Page 34 - 1958-11

fag; 2
Teatrul de stat din Petroşani — la un deceniu de acfivifafe
va
Teatrul minerilor. Teatrul celor care
laorează In adltvcurl, scormonind mă-
runtaiele pămintului pentru a sooate
„la ziuă" mai mult cărbune patriei,
a strălucit mai vesel tn lumină, îm­
brăcat în haina aniversării celor 10
ani de activitate.
In holul teatrului se adunaseră in­
vitaţii la festivitate. Mulţi mineri de
frunte ai Văii Jiului, împreună cu ar­
tişti de seamă ai scenelor din ţară,
au venit aici pentru a fi prezenţi
şi a oirtsti sărbătorirea deceniului.
Mineri şi artişti purtau deopotrivă
şi cu mîndrii semnele înaltelor dis­
tincţii acordate de partid şi gu­
vern. Pe piepturiU multora dintre el,
medaliile şl decoraţiile aminteau de
succesele obţinute în abataje, de mă­
iestria şi talentul pus în slujba popo­
rului.
Mineri şt artişti. Nici unde tn pa­
tria noastră aceste două noţiuni nu
i-au legat mai sfrtns ca tn localităţi­
le Văii Jiului, acolo unde, acum 10
ani, regimul democrat-popular a în­
fiinţat un leairu de stat, teatrul mi.
perilor. '; 1
Că minerii din fâşia vale a pttngerii
îşi iubesc din tot suflatul teatrul lor
drag, au mărturisit-o şi la festivitatea
sărbătorii unui deceniu de activitate
al teatrului din Petroşani. Delegaţii
minerilor din Lonea, Petrila, Uricani,
Lupeni, împreună ou muncitorii de la
Filatura Lupeni şi U.R.U.M. Petro­
şani, în cuvinte simple dar pline de
căldură, i-au felicitat din toată inima
pe artişti, pe acei pioni ai culturii
noi care, de la bun început, şi-au în­
ţeles obligaţiile şi menirea în acest
colţ de ţară. 1.156 de spectacole au
prezentat artiştii teatrului din Petro­
şani pe scenele Văii Jiului. Un nu­
măr de aproape 300.000 de oameni ai
muncii din Valea Jiului au vizionat
"aceste spectacole. Iată de ce cuvintele
rostite la festivitatea sărbătorii dece­
niului au fost pornite din suflet, s-au
adresai artiştilor, care, infruntlitd gre­
utăţile începutului şl moştenirea tris­
tă lăsată de regimurile exploatatoare,
au adus un suflu nou şi destindere
sufletească în rîndurile acelora pentru
care au fost trimişi.
„Vă mulţumim, tovarăşi artişti, pen­
tru tot ce-aţi făcut in Valea Jiului
şi vă felicităm cu ocazia celor 10 ani
de activitate depusă în slujba
poporului. Vă urăm noi succese tn
TELEGRAM A
C olectivului T eatrului de S ta t „Valea Jiu lu i ii P etroşani
La ariiversarea pritiitilui deceniu de activitate a Tea­
trului de Stat „Valea Jiului“ din Petroşani, Ministerul
Invăţămîntului şi Culturii adresează un călduros salut
şi felicită întregul -colectiv pentru realizările objinute
pe tărîmul artei teatrale în decursul celor 10 ani de
activitate.
Membrii colectivului teatral din Petroşani, depunînd
o muncă plină de abnegaţie, pentru care merită toată
lauda, şi-au îndeplinit cu cinste nobila misiune încre­
dinţată de partid şi guvern pentru culturalizarea şi edu­
carea oamenilor muncii din Valea Jiului, în spiritul ideilor
înainta'te ale păcii şi socialismului.
w &ünr ; ' 1 :i
PREGĂTIRILE DE IARNĂ
în cantinele din Hunedoara
La cantinele întreprinderilor
din Hunedoara servesc masa
zilnic mai multe mii de abonaţi.
Hrana este din ce în ce mai bună
şi variată, deservirea s-a îmbu­
nătăţit. Faţă de anul trecut, la
majoritatea cantinelor din oraş
mesele sint mai consistente, pre­
ţul rămînîd acelaşi. Unele can­
tine practică cu succes metoda-
restaurant, îăoîndu-se mai multe
feluri de mîncare din care abo­
natul să-şi aleagă zilnic me­
niul preferat.
Pentru perioada de iarnă la
fiecare întreprindere există preo­
cupare pentru însilozareă de ali­
mente care să asigure hrana abo­
naţilor. Iată cîteva exemple.
La cantinele
Combinatului siderurgic
La aceste cantine servesc
zilnic masa peste 4.000 de mun­
citori. Pregătirile de iarnă ia
aceste cantine se apropie de
sfîrşit. Silozurile au fost repa-
rate şi dezinfectate pentru ca
varza, cartofii, fasolea şi cele-
lalte zarzavaturi să. se păstreze
în condiţiuni bune. De aseme­
nea, contractele încheiate cu fur­
nizorii sînt urmărite cu atenţie,
ăâigtfrîn’dipse efectuarea lor. A-
DRUMUL S0G1ALISMULU1 Nr. 1212
IN COMUNA C&SCAU CIFRE SI FA PT E
9
La seminara! eu activiştii culturali
®©®®©«©©a®©i50©8 ®«M»©®0 «®©«sa©®9 ®@©®©®®®©&
lcităm ! La ridicarea conştiinţei oamenilor In zilele de 1 şi 2 noiembrie, Vaidesegam, a prezentat lecţia:
Secţia de învăţămînt şi cultură „Activitatea instituţiilor cultu­ ? Exploatările carbonifere din Valea Jiului au fost înzes­
munca voastră, pentru înflorirea pa­ muncii din Baru Mare a contribuit şi a raionului Albe, împreună ou rale de masă în perioada luni­ tr a te în u ltim ii cinci ani cu n u m e r o a s e m a şin i şi u tila je de fa
triei noastre dragi, pentru lumi­ Teatrul minerilor din Valea Jiului. Casa raională de cultură dtn Al­ lor de iarnă“, iar tov. Nicolae b ricajie sovietică. V a lo a re a to ta lă a a c e sto r m aşini, precum şi a
narea celor ce muncesc" — aşa Avem In sat o întovărăşire agricolă ba Iulia, a organizat la cămi­ Ciobotă, inspector metodist, a celor ro m în eştl şi im p o rta te din alte ţări socialiste, se ridică la
au glăsuit toţi aceia care, reprezen- inaugurată In cinstea Iul 7 Noiembrie nul cultural din Cricău semina­ sum e mari.
tind miile de mineri şi muncitori din şl alia de creştere a animalelor, în rul raional cu bibliotecarii şi di­ prezentat lecţia „Informarea po­
Valea Jiului, au luat cuoîntul la fes. curs de formare. Lucrările de electri­ rectorii de cămine culturale. La litică a oamenilor muncii asupra ¦6 A j u t o r u l s o v i e t i c a c o r d a t m i n e r i l o r V ă ii J i u l u i a f ă c u t p o ­
tivitaie. Noi, ca semn al dragostei ce ficare a . comunei sint pe terminale. In seminar au participat şi directo­ evenimentelor interne şi inter­ sibilă m ecanizarea m asivă a principalelor lucrări de extracţie a
vă purtăm şi al legăturii ce ş-a cimen­ decurs de o săptămînă lampa lui Ilici rii de şcoli din centrele de co­ naţionale şi sarcinile unităţilor cărbunelui. Astfel, în prezent, tran sp o rtu l subteran este m eca­
tat între teatru şi muncitori, v-am a- va arde şi în casele noastre, iar sala mune ale raionului Alba. culturale pentru răspîndirea cu­ nizat în proporţie de 98 la sută, tran sp o rtu l în ab ataje se face
dus şi un mic cadou.,, Şi masa pred noştinţelor de ştiinţă populariza­ m e can ic în p ro p o rţie de 85 la su tă , iar tă ie re a c ă rb u n e lu i este
zidiuhU s-a încărcat cu felurite obiecte căminului cultural va avea circuit se­ Cu această ocazie, la căminul tă“. complect m ecanizată.
trimise în dar teatrului: statuiete de parat, cu lumină electrică din plin. cultural s-a organizat şi o şeză­
mineri, ciocane de abataj şi vagoanele In prezent se află în centrul preocu­ toare culturală, avînd ca temă La seminar au mai fost dis­ De curînd, parcul de locom otive electrice al Văii Jiului
tn miniatură, strălucitoare lămpi de pării sfatului popular comunal con. „Sărbătoarea recoltei“. cutate probleme în legătură cu a prim it alte 44 de locomotive din U.R.S.S. De asem enea, m i­
mineri, o frumoasă caseiă din sticlă strucţia unei cabine modeme peniru activitatea bibliotecilor, iar ca n erii de Ia d ife rite e x p lo a tă ri a u p rim it d in U n iu n e a S o v ie tic ă
cu produsele finite ale Filaturii Lu- noile aparate de cinematograf, constru­ Desfăşurarea seminarului con­ latură practică s-a organizat şi mai multe maşini de forat suitori, maşini care sporesc consi­
peni, flori, multe flori aduse de pioni­ irea a două cabine corespunzătoare firmă pe deplin eficacitatea po­ o seară literară, avînd ca te­ derabil randam entul.
erii care la rîndul lor, au felicitat co­ pentru costumarea artiştilor. Iată deci, zitivă a acestei metode de mun­ mă „Oglindirea dragostei in o-
lectivul teatrului. tovarăşi, că ne pregătim intens pen­ că- perele scriitorilor sovietici“. •Ar T o a t e m a r i l e a g r e g a t e c o n s t r u i t e în a n i i d in u r m ă la H u ­
tru a vă primi pe viilor In condiţiunt nedoara, au fost puse în fu n cţiu n e cu ajutor tehnic sovietic
S-au reîntUnit la festivitatea din din ce In ce mai bune. Oamenii mun­ Ţinind seama că ne aflăm la S-a făcut apoi instructajul F u rn a lu l nr. 6, fu rn a lu l de 700 m.c., u z in a cocsochim ică, fabrica
Petroşani maeştri emeriţi ai artei şi cii din Baru Mare vă aşteaptă cu dra­ începutul perioadei de iarnă — privind organizarea învăţămîn- de aglom erare a m inereului, oţelăria electrică, noua oţdlărle
artişti de frunle din alte teatre ale goste şi căldură, dortndu-vă acum, perioada cea mai favorabilă bu­ tului agricol de masă şi s-a pre­ M a rtin şi în u ltim a v rem e la m in o ru l b lu m in g de 1.000, toate,
patriei noastre care i-au felicitat, pe la cei 10 ani de activitate, mult noroc nei desfăşurări a muncii cultu­ lucrat planul de măsuri al sec­ poartă pecetea m asivului ajutor sovietic.
artiştii din Petroşani. S-aa citit tele­ şi succes". rale — tematica seminarului de ţiei raionale pentru desfăşurarea
gramele teatrelor naţionale din Cluj la Cricău a fost axată pe instru­ iir L a l a m i n o r u l b l u m i n g , a t î t c a j a d e b lo c u r i, c ilin d r ii,
şi Iaşi, ale teatrelor de stat din Re­ Colectivul teatrului din Petroşani irea activiştilor culturali de la celui de-al V-lea concurs al for­ linia cu role, foarfecă de şu ta je , cît şi m otorul prin cip al re v e r­
şiţa, Botoşani, Ploeşti, Timişoara, a n-a descurajat atunci clnd a dai de sate cu metodele, formele şi mij­ maţiilor artistice de amatori. sibil, transportorul, ră stu rn ă to ru l de blocuri, m asa turnantă,
teatrului secuiesc din Tg. Mureş, scri­ greutăţi. Cele arătate în scrisoarea loacele pe oare trebuie să le fo­ Tot cu această ocazie, directorul a p a ra te le din c a b in a de c o m a n d ă a g a z u lu i m etan la cup to arele
soarea maestrului emerit al artei şi locuitorilor din Baru Mare se potri­ losească colectivele de muncă Căminului cultural din Ighiu a adinei, etc., sin t de fa b ric a ţie sovietică. N u m ai caja de lucrU,
laureat al premiului de stat, Sică A- vesc şi cu alié situaţii asemănătoare, ale căminelor culturale, pentru prezentat in faţa activiştilor m an ip u lato ru l, ră stu rn ă to ru l şi îoarteca de şutaje* cîn tăresc îm ­
lexaridresca, telegramă artistului eme­ găsite prin satele şi comunele înde­ îmbunătăţirea muncii culturale culturali o scurtă informare asu­ preună m ai m ult de 1.200 tone.
rit al R.P.R., Mişu Fotino, ale co­ părtate ale regiunii noastre şi pe care in lunile de iarnă. pra evenimentelor politice.
mitetelor raionale de partid din regi­ artiştii Văii Jiului le-au cutreierai in ¦& C o n s t r u i r e a m a r i l o r a g r e g a t e d e la H u n e d o a r a a n e c e ­
unea Hunedoara, etc. aciivHatea lor> In acest scop, directorul casei V MURF.ŞAN sitat ajutorul m ultor specialişti sovietici. P rin tre aceştia am in­
raionale de cultură, tov. Mircea tim pe inginerii M alişevschi V ladim ir Pavlovici, Bogatîrcov Ale­
Vă aşteptăm cu drag Multé din greutăţile Inerente înce­ corespondent xandru Alexeevici, Pogrom ski V ladim ir Feodorovici, Situlin
în comuna noastră putului au fost azi înlăturate prin con­ Ivan C o n s ta n tin o v ic i, B oris V ita li Iv an o v ici şi alţii.
diţiile de muncă civilízale create tea­
Printre zecile "de comttne şl sale vi­ trului din Petroşani. El are astăzi ? De asem enea, ex p lo atarea uzinei cocsochim ice a noii
zitate de colectivul Teatrului „Valea cabine luminoase, ateliere şi birouri o ţelării S. M ., a b lu m in g u îu i şi a celorlalte m ari a g r e g a te de
liulai“ este şi comuna Bara Mare din corespunzăloare. Pentru aceste con­ Ia H u n e d o a ra , este a s ig u r a tă de ingin eri, tehnicieni şi m uncitori
raionul Haţeg. Cetăţenii acestei co­ strucţii statul a cheltuit 142.000 lei. c a re au s tu d ia t sau s-au s p e c ia liz a t în U .R .S .S . A m intim în
mune şi-au trimis delegat la fesiivita- Prin grija partidului şi cu sprijinul acest sens pe inginerii Gh. R ădulescu, Aurel B îrsan, lonn llca,
tea teatrului din Petroşani, împuterhi- organelor locale s-a construit un bloc tehnicienii Iordan Bacnef, ioan Florea, Ştefan Tripşa, Vaier Lă-
cindu-l să dea citire unei scrisori, din al artiştilor. Teatrul din Petroşani buneţ, pe m uncitorii Ioan Lovas, Ioan M arcovici, Aurel Stan-
care am reţinut cileva aspecte intere­ este înzestrai cu diferită aparate pen­ VEŞTI CULTURALE ciu, C răciun A vram etc.
santei „Ga mult drag ne aducem a- tru care s-au. cheltuit 55.000 lei, iar
minte de anul 1948, ctnd un colectiv valoarea decorărilor sé ridică la suma
mic la număr din teatrul Văii Jiului de 572.500 tel. Pentru garderoba tea­
s-a prezentai în comuna ndăstră pen­ trului s-a cheltuit pînă acum 580.000
tru a ne înveseli cu piesele „0 zi de lei. Un autobus şi un camion stau la
odihnă", apoi ou „O scrisoare pier­ îndemîna colectivului teatral, necesare DIN O R A Ş T IE
dută". Cetăţenii comunei noastre s-du turneelor organizate în Valea Halul.
entuziasmat nespus de mult şi au răs­ O RĂ ŞT1E (D e ia su bredac- tnul tim p s-au rem a rca t citea a
Pentru grifa purtată de organele de
plătit ca vil aplauze pe artişti. Noi partid şi de stat, colectivul Teatrului lia n oastră vo lu n ta ră ) - D in-
de stal „Valea Jiului" din Petroşani tre iru liatw ele şi realizările ^ in rin-
am avut fericirea să vedem pe scena a ştiut să răspundă cu cele 3.200 cu ltu rale de la O răştie, in ulii-
spectacole. .pr.ezentate in ocei 10 ani ... <
căminului nostru cultural mai bine de activitate, cu dragostea şi devota­ <
mentul dovedii în slujirea ariei vieţii d ă rile de m ai jos.
dc 50 de piese prezentate de teatrul noi, la temelia căreia stă realismul
socialist. Pe ecranul cinematografului i
minerilor.
GH. LUPAN
In cadrul F estivalu lu i film u- C onducerea cin em atografu lu i t
lui so v ie tic sa la cin em a to g ra - d in O ră ştie şi-a r e a liz a i in a- (
fului „ V a sile R oaită" a fo st de ceste zile pla n u l anual de bi- L
fiecare d a tă nelncăpătoare. Cu lete-spectatori.
ocazia rulării film ului „Pe Do- O răştien ilor li s-a p re g ă tit o
nul lin iş tit“, n u m a i in d o u ă su rpriză şi m ai p lă cu tă : m zi- Părinţii în sprijinul şcolii
‘ . , , ... ua de o noiem brie, film ul so-
v i e t o _in d ia n „ C ă lă to r ie p e s te
zd e au vizio n a t acestfilm un
n u m ă r d e p e s te 5 .0 0 0 d e o a - j r e -L m d r j" a fo s ţ p r e z e n ta t p e SEBEŞ (de la subredacţia istoria muzicii, precum şi două
noastră voluntară)- La Şcoaila acvarii.
m eni ai m uncii. ecran lai. medie mixtă din Sebeş a avut
loc recent adunarea generală a Problema principală care a
La Casa raională de cuifură părinţilor. Cu acest prilej cei preocupat discuţiile pe margi­
prezenţi au ascultat darea de nea dării de seamă a fost spri­
In afara a c tiv ită ţii co ra le sau cap ita le şi am enajări, m oderne seamă a vechiului comitet de jinul care trebuie să-1 dea in
a cercurilor C asei raionale de părinţi din anul şcolar 1957-1958. permanenţă părinţii pentru o
cultură din O răştie, s-a trecut /a scen ă cabine, zu g ră vin - mai bună pregătire şi educare
la revizu irea corespu n zătoare a In îndeplinirea sarcinilor de a elevilor.
localului, făcindu-se reparaţii şcolarizare, de reparaţii şi ame­
najare a localului şcolii, condu­ Pentru a întări legătura dintre
du -se, in acela şi tim p , în treg u l cerea Şcolii medii mixte din părinţi şi şcoală, s-a găsit bună
Sebeş a primit un sprijin real măsura ca învăţătorii şi profe­
local, din partea comitetului de părinţi. sorii să dea sfaturi pedagogice
prin staţia de radioficare, în
Sportive *• Din contribuţiile băneşti şi fiecare joi, aducînd cu această
din organizarea unor serbări s-a ocazie diferite exemple din clasă.
O in iţia tivă salu tară pentru v izita Şcolii m edii din Sebeş, realizat suma de 30.284 lei, din
care s-au cheltuit 22.210 lei pen­ Adunarea generală a părinţi­
Wvav» o rigin alitatea e i : schim b de ex- P retextul, d eosebit de îm bucu- tru terminarea gardului de pia­ lor a ales noul comitet de pă­
p erien iă şi cu n oaşterea reci- tră la clădirea şcolii din stra­ rinţi din rîndul celor mai activi
^ /or_ au f o s t c g le d o u ă m e _ da poştei, s-au procurat instru­ cetăţeni, care să sprijine şi ps
procă a cadrelor didactice de la .,, mente muzicale, un picuip şi viitor conducerea şcolii la în­
Ministerul Invâţămîntulul. şi Culturii îşi exprimă cre­ diferite scoli m e d ii P înă acum plăci peritru audiţiile muzicale deplinirea sarcinilor de şcolari­
dinţa că harnicul şi merituosul colectiv din Valea Jiului } * l° tbal orgam zode m - necesare elevilor care studiază zarea si educarea copiilor.
îşi va pune şl de aici înainte întreaga sa capacitate Şcoata m e d ie „ A u r e l V la ic a “
creatoare în slujba măreţelor idei ale păcii şi socialis­ tre cadrele d id a ctice ale şcoli- I l l F. CHIRUŢA
mului şi îi urează noi şi multe succese pe făgaşul dez- ?
din O răştie a prim it şi a în tors lor m ai sus am intite.
voltării artei realist-socialiste, care să-1 situeze la un
Teafraie
loc de frunte în viaţa teatrală a Republicii noastre.
Ş coala m edie m ixtă d in Si- calitatea lor cunoscuta com e­
V icepreşedinte al Consiliului de j m eria, d u p ă ce a p rezen ta t la die cu subiect din via ţa şcolii
M in iştri şi A finistrul O ră ştie p iesa lui C a ra g ia le „E xtem poralu l" , in in terp reta ­
\ „ N ă p a sia “, a jia-rticipat la în ­
In v ă ţă m în tu lu i şi C u ltu rii trunirea prieten ească a cadre­ rea elevilo r clasei a XI-a.
lor dida ctice d in O răştie şi Si- In iţia tiva va trebui con tin u a­
ATANASE JOJA m eria- O ră ştien ii au . în to rs v i­
tă sub această form ă şi cu alte
zita sim erien ilo r, ju cin d în lo- şcoli şi localităţi.
1. ILIESCU profesor.
vvvvvw
OCOOOOOQODOQCQOCSXîaQOCCXJCCOSCOGOOCCOOOOOOSXXÎSXJaCOaOOOC.XJOQCOSOGOGOQCOGCOC COOCQOQCO
ca înainte de înrăutăţirea tim­ adică nr. 1 ,2 şi 3. Aci, pregă­ re. Pînă ta complecta stîrpire a a cantinelor şi Ion Florea, con­
pului să se însilozeze cantităţile tirea localurilor pentru iarnă şobolanilor şi şoarecilor, trebuie tabilul şei al cantinelor, în
contractate, iar acolo unde este nici n-a început. Unele din aco­ luate măsuri de apărarea ali­
cazul să se asigure întreg ne­ perişuri permit pătrunderea apei, mentelor prin depozitarea lor în problema contractării şi însilo-
cesarul cu contracte suplimen­ cum este cazul cantinei nr. 2 şi cutii şi vase de metal sau în zării de varză ni s-a răspuns : „O
colo unde ele nu prezintă sufi­ în fiecare cantină instructajul tare încheiate cu- furnizorii. 3; mai sînt încă geamuri ne­ locuri inaccesibile rozătoarelor. să ni se ofere la iarnă cîtă o
complectate, o parte din scaune să vrem. Ştim noi din alţi ani“.
cientă garanţie, s-au trimis de­ zilnic cu ospătarii şi bucătarii. Nici silozurile şi magaziile de sînt defecte, pereţii amufaţi. In La cantinele LC.S.H. Iar în problema contractării şi
unele bucătării nu se respectă
legaţi care au făcut contractări La cantinele Trustului 4 alimente ale Trustului 4 nu înde­ întocmai regulile de igiena la Aici servesc masa aproximativ însilozăriî de fasole: „Noi nu ne
suplimentare. Aşa se face că la plinesc întrutotul condiţiunile pregătirea alimentelor pentru 4.500 abonaţi. Şi aci se poate alarmăm, căci ministerul nu ne
necesare. La depozitul din oraş, fiert, cum este cazul Ia cantine­ vorbi de un progres faţă de a- lasă să murim de foame“.
unele sortimente cum sîn t: bu­ Aceste cantine servesc zilnic de exemplu, uleiul nu este bine le nr. 2 şi 3, unde făina se cer­ nul trecut în ceea ce priveşte ca­
masa la aproape 4.500 munci­ păstrat; pe după lăzi sînt gu­ ne pe o masă murdară, mîncă- litatea meselor şi buna deser­ Nici noi nu ne alarmăm, dar
lion, murături, etc., planul de în- tori. Aci, necesarul de alimente noaie de mult neridicate etc. rurile fierb în cazane descope­ vire. De asemenea, există o mai în prag de iarnă, nişte buni gos<
este şi mai mare. Firesc ar fi ca rite etc. mare atenţie faţă de propunerile podari, mai ales cei care au răs­
siiozare a fost îndeplinit şi de­ Nici butoaiele cu varză însilo- abonaţilor făcute prin condicile pundere pentru hrana a peste
zată nu sînt păstrate în bune Nu e greu să fie explicată de sugestii şi reclamaţii. Pen­ 4.000 oameni, nu pot să aibă o
păşit. . , condiţii, fapt ce dovedeşte o lip­ cauza acestor lucruri cunoscînd tru perioada de iarnă silozurile astfel de atitudine de autoliniş-
să de simţ de răspundere din faptul că unele cantine ale Trus­ au fost reparate şi dezinfectate, tire. A aştepta să-ţi vină de-a
Pentru a se asigura necesa­ însilozările să fie într-un stadiu partea celor care le administrea­ tului 4 nu au mai fost controla­ s-au pregătit butoaiele pentru gata în siloz, este oare măsura
ză. Serioase lipsuri mai sînt şi te de comitetul de întreprindere varză şi murături. Totuşi pînă cea mai eficace ? Atunci cu ce
rul de carne proaspătă, pe lin­ ceva mai avansat ca la G.S.H. la crescătoria de porci a Trustu­ din luna martie a.c. Pregătirile îşi justifică aceşti tovarăşi sar­
gă cantinele G.S.H. funcţionea­ Totuşi lucrurile nu stau chiar lui 4. Boxele sînt prost podite de iarnă trebuie să cuprindă, în la 1 noiembrie numai o mică cinile lor pe linie profesională ? !
şi murdare, în jurul cocinelor cazul Trustului 4, măsuri imedia­ parte din cantităţile de legume
ză şi o crescătorie de porci. aşa. Iată de ce. Din cele 580 to­ e multă neorînduială şi noroi, te pentru îmbunătăţirea muncii contractate au fost însllozate O mai mare atenţie va tre­
butoaiele în care se depozitează în cantină, pentru repararea lo­ pentru iarnă. De exemplu, din bui acordată şi crescătoriei de
Şi pentru întreţinerea loca­ ne cartofi planificate pentru în- hrana sînt descoperite. Nu e de calurilor şi a inventarului din cele 570 tone cartofi necesari porci unde pregătirile pentru
mirare deci, de ce în ultimul interior. Comisia de femei a trus­ au fost contractaţi 570 tone, dar iarnă nici n-au început. Cocinele
lurilor de cantine există o serioa­ silozare, s-au depozitat pînă în timp au murit peste 20 de porci. tului are datoria să se preocupe însilozaţi pînă la această dată sînt nevăruite, slab reparate,
mai atent de îmbunătăţirea mun­ numai 30 tone. De altfel, în si­ fără spirit gospodăresc. Regulile
să preocupare. O parte din lo­ prezent doar 19 ton e; din ne­ Pe perioada de iarnă va tre­ cii femeilor în aceste cantine, lozurile I.G.S.H.-ului nu se gă­ sanitare pentru creşterea porci­
bui pus lin mai mare accent pe instruindu-le periodic asupra res­ sesc însilozate pentru iarnă de- lor nu sînt respectate.
caluri au fost reparate, iar al­ cesarul de 32 tone bulion s-au crescătoria de porci. Pentru a- pectării regulilor de igienă şi cît această cantitate de cartofi,
ceasta este necesar un mai a- căutînd căi mai eficace, pentru un vagon de ceapă, bulion, mor­ Trebuie luate măsuri pentru
tele sînt în curs de reparare. însilozat doar 16 tone cu toate tent control şi o mai bună orga­ creşterea nivelului lor profesio­ covi şi murături. Varză nu s-a lichidarea acestor lipsuri, astfel
nizare a muncii. Trebuie repa­ nal. De asemenea tov. Lazăr însilozat nimiG din cele 75 to­ îneît să fie asigurată creşterea
De asemenea, s-au luat măsuri că puteau fi create condiţii pen­ rate boxele, săpate şanţuri de Henric, tehnicianul culinar al ne planificate pentru această pe­ în greutate a porcilor pe perioa­
scurgere printre cocini, iar ali­ cantinelor trustului, trebuie să-şi rioadă. Ce e mai îngrijorător la da dc iarnă, fapt ce va determi­
pentru ca într-un timp scurt. (pî­ tru a se acoperi întreaga can­ mentele nefolosite din cantinele acest sortiment este faptul că na o continuă îmbunătăţire a
trustului să ia în întregime dru­ îndeplinească cu mai mult simţ nu s-au încheiat nici contracte cu calităţii meselor în cele 9 can­
nă în decembrie a.c.) să se în­ titate planificată. mul crescătoriei de porci a trus­ furnizorii. Aceeaşi situaţie este tine ale întreprinderii.
tului.- de răspundere atribuţiunile, să şi cu cele 8 vagoane fasole ne­
locuiască • combustibilul lichid De asemenea, nu s-au făcut cesare pentru care de asemenea Comitetul de întreprindere
din bucătării cu combustibil ga- contractări pentru întreg necesa­ La cantinele Trustului 4 me­ fie mai exigent cu el şi cu oa­ nu s-a -încheiat nici un fel de trebuie să exercite un control
zos, fapt care va determina o rul de varză; circa 60 tone au ră­ niul este variat, hrana şi de­ contract cu furnizorii. mai susţinut asupra felului cum
ieftinire a costului mesei şi o mas să fie procurate ulterior, menii din subordine. se tac pregătirile de iarnă, nu
mai igienică preparare a. ei. după împrejurări. Tov. Petre servirea s-au îmbunătăţit tată Stînd de vorbă cu tov. Ioan pe etape largi, ci săptămînal,
Ca şi în silozuri, la cantine­ Covaci, şelul secţiei financiare
O deosebită atenţie este acor­ Giuroiu, administratorul cantine­ de anul trecut. Există totuşi o trăgînd cu exigenţă la răspunde­
le Trustului 4 trebuie pornită
dată propunerilor şi reclamaţii- lor Trustului 4, ne-a relatat: mare diferenţă între cantinele re pe cei care au sarcina de a
lor făcute prin condica de su­ „vom vedea ce vom face cu A- neînlîrziat acţiunea de deratiza­ duce la bun sfîrşit această im­
gestii. Astfel, la propunerea mum din centru şi cele de la bluming, portantă acţiune.
prozarul“.
citorilor s-a construit o afumă--
Părerea noastră este că tim­
toare peniru şuncă. Cu această pul nu ne mai permite să lăsăm
şuncă s-a îmbogăţit meniul de rezplvarea acestor probleme pe
dimineaţă făcîndu-1 mai coriste- seairia viitorului oricît ar fi el
tent. Pentru îmbunătăţirea con­ : db ;apropiât. Trebuie luate heîn-
tinuă a deservirii s-'a iniródus tîrziat măsurile necesare pentru