Page 35 - 1958-11

N r . i212
In hala celor cinci  şa -i reg u lam en tu l ?!...
CUPTOARE
In jecto arele duduie în fu n d a t frelor statistice — şl sîn t ase­
îm p roşcînd flăcări şi d o g o a re pe m enea oam en i la o ţelăria ve­
uşile puţin întredeschise. M a­
caralele de şarjare, în scrîşne-
te stridente, descriu semicercuri
ciudate purtînd în braţul îne-
g-rit de fum , tro a o e ie la fel de
negre, in cabinele de com andă,
primii topitori aplecaţi deasu­
pra pupitrelor învîrt butoanele.
La cu p to ru l 3, băieţii lui M o-
gonea, unul după altul, după ce
înfig lopeţile în g răm ad a de
dolom ită, cu o m işcare zvîcnită*
r u p tă , a r u n c ă p ie tric e le alb -ce- tin e ri, e x p a n s iv i, ci p e n tru că
nuşii în cuptor. Se face a ju s­ au de c e : 4.681 tone oţel peste
tarea. La 5 se pregăteşte tu ­
bul cu oxigen. Ş a rja e g a ta şi
topitorul 1 aşteaptă cu vergeaua
în m înă lîngă ştie, ultim a a n a ­
liză. P e ste cîteva m in u te şi aici
va răsuna strigătul „şarjare !
In hala de tur- _____
nare un injector
cu gaz aru n ­
că sub presiu­
ne flăcări pe pereţii unei oale
ie turnat, iar ceva mai încolo,
m acaralele consolă prind în cleş­
tele lor puternice lingotierele,
care, odată luate, Iasă vederii
trandafirul de foc al lingoului de 112,60 la sută, D um itru Şer-
de oţel. C ă ld u ra se re v a rsă în
valuri făcîndu-te să-ţi acoperi
faţa cu m îneca hainei.
L a o ţe lă r ia M a r t i n n r. 1 e o tre c e rii. Şi a r fi p ă c a t s ă n u
zi o b işnuită, ca to ate celelalte. a m in tim de o am en ii Iui Io rd a n
A celeaşi frăm în tări, aceleaşi dis­ T om a de la p reg ătire, care în
cuţii în cabina m aiştrilor, ace­
leaşi bătăi de forjă. Doar cerul
cenuşiu care cerne o bură m ă­
runtă, pare să schim be cît de
cit peisajul. Şi totuşi, ceva nou
se sim te pe platfo rm ă. Cu cî-
teva zile în urm ă, n o rm area în­
cheiase situaţia pe octombrie,
a d u se se la c u n o ştin ţă oam en ilo r
prin graficele din cabină, ceea
ce a u r e a liz a t, şi o a m e n ii fă ­
ceau în gînd calcule.
E r a u m u l ţ u m i ţ i . C e le 31 d e
zile au fost pline de succese.
Întrecerea în cinstea lui 7 N o­
iem brie s-a arătat bogată în to­
ne peste plan. Noţiune frecven­
tă în lim bajul celor de pe p la t­
form ă, acest „peste plan", a a-
dus oţelarilor mulţum iri sufle­
teşti noi.
in 31 de zile, 1.712 t o n e o ţel
mai mult decît era prevăzut.
S a la r iile ia r v o r fi fru m o a s e ,
g în d esc unii. Alţii îşi în d re a p tă
g în d u l la cele 137 şa rje rap id e
şi probabil îşi am in tesc de acel
A la tu lin e ţ c a r e a i n iţia t a c e a s tă şi încrederea lor neţărmurită în mai ales legumioulturii pentru aceeaşi zi — a urmat un frumos mul timp : „Tehnologia materia- ple măsurători electrice, volu-
v e rific a tă şi p r e ţ i o a s ă m e to d ă partid. Ca semn de recunoştinţă care au condiţiile cele mai favo- şi bogat program artistic. După lelor“, „Materii prime şi auxi- mele de matematici şi algebră
de m uncă.
Cei care au prins g u stu l ci­
Cu cîteva zile în urmă, sub egida
Comitetului raional al femeilor şi a
Consiliului raional A.R.L.U.S. Alba
Iulia> a fost prezentat în faţa publi­
cului din oraşul Deva un interesant
spectacol : procesul social „Un divorţ
obişnuit“ de au. Troian Mirza.
Aşa cum se spune şi fa prezenta­
rea spectacolului, organizatorii aces­
tuia nu şi-au propus să realizeze un
Spectacol de înaltă ţinută artistică ci
o demonstraţie „pe viu" asupra unei
probleme sociale de o extremă im­
portanţă: divorţul.
Prin procesul social pus în scenă.
— spune autorul — se urmăreşte în­
tărirea jatniliei de Up. socialist. Spre
deosebire de familia burgheză, fami­
lia fa socialism este celula de bază a
societăţii, temelia edificiului noii orin-
duiri sociale. De aceea, fa socialism
desfacerea căsătoriei doblndeşte ca­
racterul unei importante „ probleme
pentru întreaga societate. Justiţia popu­
lară este chemată să contribuie la în­
tărirea familiei, la reglementarea con­
flictelor dintre soţi prin dezvăluirea
nor molive superficiale, neîntemeiate
[de cele mai multe ori) care ii aduc
pe aceştia in faţa instanţei.
Pe această idee a pus accentul au­
torul, ca şi interpreţii, atribuind spec­
tacolului prima calitate': caracterul său
educativ.
Spectacolul se compune din două
părţi: sceneta „O familie ca multe al­
tele“ şi „Procesul de divorţ al soţilor
Adrian şi Dana Tulpină".
Sceneta prezintă crimpeie din viaţa
unei familii „ca multe altele“. ,Adrian
Tulpină, salariat la o întreprindere
oarecare şi Dana soţia sa trăiesc fe­
riciţi în preajma copiilor Gina şi Adi,,
şi a bunicii acestora, Maria Tulpină,
„o mamă grijulie şi o soacră ca ioa-
che — şl-au trecut deja în c a r­
neţele cifrele 21.126 şi 1.209.
Ce reprezintă ele ? Nim ic alt­
ceva decît roadele m uncii lor în
tone peste plan şi respectiv ş a r­
je rapide de la începutul anului.
E un bilanţ frumos, cu care
oricare m uncitor se poate mîn-
dri.
M ai m îndrii însă sînt cei de
la c u p to ru l nr. 3, c u p to ru l tin e ­
retului. Şi nu pentru că sînt
plan de Ia în cep u tu l anului, din
care 411 n u m ai în octom brie.
Nici cu şarjele rap id e nu stau
s l a b : 46 în luna care a trecut,
288 de la începutul anului. E
consideraţia nouă pe care şefii
de echipe Mogo-
nea, T opor şi
Nojogan o acor­
dă calităţii lor
de candidaţi de partid, e spriji­
nul ortacilor lor, e avîn tu l n es­
tăvilit al vîrstei sub 30 de ani.
D ar nu num ai ei. Sim ion Mi-
h ă i l ă d e la c u p t o r u l n r . 1, c u
planul îndeplinit în proporţie
ban, D um itru B rujan de la cup­
torul nr. 5 şi ceilalţi, toţi, că
toţi au m uncit cu elan, toţi au
fost în prim ele rînduri ale în­
perm anenţă au asigurat topito­
rii cu trenuri de tu rn a re bune.
Lupta pentru mai mult, mai
bun, mai ieftin n-a luat sfîrşit.
O spune m unca însufleţită din
primele 4 zile ale lunii curen­
te, o spune forfota din hala ce­
lor 5 cuptoare, flăcările şi do­
g o area lor, strigătele „şa rja re ",
privirile dîrze ale oamenilor,
precum şi cele 128 tone de o-
ţel peste plan.
A. J. Âoui o strtngere de inimă ta gin-
O nouă întovărăşire s-a transformat
în gospodărie colectivă
(Urmare din pag. t-a)
semănători şi alte. maşini şi u-
nelte agricole. Tinăra gospodă­
rie colectivă mai are o turmă
de 153 oi provenite din fondul
de bază al întovărăşirii.
In cuvinte simple, dar înflă­
cărate şi pornite d-im inimă, co-
lectiviştii şi-au manifestat, cu
prilejul inaugurării, ataşamentul
faţă de grija ce le-o poartă par-
tidul ei s-au angajat să lupte
peirutru a face dim tinăra lor co-
99 Un divorţ obişnuit
te soacrele". Dar iată că pe cerul se­
nin al acestei căsnicii se ivesc nori
aducători de furtuni. Maijga Dăscă-
lescu, divorţată şi fără preocupări se­
rioase, uşuratică şi cochetă, îi intro­
duce tn cap mamei soacre ideea că
nora ei (Dana) întreţine legături sen­
timentale ca dr. Vincenţiu Boldur.
Soacra amplifică spusele binevoitoarei
şi i le aduce la cunoştinţă tui Adrian.
Acesta începe să bănuiască că e în­
şelat. Atitudinea lui faţă de Dana de­
vine pe zi ce trece mai rece, mai dis­
tantă. In cele din urmă căsnicia de­
vine imposibilă, cu toate strădaniile
soţiei de a restabili adevărul. Cei doi
soţi se despart şi Adrian intentează
proces de divorţ. Copiii, Gina şi Adi,
sint ameninţaţi să rămînă ai nimănui.
Acesta este, pe scurt, conţinutul sce­
netei, pretext pentru cea de a doua
parte a spectacolului: „Procesul, de
divorţ al soţilor Adrian şi Dana Tul­
pină“.
Vizionmd spectacolul fa discuţie ai
prilejul să asişli la un autentic proces
de divorţ. In sala de şedinţe a tribu­
nalului se află instanţa, reclamantul,
pirita, martorii, asesorii populari şi
aprodul. Procesul e organizat in cele
mai mici amănunte. Se citesc docu­
mente, se audiază martori. Unii a-
cuză, alţii se apără. Se citează arti­
cole de legi, paragrafe din Codul Fa­
miliei. Instanţa cercetează cu grifă
motivul de divorţ.
Dr. Boldur şi Emilia Pană, soră la
spitalul de copii unde funcţionează şi
cel dinţii, aduc probe convingătoare
pentru a dovedi netemeinicia acuzaţi­
ilor care i s-au adus Danei. Intre
DWMUE SCWrAEtStftUWl
Pag.' 3
a.
Călătoresc destal. de des. spre, Ha- ?r al g?!_ fa jei ca şi fa ziaa trecută,
nedoara pmtra diferite treburi. Ca- fa/a ca porni In cros, alături de
nosc fieoare amănunt de pe acest maşina ce înaintează impasibilă,
irosea, de ta fabrica de prefabri- Stupoare. Maşina se opri brusc
cate din Bîrcea, care este aproape făcindu-mă să-mi strivesc nasul de
gata, plnă la Btumlngul ce-şi tot capul unui om mai in vîrstă ce stătea
lungeşte scheletul metalic sub bra- pe scaunul din faţă. îm i cerui scuze
ţul macaralelor turn. tn timp ce fata cu geantă urca in
M-am bucurat clnd maşinile ce maşină cu gesturi elegante şi do-
transportau oameni pe această
distanţă, au trecut in adminis­ moale, cu un zâmbet superior
trarea I.G.O, Maşinile pleacă arborat pe buzele ţipător rujate
de la staţie exact, preţul biletelor şl priviri sfidătoare. Se a şeză '
de călătorie s-a ieftinit, autobu­ lingă un tinăr cu părul vilvoi,
sele sfat bine îngrijite şi con­ pe un loc aproape de taxatoarea 1
fortabile.
e cu fular verde şi priviri iscodi­
toare.
Eram gata să scria o scri­ Şoferul trimise prin oglindă
soare de felicitare tovarăşilor un zimbet nedefinit călătoarei, ,
de la I.G.O. dacă nu se întlm- apoi porni din noii. Trecem d e ,
pla să mă găsesc în zilele de gară, apoi de Peştiş cind o ,
30 şi 31 octombrie fa maşina voce argintie răsună în autobus.,
nr. 50D46 Do. — Dragă, mă opreşti şi pe (
In prima zi, intre gara Hu­ mine la colţul de lingă casa,
nedoara şi Peştiş, am ajuns din aia roşie. Turdaş, o com ună 1
urmă un tinăr cu bască ce Nici un răspuns. Doar an In Editura P o litică a a p ă ru t: cu o m are putere e- *
conom ică, a şeza tă pe î
făcea semne să oprească. Şo­ zimbet afirmativ in oglinda valea M ureşului şi ţ
ferul insă nu a oprit. Am trecut, din plafon. l d eservită de prin cipala linie •
Lupta P.G.R. îm potriva fascizării ţării, pentru făurirea t ferată Sim eria-T eiuş a avu t î
Zio ' tn gîndul meu 1 să ştii Ş | pină acum o pară necores- ţ
că de data asta n u J mai mer- , Frontului P opular antifascist (1934 — februarie 1938). (C o­ * punzătoare. Dar, prin grija ?
dar el a continuat vreo cîle'aa ge. Ea îl cunosc pe şofer. Nu * organelor de resort s-a con- t
sute de metri să fugă după lecţia „In ajutorul celor ce urm ează cercurile de studiere a
istoriei P.M .R .).
autobus. Ii vedeam faţa înroşită de opreşte decit In staţii. De data asta Lecţia 6. 32 p a g . — 0,40 lei.
efort şi expresia de rugăminte tn- eram tnctntat. Prea se fandosea tl- ¦?r ? 4 stru it şi aici un local de g a ră *
tipărită pe obrazul transpirat. O fi n?!ra rujată.
avut ttnărul ‘ oreo íntilnire importan- Dar, din nou stupoare. Lingă o L upta P.G.R. îm potriva dictaturii reg ale şi legionare-fas- t m odern , cu birouri, ş i să li d e j
ciste, pen tru a p ă ra rea intereselor m aselo r p o p u lare şi a inde­
tă, cine poais şti. S-a pierdut fa casă roşie, după un colţ, maşina îşi pendenţei naţionale a Romîniei (1938— 1941). (Colecţia „In ţ aşteptare spaţioase. ^
dosul unei cotituri de drum. Şoferul facetini mersul apoi opri şi din nou IN CLIŞEU : Vedere gene- *
Tumbea în oglinda din plafon plim- răsună glasul argintiu, r u lă a n o ii g ă r i d in T u r d a s . j$
ajutorul celor ce urm ează cercurile de studiere a istoriei PM R ).
bîndu-şi mustăcioara încolo şl în- _ şju aicl! dragă, la 'celălalt colţ.
coace cu o satisfacţie de binefăcător. Două zîmbete se întllnesc nevino- Lecţia 7. ii,.- 4 0 p a g . — 0 ,5 5 lei.
Mi-am zis: aşa o fi regulamentul. v?fe tn oglinda din plafon, apoi ma-
Opreşte omul numai în stafie. Ce şina porneşte. La colţul următor au- M a M i» contribuie la
ne-am face dacă şoferul ar fi mai tobusul se opreşte din nou, iar fata
înţelegător şl ar opri la orice cetă- ai geantă coboară majestuos cele
ţean ce se grăbeşte şi imploră fu- două trepte ale autobusului. Mă a-
gind după maşină? dresez şoferului: UNOR CADRE B I N E P R E G Ă T I T E
A doua zi, In aceeaşi maşină cu — N-ar fi biné s-o duceţi pé to-
nr. 50.946 Dv. ani pornit spre Deva. vdrăşa plnă în curte, lingă prag?
Şoferul cu mustăcioara şargă, la Şoferul nú-mi răspunde, dar în La Hunedoara, aproape de Eliodor Niţă, prin intermediul muncitor Q.F.U., Gheorghe
combinatul siderurgic se găseş- bibliotecii tehnice a combinatu- Gheorghişor, inginer la aglo-
volan. schimb mă ia In primire tinăra cu te şi clădirea filialei A.S.I.T. lui a studiat în ultima vreme merator, Alexandru Grindovea-
Tot aici, cu vreo 10 ani în ur­ multe cărţi din domeniul în ca­ nu, inginer la secţia furnale,
De obicei la aceâslă maşină, gea- S ^ ^ ă . mă, combinatul şi-a amenajat şi re lucrează. Gităm numai cîte­ Adrian Kandray şi Alexandru
biblioteca tehnică. va : „Laminarea oţelului“, „în­ Buga de la studii' şi proiecte,
murite nu prea sînt carate dar eu ^e, vrei să te ducă şi pe tine călzirea lingourilor“, „Tehnolo­ Lăscuţ Rotea, tehnician, Gh.
De atunci şi pînă acum, an gia încălzirii oţelului“, „Insta­ Magher de la cocserie şi alţi
de-abia atunci am observat, cînd ^ scară? laţii de laminoare“, „Mecanis­ zeci şi sute de muncitori, tehni­
de an, lună de lună, rafturile mele laminoarelor“ etc. Turnă­ cieni sau ingineri, care împru­
eram gata de plecare. Şoferul apă- tovarăş cu ochelari sé uită în­ bibliotecii s-au îmbogăţit mereu torul Alexandru Kiss, studiind
iar numărul cititorilor a cres­
săse de două ori pe accelerator şl SNforat la ceas aşa că renunţai la
cut. Faptul că biblioteca dispu­
băgase în viteză debraind, cînd, din- ^talog. Maşina îşi urmă cursa spre
tr-o parte de pe O bancă din grădină, Deva. M-am gîndit însă că ar fi
o tinără cu o geantă mare roşie, ^>‘ne Sl~’ a^ ac ta cunoştinţa tovarăşi-
plasă un Zimbet cuceritor şi ridică l<* d\ la L<S'°- praciicile necores' ne de cele mai noi cărţi apărute o seamă de cărţi — „Bazele mută zilnic şi studiază cărţile
mînuţa fa semn de oprire !medială. ?puimnzatoar!e Halme édşoofaerrau^lui de pe ma- în domeniul ştiinţei şi tehnicii bibliotecii tehnice. Printre ei se
şi oă ea se aprovizionează re- turnătoriei“, „Tehnica turnării“, găsesc nenumăraţi care, datori­
s ríbcm iruiM gulat cu aceste cărţi atrage du- tă condiţiilor create azi, învaţă
pă sine Un număr tot mai mare „Tehnologia turnării“, „Turna­ pentru a-şi complecta studiile
rea în coji“,, _„_N_o_u_t_ăiţui .uîna-turnă-
torie“ şi altele — priveşte alt- elementare, medii sau superi­
oare.
de muncitori, tehnicieni şi ingi- fel întregul proces al muncii şi
neri spre studiul acestora. producţiei din secţia unde lu-
Iată de pildă ce cărţi arată crea'ză, se străduieşte şi pune în întotdeauna, doritorii au pri­
mit un ajutor preţios din partea
fişele de cititori ale strungaru- practică cele învăţate din cărţi, bibliotecii tehnice a combinatu­
lectivă o unitate socialistă înflo­ mare putere economică. Pentru iui Gheorghe Adăscăliţei de la Electricienii Teodor Butoi şi lui, unde prin grija celor două
ritoare. aceasta se cere însă interes spo- seGţia mecanică a combinatului; Ioan Kadar, deşi lucrează la neobosite bibliotecare, Ana Pîr-
rit din partea fiecărui membru „Cum să mărim durabilitatea secţii diferite, după fişe îţi poţi vu şi Elisabeta Kiss, au găsit
Din partea Comitetului regio­ al său, se c__e_r__e___să se 4rVeJsjpJCebctLeO CcyuU pieselor“, „Regimul de aşchiere da seama că au un ţel comun cărţile de care au nevoie, cărţi
nal de partid a vorbit, la festi­ stricteţe st’at¦ut¦ul- şi- recomandă­ al metalelor“, „înlăturarea vi- — acela de^ a învăţa, de a se care i-au ajutat să-şi ridice ni­
vitatea inaugurării, tov. Grişan rile partidului şi guvernului nos­ braţiilor în timpul strunjirii“ etc. perfecţiona în meserie. Rubricile velul cunoştinţelor profesionale.
David. După ce a salutat pe noii tru.
colectivişti şi le-a urat succese Şi pe fochistul Ioan Stoica, de complectate în fişele lor des- P UB L I C I T A T E
După şedinţa de constituire,
în munca de viitor, vorbitorul în sala noului cămin cultural la laminorul bluming, îl inte- tăinuiesc că aceşti electricieni O ferte de serviciu
le-a. f_ă_c_u_t rşi. recomandarea osăa — care s-a inaugurat şi el în resează mai mult ca orice căr- au dorit să cunoască lucruri noi,
dea atenţie deosebită înfiinţării ţile tehnice care-1 ajută să-şi iar cărţile împrumutate — Mo-
şi dezvoltării ramurilor anexe şi perfecţioneze cunoştinţele. Iată toare cu ardere internă, Maşini
cîteva cărţi citite de el în ulti- electrice speciale, Cele mai sim-
SERVICIUL REGIONAL
aceea a început jocul, cîntecele. liare“, „Laminarea oţelului“, şi alte oărţN— i-au ajutat să-şi E.A.V.R. G.F.R. T IM IŞO A R A
Colectiviştii din Batiz, împreu- „încălzirea oţelului“, „Incăl- îndeplinească dorinţa,
rabiie. El a arătat că gospodă- nâ cu oaspeţii lor, şi-au petre- zirea lingourilor“ şi altele. angajează contabil principal
ria colectivă din Batiz are pers- cut în veselie pînă seara tîrziu. Asemenea lui şi laminoristul Stînd de vorbă cu maiştrii şl contabil pentru re sta u ra n ­
peotive să devină o unitate cu sau şefii secţiilor unde lucrea­ tul G.F.R. Sim eria. Doritorii
se vor adresa la serviciul re­
ză aceşti muncitori, ei vorbesc g i o n a l E .A .V .R . G .F .R . T i m i ­
cu căldură despre faptul că în ş o a r a . I n f o r m a ţ i i d e t a i l a t e se
mare majoritate, muncitorii nu
mai privesc ca pe ceva ireversi­
pe scenă ci trăieşte din plin situaţia bil procesul muncii lor, ci că ei pot prim i şi de la resta u ra n ­
Dana Tulpină şi Vincenţiu Boldur n-aa cele mai multe ori poziţia neînţelegă­ de mamă şi soacră. Cu sinceritate şi se străduiesc să muncească me­ tul G.F.R. Sim eria.
existat niciodată legături de ordin toare a unuia sau amîndurora din cei căldură cerută de rol, Ţuky Huiu a reu mai bine. Ba, mai mult, prin
sentimental. Dana se interesa la spi­ doi soţi faţă de evenimentul petrecut realizat aproape de adevăr imaginea consfătuiri sau discuţii, munci­ ANUNŢ
tal de sănătatea copiilor, cfad aceştia sau presupus, destramă căsnicia“... Danei Tulpină. In ceea ce-l priveşte, torii simpli şi tăcuţi de altăda­
erau bolnavi, iar dr. Boldur îi dădea Mai ales intervenţiile „prietenilor“, avocatul Traian Beju distribuit in rolul tă, azi vin cu propuneri pre­ SEC ŢIU N EA SANITARA
mamei relaţii asupra stării sănătăţii sau a uneia din cele două soacre îm­ lui Adrian, s-a achitat onorabil de ţioase, menite să îmbunătăţeas­ SI DE PR EV ED ER I SOCIA­
acestora şi a tratamentului ce urma ping căsnicia pe marginea prăpastiei“. greaua sarcină ce i s-a încredinţai. că şi să uşureze procesul de LE A SFATULUI PO PU LA R
să li se administreze. La aiit se limi­ Pro}. Ana AndreiciuC (Marga Dăscă­ producţie, ei experimentează me­ AL REGIUNII HUNEDOARA
tau raporturile dintre cei doi presu­ „Un divorţ obişnuit" reuşeşte să lescu) de asemenea a reuşit să reali­ tode pentru mărirea productivi­ face cunoscut celor interesaţi
puşi vinovaţi. Orgoliosul soţ şi „gri­ transmită un înalt mesaj de etică so­ zeze personajiul ce i-a fost încredin­ tăţii şi reducerea preţului de că urm ează să se deschidă
julia" sa mamă se conving de faptul cială datorită şi unei corecte ţinute ţat. cost sau metode de lungire a vie­ ŞCOLI M E D II SANITARE, pe
că Dana a fost şi a rămas o femeie artistice. Creatorul lui se dovedeşte un ţii agregatelor. Sînt nenumăra­ lîngă spitalele m ai m ari din
credincioasă. bun cunoscător al tehnicii dramatice. De­ In a doiia parte a spectacolului, ju- te cazurile cînd muncitorii, în regiunea Hunedoara, pe pro­
şi Condensată, nâdind posibilitatea eroi­ rişlii s-au simţit „ca la ei acasă". Şi urma studierii cărţilor tehnice, fil de : te h n ic ia n m edical, pe­
Deznodământul este cel aşteptat : lor să evolueze fa cadrul unui Cpn)c\iirs de Amos Beligăr şi Nicolae Buiac şi Va­ vin cu idei creatoare pentru a diatrie şi m am oş. Se pri­
soţii îşi reiau convieţuirea conjugală. împrejurări in decursul cărora să-şi ier Arieşan şi Ioan Arion, dar mai cu îmbunătăţi procesul de produc­ m esc absolvenţi de liceu, cu
seamă Aurel Zgîia, au fost la înălţi­ examen de m aturitate.
me. E interesant de reţinut faptul că ţie.
s-a ajuns la situaţia că aceştia să tui Cursurile vor avea o dura­
tă de 2 ani.
u i u U Af i e c f a f o l} afirme pe deplin personalitatea, scene­ mai ţină seama de text, ahgajîndu-se La Combinatul siderurgic din Doritorii se vor adresa sec­
ta „O !omilie ca multe altele“ e scri­ în discuţii neprevăzute, împrovizînd pe Hunedoara se mai găsesc şi ţiilor sa n ita re raio n ale şi o ră ­
Ziceam mai sus că cea mai de sea­ să sobru şi îngrijit. Dialogul e viu, loc pledorii sau replici. Avocatul Va­ şeneşti de interes regional,
mă calitate a spectacolului este carac­ intriga m îm ită cu iscusinţă. Ne-am lentin Tura, care are în proces rolul oameni ca Victor Mogorca, de pe raza căruia domiciliază.
terul său educativ. Opera întreprinsă ji aşteptai la o mai intensă trăire su. de procuror, îmi mărturisea următoa­ la secţia de aer-gaz, Ioan Goian,
de avocatul Traian Mîrza şi-a atins jleiească a eroilor, la motivarea con­ rele : „Iniţial eu nu aveam nimic de O*
scopul, dovedindu-şi din plin utilita­ vingătoare a gesturilor şi acţiunilor spus fa această cauză. După cum ai »
tea. „îmi dau seama că ruptura dintre tor. Evident, însă, acestea nu puteau văzut însă, astă seară m-am abătui de O
mine şi soţia mea este opera unor in­ fi realizate în. cadrul strimt al unei ta disciplina „...actoricească". Am fost ¦
trigi ţesute cu măiestrie“ — spune A- scenete. Dar, poate că autorul nici n-a atras în discuţie de desfăşurarea pro­ ¦
drian în faţa instanţei de judecată. vrut să realizeze acest lucru. cesului aşa că n-am ¦mai putut să tac". ¦
„Se vede că mai sfat printre noi figuri *
dc talia doamnei Marga Dăscălescu, In orice caz lucrarea de care ne o- In concluzie, considerăm că inten­ »
care varsă veninul intrigii în inima cupăm dovedeşte multă pricepere în ţiile iniţiatorilor şi realizatorilor pro­ «¦
unor creduli- Socotesc că primul vino-, ale scrisului. Perseverent, Traian Mir­ cesului social „Un divorţ obişnuit" au »
vai sînt eu pentru că prea uşor ani za va putea dobîndi noi satisfacţiii fost înfăptuite. Spectatorului i se dd- o
dat crezare scornelilor Margăi Dăscă­ iar noi, iubitorii de artă, opere şi mai mifusirkizStj discret, o lecţie de mo-, »
lescu, prin intermediul propriei mele valoroase. rată nouă, socialistă, fatr-o formă ac­ ¦
mame“. Iar autorul, care dispune de cesibilă şi originală. a
o intensă experienţă în această direcţie, Cîteva cuvinte despre interpreţi. •>
continuă: „înfăţişările sub care se Merită laude întreg colectivul, tn Succesul de care s-a bucurat spec­ ¦
ivesc aceste crize familiare sini in­ frunte cu Instructorul tui, Petre Dia­ ¦
finité şi în marea lor majoritate iui conii, talentatul regizor al Teatrului tacolul organizat de Comitetul raional <>
abaterea reală sau aparentă a unuia da păpuşi din Alba Iulia. Îndeosebi ¦
din soţi este elementul dislructio. De ne-a plăcut Viorica fluia în rolul Mă­
riei Tulpină. Ea şi-a înţeles pe deplin al femeilor şi Consiliu! raional
rolul. L-a asimilat în aşa măsură
incit am avut impresia că nu „joacă" A.R.L.U.S. Alba Iulia ne fadreplăteşte
să spunem că asemenea manifestări
ca caracter educativ sint utile şi txe-
ccsarci - •*;
C. CLEMENTE