Page 36 - 1958-11
P. 36
Pag. 4 n /.v 'T r sn r.iA r.isM u w i Nr. 121
uiUmeXe şîinL• • -?dljsaalg ş t ir iBilanţul negativ al pregătirilor?u&uruüe ş lin i x d iim e ie ş jt k i
II ¦- n .r— — —— II II i »¦»y iM«— ....ii ......... ........ ............. li.......... ¦ M -m rr-r--¦¦¦¦¦
franceze pentru alegeri în Algeria
—Populaţia algeriană boicotează a le g e rile —
PARIS 11 (Agerpres). Mo- într-o ţară unde de patru ani se
dul cum au fost alcătuite lis- desfăşoară un război ucigător
fele de candidaţi în Algeria pen- „nu există nici o listă de can-
tru alegerile din 30 noiembrie au didaţi care să ceară autonomia
lein taifeiiil Politic CONFERINŢA DE LA GENEVA produs o foarte proastă impre- acestui teritoriu“... şi „nici o
e x p e rţilo r în p ro b le m a măsurilor sie asupra corespondenţilor de urmă de candidat algerian care
presă de la Paris şi Alger. Fără să ceară independenţa faţă de
excepţie, relatările transmise Franţa“. Astfel, scrie acest co-
în problema coreeana p en fru p r e în f îm p in a r e a unui a fa c consemnează eşecul încercărilor respondent, „după o goană de
făcute de autorităţile franceze ultima clipă, duminică noaptea
NEW YORK 11 (Agerpres). sistematic îndeplinirea acordului prin sun de a da acestor alegeri aspectul înainte de închiderea înscrieri-
Discuţia în Comitetul Politic al de armistiţiu, că el a zădărnicit unei „consultări libere“ în ju- lor, a început la 10 noiembrie
Adunării Generale a O.N.U. în activitatea comisiei neutre de GENEVA 11 (Agerpres). — laborăm măsurile pentru pre tensiîice primejdia izbucnirii rul unor candidaţi „reprezenta- campania electorală în Algeria,
problema coreeană se apropie supraveghere asupra îndeplinirii TASS anunţă : Cum s-a mai a- unui conflict armat. Dacă toţi tivi“ ai populaţiei algeriene. In- în timp1 ce între trupele fran-
de siîrşit. Delegaţii Bielorusiei, acordului de armistiţiu. S-a nunţat, la 10 noiembrie în sala întâmpinarea unei evoluţii peri participanţii la conferinţă vor săşi agenţia franceză oficioasă, ceze şi cele rebele (termenul
Ungariei şi Poloniei, care au menţionat de asemenea recenta de conferinţe a Palatului Naţiu porni de Ia aceste principii ac France Presse, recunoaşte că pe este folosit pentru armata Fron-
luat cuvîntul în şedinţa din di declaraţie a lui Li Sîn Man nilor din Geneva s-a deschis culoase a evenimentelor. tivitatea noastră va fi mult uşu listele de candidaţi din Algeria tului de eliberare naţională din
mineaţa zilei de 10 noiembrie, conferinţa experţilor ţărilor rată.- „depuse in ultimul moment“... nu Algeria — N.R.) se desfăşoară
au subliniat că unificarea Co că Coreea nu va fi unificată de- membre ale Tratatului de la O analiză obiectivă a situa se prezintă nici „liberalii“, nici un război pe viaţă şi pe moar
reei pe cale paşnică este împie cît în urma unui „marş spre Varşovia şi al ţărilor membre Elaborarea de către actuala tei care sînt de obicei calificaţi te, şi în timp ce europenii libe-
nord“. O.N.U. nu poate sprijini ale pactului nord-Atlantic in ţiei relaţiilor internaţionale in conferinţă a unei recomandări drept „extremişti“ (agenţia se rali şi musulmanii naţionalişti
dicată de S.U.A. care au tran o asemenea politică agresivă, a problema măsurilor pentru pre practice cu privire la măsurile referă la patrioţii algerieni — (adică majoritatea covîrşitoare a
spus Lexvandowski, iar proiec întâmpinarea unui atac prin sur- perioada de după război arată concrete pentru preîntîmpinarea N.R,). populaţiei care respinge regimul
sformat Coreea de sud Intr-o ba tul de rezoluţie al puterilor oc prindëre. La lucrările conferin unui ataG prin surprindere, ar
ză militară, precum şi de clica cidentale înseamnă tocmai spri ţei participă delegaţii a zece că problema unui atac prin sur uşura, fără îndoială, adoptarea Ansamblul listelor, continuă colonial) boicotează alegerile,
lisînmanistă care ar dori să-şi state. Delegaţia U.R-S.S. este prindere a apărut în urma fap de către guverne a unor hotă- această agenţie, pare să aibă un Aceste prime comentarii ale
extindă puterea asupra întregii jinirea acestei politici. condusă de V. V. Kuzneţov, rîri corespunzătoare“. numitor comun : „integrarea“,
Delegatul Ceylonului, Korea, prim-locţiitor al ministrului Afa tului că unele puteri duc de In această ordine de idei, Fram unor ziarişti a căror poziţie po-
ţări. cerilor Externe at U.R.S.S. ; în In încheiere, reprezentantul ce Presse semnalează partid- litică este departe de a fi favo-
Reprezentantul Ungariei, Pe a subliniat că prezenţa trupelor fruntea delegaţiei cehoslovace se mai mulţi ani o politică ce U.R.S.S. a încredinţat pe parti parea directă a comitetelor sal- rabifă luptei pentru eliberare a
străine pe teritoriul Coreei de află J. Flajek, locţiitor al minis creează încordare in relaţiile cipanţii la conferinţă că, din par vării publice la alcătuirea a- poporului algerian, confirmă ne-
ter, a atras atenţia asupra fap sud reprezintă principalul ob trului Afacerilor Externe ; dele tea ei, delegaţia sovietică, va cestor liste. Faptul este confir- valabilitatea alegerilor care se
tului că nici un stat indepen stacol în calea soluţionării paş gaţia Poloniei este condusă de dintre state, politică ce gene face tot ce-i stă în putinţă pentru mat şi de alţi corespondenţi da vor desfăşura în Algeria la 30
dent din Asia nu recunoaşte re nice a problemei coreene. El a M. Naszkowski, locţiitor al mi rează şi întreţine neîncrederea a asigura succesul conferinţei presă. Aproape totalitatea can- noiembrie şi dau o imagine coe-
gimul lisînmanist şi nu spriji cerut S.U.A. şi celorlalte ţări nistrului Afacerilor Externe ; a didaturilor, relatează şi cores- ziunii poporului algerian unit
nă politica unilaterală, neobiec care au trupe în Coreea să nu Rominiei de N. Gondia, director şi vrajba dintre ele. Această po . In cuvîntarea sa W„ Foster, pondentul de Ia Paris al agen- împotriva regimului colonial,
piardă momentul prielnic creat in Ministerul Afacerilor Exter litică cunoscută sub numele „de şeful delegaţiei S.U.A., care a ţiei ANSA, a fost susţinută de
tivă a S.U.A. care s-a oglindit in prin retragerea voluntarilor chi ne ; delegaţia Albaniei de N. luat apoi cuvîntul a trecut sub comitetele salvării publice. Situaţia din Algeria a provo-
nezi din R. P. D. Coreeană şi Nasse, ambasadorul R. P. Al pe poziţii de forţă“ a avut ca tăcere problemele dezarmării şi cat îngrijorare în cercurile gu-
proiectul american de rezoluţie. să-şi retragă trupele din Co bania în U.R.S.S. ; a Statelor importantele probleme politice Nu degeaba, remarcă acest vernamentale de la Paris. Luni
Reprezentantul Poloniei, Le- reea de sud. Unite ale Americii — de W- urmare cursa nestăvilită a înar corespondent, ele „se inspiră din dimineaţa generalul De Gaulle
Foster, fost ministru adjunct al mărilor. Ea nu a putut să nu în legătură cu posibilitatea unui tema integrării..." lozincă bine a avut o îndelungată convorbire
wandowski, a amintit că guver Apărării al S.U.A. ; a Angliei cunoscută a ultracolonialiştilor cu Rene Brauillet, secretarul
nul de la Seul, instigat de Sta de generalul A. Mainsergh, co ducă la o atmosferă de suspi atac prin surprindere, şi a cău care pretind că Algeria să fie genepal pentru problemele alge-
tele Unite, a sabotat în mod mandantul suprem al trupelor pur şi simplu anexată la Franţa, riene, înapoiat din Algeria cu
terestre ale Angliei ; a Franţei ciune cind un stat priveşte pe tat să reducă sarcinile conferin cîteva ore înainte. Potrivit co-
de ambasadorul P. de Lesse ; Gorespondentu) agenţiei ame- respondentului agenţie' ANSA,
celălalt ca un adversar poten ţei exclusiv la probleme tehni ricane United Press Internaţio* cei doi oameni politici au discu-
nal face şi el observaţii simiia- tat „bilanţul negativ“ înregis-
ţiali. Ga urmare a politicii „de ce. El a declarat printre altele re. Amintind că generalul De trat de guvernul francez în Al-
pe poziţii de forţă“ şi a „răz Gaulle a promis că la alegerile geria.
oă conferinţa trebuie să facă o din 30 noiembrie vor putea par-
boiului rece“ s-a ivit primejdia ticipa în Algeria şi persoane Se anunţă din Paris că mulţi
„analiză ştiinţifică şi obiectivă a care nu susţin guvernul său, co- observatori au sugerat din a-
unui atac prin surprindere al respondentui american relevă că ceastă cauză amînarea alegeri-
datelor tehnice gu privire la pro lor în Algeria.
Lucrările conferinţei unui stat împotriva altuia, pri
blema primejdiei unui atac prin
U.N.E.S.C.O. mejdia unui nou război nimici
tor. Problema unui atac prin
surprindere este problema dez
PARIS 11 (Agerpres). — In extindă ajutorul tehnic acordat lănţuirii războiului. -
şedinţa din după-amiaza zilei de unor astfel de ţări. Referindu-se
la proiectul de program în în Pentru a scăpa de primejdia
10 noiembrie, la conferinţa ge tregime, el şi-a exprimat dorin
nerală U.N.E.S-C.O. primul a ţa ca organizaţia U.N.E.S.C.O. unui nou război, pentru a înlă
să depună mai multe eforturi
luat cuvîntul reprezentantul tura primejdia unui atac prin
Franţei, Roger Saydou. El a re surprindere, este necesar, în pri
mul rînd să se pună capăt po
cunoscut că încordarea interna pentru întărirea înţelegerii reci a Canadei — de D. Willgress, liticii care creează această pri surprindere... să precizeze datele LUPTELE DIN ALGERIA
ţională şi divergenţele politice proce dintre diferite ţări. fost reprezentant premanemt al mejdie. tehnice care stau la baza acestei
au urmări asupra activităţii Canadei în Consiliul N.A.T.O. ; probleme“. Reprezentantul SUA. ALGER 11 (Agerpres). In cursul săptămînii trecute patrio
U.N.E.S.C.O. Totuşi reprezen Reprezentantul Angliei, Boyle, a Italiei de P. Taviani.. fost mi Uniunea Sovietică duce o po a denumit această conferinţă timp ce conducătorii militari ţii algerieni, într-o ambuscadă,
a vorbit despre realizările nistru al Apărării. litică externă de pace bazată pe „consfătuirea experţilor tehnici“. francezi din Algeria se strădu au ucis 30 de militari francezi,
tantul unuia din cele mai mari U.N-E.S.C.O. fără să atingă ce principiile coexistenţei paşnice iesc fără succes, recurgînd chiar printre care un căpitan, un loco
state 'membre ale U.N.E.S.C.O. La ora 12,10 (ora locală) de între state, fijptl consecvent şi
le mai arzătoare probleme care
a ‘trecut sub tăcere cele mai a- privesc activitatea organizaţiei. legaţiile şi-au ocupat locurile. perseverent pentru a feri popoa Este de asemenea semnificativ la acte de teroare, să determine tenent, şi au distrus două
cute probleme ale actualităţii şi El a vorbit, în special, despre G. T. Narayanan, reprezentan rele de primejdia iminentă a răz faptul că, vorbind despre sarci populaţia musulmană a ţării să tancuri, în Algeria de est. Pa-
boiului şi a pune bazele unei
nu.a propus nici un fel de mă succesele realizate în Anglia in tul secretarului general al largi colaborări ‘paşnit# ‘între nile conferinţei, reprezentantul participe la viitoarele alegeri trioţii algerieni au capturat de
suri concrete pentru stabilirea domeniul ştiinţei, tehnicii şi în O.N.U., a rostit o scurtă ouvin- state, indiferent de orînduirea S.U.A. a folosit termenul de „di parlamentare franceze, membrii asemenea o mare cantitate de
unui adevărat „acord şi unei în văţământului, totuşi nu a citat lare introductivă- lor socială. minuare“ iar nu preîntîmpinare armatei naţionale algeriene de arme şi 'echipament militar.
ţelegeri reciproce“, despre care nici un fel de date care- ar ară a primejdiei unui atac prin sur eliberare continuă lupta împo
a vorbit, cit şi pentru îmbună ta nivelul la care se găseşte in- G. T. Narayanan a dat apoi Vorbind despre preîntâmpina prindere. triva trupelor franceze. Potrivit La 10 noiembrie un tren care
tăţirea activităţii U.N.E-S.C.O. văţămînt-ul şi progresul tehnic cuvîntul lui V V. Kuzneţov, rea unui atac prin surprindere unei ştiri transmise de agenţia circula pe ruta Alger-Blida a
in coloniile engleze şi în ţă prim-locţiitor al ministrului A- este necesar de asemenea să se După declaraţii reprezentantu deraiat în urma exploziei unei
Delegatul Sudanului, Arbab, rile dependente. facerilor Externe al U.R.S.S., mine. Trei soldaţi francezi au
a atras atenţia conferinţei gene şeful delegaţiei sovietice, care a
rale, asupra necesităţii de a sa La şedinţa din după-amiaza declarat : sublinieze că măsurile sigure lui Statelor Unite, şedinţa des United Press International, în fost ucişi. membri
tisface mlai mult nevoile în do zilei de 10 noiembrie au luat pentru preîntîmpinarea primej chisă a conferinţei a luat sfîr-
meniul învăţământului ale unor de asemenea cuvîntul reprezen „Ne-am' adunat aici pentru ca diei unui atac pot fi elaborate şit. Condamnarea la moarte a 8
ţări slab dezvoltate ca Sudanul. tanţii Mexicului, Tunisiei, Uru- împreună, să elaborăm recoman numai cu condiţia interzicerii ai F. L. N.
El a cerut ca U.N.E.S.C.O. să guayului şi altor ţări. dări cu privire fa măsurile con totale a armelor atomice şi cu Prima şedinţă închisă a con-
crete, realizabile, în prezent,
pentru preîntâmpinarea primej hidrogen. Totodată se impune ferinţei a fost programată pen- LONDRA 11 (Ag'erpres). —1 tul din Alger al agenţiei Reu-
diei unui atac prin surprindere
al unui stat împotriva altuia, şi, scoaterea acestor arme din ar- tru ziua de 11 noiembrie. După cum anunţă coresponden- ter, un reprezentant al cercuri-
pe această cale, să micşorăm
Campanie de semnături în Japonia mamentele statelor şi distruge->__ — i, lor militare franceze a 'declarat
pentru încheierea unuS tratat rea stocurilor, lichidarea baze că tribunalul militar francez a
condamnat la moarte 8 membri
Noi atrocităţi comiselor militare de pe teritoriile stră
ine şi reducerea substanţială a
primejdia izbucnirii unui nou armamentelor clasice şi a for de trapele franceze în Algeria ai Frontuluyi de eliberare naţ*io-
de pace cu U.R.S.S. nală a Algeriei.
război. ţelor armate.
TOKIO 11 (Agerpres). — jinită de Consiliul general al Iniţiativa convocării acestei Din păcate pînâ în prezent nu CAIRO 11 (Agerpres). — Mi- Intr-o serie de localităţi trupele —O—
TASS anunţă : In Japonia se sindicatelor, Asociaţia de prie conferinţe aparţine guvernului s-a ajuns la o înţelegere în pro
desfăşoară în prezent, din ini tenie japono-chi-neză, Asociaţia sovietic. In mesajul din 2 iulie blema dezarmării. Dar aceasta nisterul Informaţiilor al Repu- franceze au asmuţit câini îfnp-o- In Nepal vor avea loc
1958 adresat de N. S. Hruşciov, nu trebuie să slăbească voinţa blicii Algeria a dat publicităţii triva patrioţilor algerieni şi a- alegeri generale
ţiativa Asociaţiei „Japonia — de prietenie japono-coreeană, şi eforturile noastre în lupta o declaraţie în care se arată că poi i-au ars de vii in faţa fa-
U.R.S.S.“, campania strîngerii Consiliul naţional japonez pen preşedintele Consiliului de Mi
de semnături pentru încheierea tru interzicerea armei atomice niştri al U.R.S.S., lui D. Eisen pentru menţinerea păcii. Sîntem autorâtăţile coloniale din Alge- midiilor lor. KATMANDU 11 (Agerpres).
unui tratat de pace între cele şi cu hidrogen, partidele socia hower, preşedintele S.U.A., se datori să folosim toate căile şl ria recurg la acte de teroare In regiunea M-iele trupele După cum relatează agenţia
spunea : „Caracterul încordat al mijloacele pentru o cît mai ra- împotriva populaţiei algeriene franceze au adunat cu forţa pe
două ţări. list şi comunist şi multe alte or actualelor relaţii internaţionale p;dă rezolvare a problemei pre pentru a o détermina să parti- algerieni obligîndu-i să asiste Reuter, regele Nepalului, Ma-
şi intensificarea 'continuă a rit întâmpinării unui atac prin sur cipe la viitoarele alegeri paria- la arderea de viu a lui Hasan
Această campanie este spri ganizaţii democratice din ţară. mului înarmării statelor, Îndeo mentare franceze. Bulsuf, un lider al rezistenţei, hendra, a anunţat că la 18 fe
sebi în domeniul producţiei ti prindere, problemă inseparabilă
CEfflE purilor tot mai distrugătoare de de cea a dezarmării. In declaraţie se spune printre care a refuzat să-şi prezinte bruarie 1959 vor avea loc pri
arme de exterminare în masă, altele că la începutul lunii oc- candidatura la viitoarele alegeri,
„ftdenauer sacrifică unitatea Germaniei fac, după părerea noastră, ne O înţelegere asupra măsurilor tombrte, in regiunea muntoasă mele alegeri generale din Ne
pentru preîntîmpinarea primej Ghaza.1,- avioane franceze au In declaraţie sini citate şi al-
cesar ca paralel cu adoptarea diei unui atac prin surprindere bombardat timp de zece ore mal le atrocităţi comise de trupele pal.
unor măsuri iniţiale pentru li este pe deplin posibilă, dacă se multe sate algeriene, folosind franceze în diferite regiuni din
cursei înarmărilor atomice" ţine seama în mod echitabil de bombe cu napalm. Aceste sate Algeria, Din cauza greutăţilor de co
declară Wehner, vicepreşedinte al P. S. D, G. mitarea cursei înarmărilor ca, interesele tuturor părţilor, ast an fost complet-distruse.
fel îneît nici un stat să nu fie municaţie din unele regiuni
de pildă, încetarea generală a pus într-o situaţie de inegalitate La 21 octombrie, trupele co
experienţelor cu arme nucleare, diri punct de vedere al asigură loniale franceze au ucis in re muntoase, alegerile vor dura 45
să se realizeze o înţelegere pri rii intereselor securităţii sale şi giunea Vahran, fără a fi jude
BONN 11 (Agerpres). — genţia DPA, Wuhner a declarat îneît să nu fie întreprinse ac caţi sau anchetaţi, 43 de alge de zile. Vor fi aleşi un număr
Luinrl ouvintu! la 9 noiembrie vind adoptarea unor măsuri pen ţiuni, de natura să înrăutăţeas rieni paşnici. Au fost împuşcaţi
in oraşul Esterod, Wehner, vice că Adenauer sacrifică unitatea tru preîntâmpinarea unui even că relaţiile dintre state şi să in- de asemenea cîţiva participanţi de 109 deputaţi. •
preşedinte al Partidului social- Germaniei cursei înarmărilor a- la mişcarea de eliberare naţio
democrat, a criticat cu vehemen tomlce. tual atac prin surprindere al u- nală prinşi de trupele franceze. S p ectaco le cinem atografice
ţă guvernul R. F. Germane pen nui stat împotriva altuia“.
tru faptul că nesocoteşte sarci Wehner a cerut guvernului să JOI 13 NOIEM BRIE 1958
nile sociale şi culturale vitale ia măsuri pentru lichidarea fe Menţionăm cu satisfacţie că
purtind pe primul plan înarma nomenelor de criză în industria DEVA: Călătorie peste trei m ări; Pe Donul liniştit; 1LIA: Primă
rea ţării. După cum anunţă a- textilă, minieră, de construcţii statele reprezentate la această PETROŞANI: Inima nu uită; Pe Do vara pe strada Zarecinaia ; LONEA :
navale, a fontei şi oţelului din conferinţă şi-au dat consimţă nul liniştit; BRAD: Pavel Korceaghin; Simpaticul nostru d o c t o r A P O L D U
R. F. Germană. mântul de a examina problema SIMERIA: Simfonia dragostei; SEBEŞ: DE SUS : Zboară cocorii; TEIUŞ :
Continentul pierdut; ORÂŞTIE: Ba Verstele de foc; ZLATNA: Povestea
In Cipru ridicată-în mesajul şefului gu lada .voinicului; ALBA 1ULIA : Dan
S.U.A. continuă să rămînă în urma
A u ro rită file britanice înarmează Rusiei în tehnica rachetelor sez cu tin e ; Comunistul; HAŢEG : primei iubiri.
pe tunefionarii c iv ili englezi
m\ a [$ II 0 #
LONDRA 11 (Agerpres). — Cipru, şoviniştii, cer o politică
O serie de ziare londoneze se de represiuni şi mai crunte îm- vernului sovietic. Delegaţia so NEW YORK 11 (Agerpres). situaţie nu se va schimba, Sta- PROGRAMUL. 1 : 6,25 Muzică uşoa şoară ; 16,30 Vorbeşte Moscova ; 17,25
pronunţă împotriva hotărârii au- potriva ciprioţilor. Aceşti ma- vietică salută pe reprezentanţii Corespondenfcul agenţiei United tete Unite vor rămîne in urmă, ră ; 7,30 AŢelodii populare romîaeşti; Sfatul medicului: „Gîteva sfaturi pri
torităţilor engleze din Cipru de niaci trebuie puşi în frîu, în-
a intensifica lupta împotriva trucît politica-lor va fi fatală“, ţărilor care s-au adunat aici la Press Internaţional, Thomas cu toate cercetările de efect in 8.00 Materiale din presă ; 9,00 Muzică vind alimentaţia copiilor între 2 şi 7
mişcării de eliberare naţională conferinţă.. . din opere; 10,30 Muzică de estradă; ani“ ; 17,30 Vreau să ştiu; 18,20 Ghid
din insulă, înarmând pe toţi La rind,ul său zi,aru.j .. Weyr, făcînd o comparaţie între cosmos. Rusia a lansat pe orbi- 12.00 Muzică uşoară ; 13,05 Prin să m uzical; 19,00 Să învăţăm limba rusă
funcţionarii civili englezi. Pentru a ne achita cu succes lile de concert ale Capitalei; 14,00 cîntînd; 19,52 Noapte bună, copii;
Herald“ este de părere că înar de sarcina ce stă in faţa con tehnica rachetelor din U.RIS.S. tă un ’satelit artificial al păniîn- Concert de estradă; 15,45 Pagini din 20,00 De toate pentru to ţi; 20,30 Aîu •
„Daily Worker“ subliniază că marea funcţionarilor civili en ferinţei este important în pri şi S;U.A., constata că „Statele tutui în greutate de o tonă şi literatura finlandeză; 18,05 Almanah zică uşoară romîneăscă; 21,45 Părinţi
glezi nu va accelera rezolvarea mul rind, să ‘stabilim cum se ex ştiinţific; 19,05 Tribuna Radio; 19,45 şi cop ii; 22,00 Seară dc muzică de ca
această hotărîre nu va duce de- problemei cipriote. „Măsurile plică cauzele apariţiei problemei Unite continuă să rămină mult jumătate, cş-e îşi continuă rota- Transmisie din sala Ateneului a con- meră ; 23,15 Muzică corală clasică.
cît la noi vărsări de singe şi crunte, scrie ziarul,- nu. pot a- unui atac prin surprindere al în urma Rusiei“. Această pare- ţia. Lunete artificiale americane ceitufui orchestrei simfonice Radio;
„va face ca Ciprul să semene unui stat împotriva altuia. Dacă 22,30 Muzică populară romîneăscă ; BULETINE DE ŞTIRI ;
şi mai mult cu o bale de sîn- duce pacea şi o reglementare vom scoate la iveală aceste re, seriei el,'' aparţine celor ma i L sîtnt •-foarte mici iri cornparaţie 23.00 (soncert de noapte. 5,00;' 6,00 ; 7,00; 11,00; 13,00;
ge“. „Găutînd să profite de com cauze apoi va fi mai uşor să e- 15,00; 17,00: 19,00 ; 20,00 ; 22,00;
pătimirea opiniei publice faţă trainică... Este necesar ca poli de seaniă'specialişti in acest, do- cu cele ruseşti, iar rachetele jcu PROGRAMUL II. 14,07 Cântece 23,52 (programul I) H.C0; 16,00;
de englezii care au pierit în populare . româneşti; 15,35 Muzică u- 18,00; 21,00; 23,C0 (programul II).
tica guvernului să fie modifi meniu- Rusia areio machetă b a -, ajutorul căroia au^foşt lansate
cată“.
, . . . . o Ţ,:-, T L. nu dispun probabil de puterea
listica cu raza de acţiune inter- ş de -care djSpUn rachetele gigan-
corttihentală, iar Statele - Unite tice folosite de Uniunea Sovie-
nu âu aşa-ceva. Ort'timp această tică. M ' i- V 'r *
- ........ ~r~v*.— r*;--.
fk n » H în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T. l.R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică l MAI*' Deva.
Redacţia şl administraţia ziarului «tr. 6 Martie nr, 9, Telefon î J88J 489175. [Tiuia
I’!