Page 39 - 1958-11

Nr. 1213
S ă conducem com petent e co n o m ia , locală
H P H i l l S! iE
la nivelul sarcinilor!
Industria locală are sarcina mărea­
ţă de a asigura populaţiei însemnate
cantităţi de produse de larg consum,
Cu fiecare an, industria locală din
regiunea noastră s-a dezvoltat mereu,
Numărul sortimentelor a crescut con­
tinuu. In cadrul întreprinderilor din re­
giunea noastră, s-au creat, în scopul
irgirii producţiei, noi secţii. De pil­
dă, la întreprinderea „1 Mai" din Deva
s-a înfiinţat o secţie de lăcătuşerle,
ia întreprinderea „Horia" din Alba Iu-
lia un complex de tîmplărie care va
fi dat în curînd în folosinţă etc.
întreprinderile de industrie locală fa­
brică acum noi articole de larg con­
sum, mult solicitate de populaţie, cum
sînt mobile, bucătării de diferite ti­
puri, dulapuri metalice, maşini de gă­
tit tip „Vesta", bănci şcolare şi alte
obiecte.
in acelaşi timp s-a înregistrat şi o
creştere a producţiei. Faţă de anul
1956, în primele trei trimestre ale a-
nului 1957 producţia globală în între­
prinderile de industrie locală a crescut
cu 23 milioane.
Creşterea producţiei şl avîntul In
luncă al colectivelor de muncitori din
întreprinderile de Industrie locală au
făcut ca unele din acestea să-şi de­
păşească beneficiile planificate. Prin­
tre aceste întreprinderi se numără „Va-
sile Roaită“ din Haţeg şi „Economica"
din Sebeş.
Totuşi, în activitatea unor întreprin­
deri de industrie locală s-au manifes­
tat şi unele lipsuri care au influenţat
negativ activitatea acestora.
Toată «tenfia
planificării producfiei
In primul semestru a' acestui an,
din cele 8 întreprinderi de industrie
locală, 6 nu şi-au realizat planul pro­
ducţiei globale. Printre ramurile Ia
care nu s-au realizat sarcinile de plan
se numără şi cea extractivă, a mate­
rialelor de construcţie, l.a piatra rocă,
calcar siderurgic, nisip etc., sarcinile
au fost mult sub plan.
La nerealizarea sarcinilor de plan a
contribuit în primul rînd insuficienta
preocupare în munca de îndrumare şl
control a secţiunii de industrie locală
a sfatului popular regional. Planul de
producţie la unele sortimente a fost
stabilit fără a se ţine seama de posi­
bilităţile de producţie ale întreprin­
derilor. De asemenea, nu au fost luate
în considerare realizările obţinute în
perioadele precedente. Aceasta a făcut
ca la sortimentele cărămizi presate şi
bolovani de rîu să se stabilească un
plan mult prea mare, iar o altă serie
de sortimente, cum sînt var, cherestea,
răşinoase (uşi, ferestre), planul să fie
mai mic, cu toate că au existat po­
sibilităţi de producţie şi cerinţe pentru
cantităţi mari.
Nerealizarea sarcinilor de plan la
unele întreprinderi de industrie locală,
a fost influenţată şi de faptul că nu
s-a urmărit ca utilajele să fie folosi­
te la întreaga lor capacitate de pro­
ducţie. Acest lucru a făcut, de pildă,
ca Ia întreprinderea „6 August" din
S ă continuăm cu acelaşi entuziasm
î^ n tHl recerea social1i01staxtc
( U r m a r e "din p a g . I - a ) .
ţe. bunuri de consum şi pentru a-şl
realiza sarcinile de plan pe anul 1958,
continuă cu entuziasm. Numeroase co­
lective îşi reînnoiesc; în aceste zile
angajamentele, iau măsuri tehnico-or-
ganizatorice mai eficace pentru a asi­
gura succesul deplin a) muncii în pro­
ducţie. Zilele trecute, minerii din Ghe-
Iar au pornit o preţioasă iniţiativă,
care pînă la sfîrşitul anului se va sol­
da cu încă 2.900 tone de minereu de
fier peste plan. Atît comitelui sindi­
cal cît şi conducerea tehnico-adminis-
trativă a minei s-au angajat să spri­
jine prin măsuri concrete şi eficace
îndeplinirea noului angajament al mi­
nerilor. Asemenea preţioase iniţiative
au luat naştere şi în alte întreprin­
deri.
Ne aflăm în ultimul trimestru al
anului în curs. Succesele dobîndite pî­
nă acum sînt frumoase şi vor trebui
să fie consolidate şi dezvoltate. Zilele
care au mai rămas pînă la sfîrşitul
anului, trebuie folosite pentru inten­
sificarea întrecerii socialiste în scopul
îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de
plan, pentru dezvoltarea iniţiativelor
oamenilor muncii, pentru realizarea
cu succes a angajamentelor.
Experienţa bogată de pînă acum ne
arată că la unele locuri de muncă,
se puteau obţine succese şi mai remar­
cabile dacă întrecerea socialistă s-ar
fi aflat înloideauna în centrul aten­
ţiei organelor sindicale şi a condu­
cerii tehnico-administrrlive. De pildă,
Petroşani, din fondul total do timp
lucrător al utilajelor de 13.016 ore,
să fie folosit efectiv 5.259 ore, iar res­ ca bună, deşi conform prevederilor fac­
tul de 7.759 ore, să reprezinte stag­
nări pentru reparaţii neplanificate, o-
priri din lipsă de comenzi, materii pri­
me etc.
S-au întîmplat şi cazuri în care sec­
ţiunea regională de industrie locală
a dat sarcini de plan întreprinderilor
fără a ţine seama că acestea nu au
utilajul necesar şl fără a prevedea
dotarea acestora din planul de inves­
tiţii. Aşa s-a întîmplat la întreprinde­
rea „Vasile Roaită" din Haţeg, căreia
i s-a stabilit un plan la sortimentul
covoare, fără a avea în dotare utilajul
necesar.
Faptul că unele întreprinderi de In­
dustrie locală nu şi-au realizat sarci­
nile de plan se datoreşte şi modulul
defectuos în care au muncit unele con­
duceri ale acestora. Este semnificativ
faptul că la întreprinderea „Iiie Pin-
tllie" din Hunedoara s-a început re­
pararea unei locomotive care acţio­
nează o moară şl un gater la Vadul
Dobrii, în luna august 1957 şi nu era
gata nici în luna aprilie a anului 1958.
Este necesar ca în viitor secţiunea
de industrie locală a sfatului popular
regional Bă la măsuri de îndreptare a
deficienţelor manifestate, o cît mai ju­
dicioasă întocmire a planurilor de pro­
ducţie va duce în mod implicit la dez­
voltarea industriei locale, la ridicarea
ei la rolul de producătoare de bunuri
de larg oonsum.
Sarcina reducerii
preşului de cosf
poafe realizafă
Realizarea de economii la preţul
de cost este una din principalele sar­
cini ale întreprinderilor de Industrie
locală. De aceea, în faţa întreprinde­
rilor a stat în permanenţă sarcina de
a realiza o producţie sporită şl ta u.e
preţ de cost cît mai redus.
Totuşi în această direcţie, întreprin­
derile de Industrie locală nu au făcut
totul. In unele din întreprinderi, redu­
cerea preţului de cost a fost neglijată.
La nerealizarea sarcinii de reducere a
preţului de cost a contribuit şi faptul
că nu au fost cuprinse în plan toatp
costurile. Această lipsă se datoreşte în
primul rînd şefilor serviciilor de pla­
nificare respective. De pildă, la între­
prinderea „I. C. Frimu" Orăştie, dato­
rită lipsei de preocupare a şefului ser­
viciului plan, llie Pavel, la produc­
ţia de sirop de fructe nu s-a prevăzut
contravaloarea sticlelor. La întreprin­
derea „6 August" din Petroşani de a-
semenea nu s-a planificat necesarul
de zahăr pentru producţie. Aceste omi­
siuni din plan au creat mari greutăţi
întreprinderilor, lucru ce a dus la de­
păşirea preţului de cost.
La multe întreprinderi preţul de cost
a fost depăşit şi datorită neglijenţei
în recepţionaren mărfurilor de la furni­
zori. Astfel, la întreprinderea „6 Au­
sectoarele IV de la minele Aninoasa
şi Vulcan şi IV A la mina Lupenl
nu şi-au realizat sarcinile pe luna
octombrie. La fel s-a întîmplat şi cu
alte secţii şi sectoare din alte între­
prinderi ale regiunii noastre.
Ca o primă sarcină a acestor co­
lective în zilele acestea este aceea de
a organiza pe baze concrete, întrece­
rea socialistă, de a ridica echipele şi
brigăzile rămase în urmă la nivelul
celor fruntaşe. Această sarcină revine
îndeosebi organelor sindicale. De ase­
menea, conducerile tehnico-administra-
tive sînt datoare să ia măsuri tehni­
ce şl organizatorice care să asigure
succesul îndeplinirii sarcinilor de plan.
Un rol deosebit în întrecerea socia­
listă îl au iniţiativele oamenilor mun­
cii. La Hunedoara, anul acesta, oţela-
rii au pornit acţiunea de reducere a
preţului de cost pe tona de metal, iar
constructorii de locuinţe s-au angajat
să reducă costul unul apartament pînă
la 50.000 lei. De asemenea, iniţiativa
minerilor de la Aninoasa de a da în
fiecare zi, peste plan, peniru fiecare
om o tonă de cărbune, s-a bucurat de
o apreciere unanimă. La aceste ini­
ţiative, s-au alăturat cu entuziasm mii
de oameni ai muncii. Totuşi, în unele
întreprinderi aceste iniţiative nu s-au
bucurat de atenţia cuvenită din par­
tea organelor sindicale şi a conduce­
rilor. La uzina „Victoria" din Călan,
nu s-a aplicai iniţiativa de reducere
a costului pe tonă de metal, deşi pre­
ţul fontei, aici mai este încă peste
cel planificat.
gust" din Petroşani a fost recepţio­
nată o cantitate însemnată de făină
turii, această făină era inferioară cali­
tativ. Din această cauză in primul
semestru a! anului, întreprinderea a
fost păgubită cu peste 180.000 lei. U-
neori au fost recepţionate produse în
cantităţi mal mici decît cele prevă-
zute în facturi.
Lipsa unui dezvoltat simţ gospodă­
resc a influenţat de asemenea reali­
zarea sarcinilor de reducere a preţu­
lui de cost. S-au creat astfel, pierderi
care puteau fi uşo« Înlăturate. Aseme­
nea lipsă do simţ gospodăresc a mani­
festat şi conducerea întreprinderii „6
August" Petroşani. La această între­
prindere din cauză că nu au fost res­
tituiţi furnizorilor sacii primiţi cu di­
ferite produse, s-au plătit penalizări în
valoare de peste 200.000 lei. Lipsă de
simţ gospodăresc au manifestat şi con­
ducerile întreprinderilor „I. C. Frimu"
Orăştie şi „Horia" Alba Iulia.
La întreprinderea „I. C. Frimu" con­
ducerea nu s-a preocupat de asigura­
rea condiţiilor optime de producţie la
ţiglă şl cărămidă. In felul acesta, pro­
centul de rebuturi a fost mare, ceea
ce a diminuat beneficiile cu peste
100.000 lei. De asemenea, la întreprin­
derea „Horia" s-au executat în plus
plăţi de peste 26.000 lei cărăuşilor par­
ticulari la transportul agregatelor de
rîu, deoarece nu s-a urmărit distanţa
3<t> care s-a executat transportul.
Lipsă de orientare şi proastă gos­
podărire a manifestat şi conducerea
întreprinderii „6 August" din Petroşani.
Această întreprindere s-a angajat să
întreţină o păstrăvărie particulară în
Jieţ, pentru care s-a cheltuit în perioa­
da 1 ianuarie 1956 pînă la 1 ianua­
rie 1958 suma de 38.000 lei, In aceeaşi
perioadă însă păstrăvăria a adua un
beneficiu doar de 800 lei.
La neîndeplinirea sarcinilor privind
reducerea preţului de cost a contri­
buit şl faptul că între secţiunile sta­
tului popular regional nu a existat o
strînsă şi permanentă colaborare. Da­
torită lipsei de colaborare, unele lu­
crări au costat cu mult mai mult de­
cît era planificat. Aşa s-a întîmplat
cu repararea drumului Alba Iulia—
Berghin—Colibl. La repararea acestui
drum s-a transportat piatră din. carie­
ra Zain de la o distanţă de 109 km.,
deşi la Meteş, la numai 20 km. se gă-
saa o carieră asemănătoare.
întreprinderile de industrie locală
au sarcina de a contribui prin bene­
ficiile ce le realizează la dezvoltarea
economiei locale. O principală sursă
de realizare de beneficii este reduce­
rea preţului de cost. De aceea, este
o sarcină deosebit de importantă ca
în activitatea lor, întreprinderile să dea
toată atenţia reducerii preţului de cost
şi realizării de beneficii. Este necesar
însă ca în activitatea lor conducerile
întreprinderilor să dea dovadă de un
înalt simţ gospodăresc. Trebuie să ştie
că ei sînt chemaţi să administreze bu­
nurile poporului şi că faţă de ele tre­
buie să manifeste o grijă deosebită.
IOAN GROSU
IL1E MOTINTAU
controlori revizori din
serviciul regional C.R.
Pentru ca pînă la sfîrşitul anului,
toate întreprinderile din regiunea noas­
tră să poată raporta îndeplinirea cu
succes a planului anual, este necesar
să se dea o atenţie şi mai mare în­
trecerii socialiste, iniţiativelor, propu­
nerilor de măsuri tehnico-organizato-
rice. Concomitent cu punerea în prac­
tică a unor măsuri de ordin tehnic,
este necesar să se desfăşoare o inten­
să muncă politică de masă, Organi­
zaţiile de partid au datoria să îndru­
me şi să controleze felul cum se o-
cupă atît organele sindicale cît şi con­
ducerile administrative de dezvoltarea
şi stimularea întrecerii socialiste. Este
necesar ca obiectivele întrecerii să cu­
prindă nu numai îndeplinirea cantita­
tivă a planului de producţie, ci şi in­
dici de calitate, preţ de cost, produc­
tivitate, rentabilitate. In această privin­ al-democrat al Muncilorilor din Romî­
ţă, extinderea la fiecare loc de muncă
a iniţiativelor minerilor din Aninoasa,
ofelarilor şi constructorilor din Hune­
doara, precum şi a recentei iniţiative
a muncitorilor de la uzinele „Ianoş
Herbak" din Cluj, pot duce la rezulta­
te excepţionale în procesul de pro­
ducţie.
Oamenii muncii din regiunea noastră
continuă cu entuziasm întrecerea so­
cialistă în cinstea zilei de 30 Decem­
brie. Sprijiniţi prin măsuri tehnico-
organizatorice, însufleţiţi de o muncă
politică de masă convingătoare, mun­
citorii, tehnicienii şi inginerii din în­
treprinderi vor îndeplini cu siguranţă
planul anual înainte de termen.
DRUMUL SOCIALISMULUI
U n o m d in m u n ţii A p u s e n i
Acum II ani se în drepta spre puseni. îm preu n ă cu ei a în­
G helar un tin ă r de 18 ani, re g is tr a t noi su ccese. Ş i aici
plin de via ţă , care ven ea de la s-a făcut rep ed e cu n oscu t prin
R oşia M ontană. V enea aici ca rezu lta tele m uncii sale. C ondu­
să facă cu n oştin ţă cu m inuna­
tele com ori ale subsolului.
De cîie ori nu-l a u zise pe
tatăl său vorbind despre mun-
ca de m iner, despre to va ră şii
săi de m uncă. Era tare g rea
odinioară m unca, şi traiu l şi
m ai greu. V ă zu se cu proprii
să i ochi m ize ria în care se
zbăteau fam iliile de m ineri din M inerul P etru B otar vrea
R oşia M ontană.
El nu m ai vro­ FIGURI
ia să tră ia scă la
fel şi nici nu m jn e r j f r u n ta ş i
m ai era vorba
de asa ceva,
căci epoca ca p ita lism u lu i apu- neri din brigada sa. d ep ă sesîe
s e s e p e n tr u to td e a u n a în R o m i- p la n u l in fiecQ re lu n ă 'E s fe
n, ia . Acum e.r a. n e v o ie de b ra v- h o tă r ît ca
ţe tinere, vin ]oase, care sa
m u n cea scă p e n tru c lă d ire a u- S ls ' rs z e noi su ccese, să fie ca
n e i n o i v i e ţ i în p a t r i a n o a s tr ă . Şt PLnd a c u m , p r in tr e p r im ii.
La C helar, tin ă rui P etru B o­
tar a cunoscut a lţi m ineri, m ai
vîrstn ici sau tin eri ca şi el,
d ar la fel d e p rieten o şi, bin e­
vo ito ri, g a ta o ricin d să -i dea.
o m ină d e ajutor. A început
lucrul in su bteran . C ău ta să
în veţe cit m ai m ult, să ştie
to t, să se p o a tă în trece cu cei-
lalţi. Se putea oare ca tocm ai
el, fiu d e m in er, să nu p o a tă
fi prin tre prim i ? Nu, căci nu
era în firea lui să ră m în ă in
urm ă. A şa se face că tov. Pe­
tru B otar a p rim it num eroase
d ip lo m e pen tru m erite in m un­
că.
D in 1955 a ven it să lucreze
la E xploatarea m inieră D eva.
A ici s-a în tiln it cu m u lţi to ­
varăşi ven iţi de pe m eleagu­
rile sale natale, d in m unţii A-
Insemnai© lucrări
de prevenire
şi combatere
b e r o z iu n ii s o lu lu i
In vara şi toamna acestui an
in întreaga ţară au fost efectu­
ate pe su-prafeţe însemnate lu­
crări de prevenire şi combatere
a eroziunii solului. Gospodăriile
agricole de stat şi gospodăriile
agricole colective au aplicat lu­
crări minime de conservare a
solului pe 90.000 de ha. Totoda­
tă cele 9 centre de prevenire şi
combatere a eroziunii solului au
efectuat diferite lucrări pe tere­
nuri slab productive, redînd in
cultură peste 10.000 ha, au â-
meliorat păşuni erodate pe o su­
prafaţă de 3.500 ba şi au amena­
jat terenuri neproductive în ve­
derea plantării lor cu pomi şi
viţă de vie pe o suprafaţă de
peste 500 ha.
De asemenea in numeroase sate
şi comune oameni ai muncii din
agricultură au participat voluntar
la executarea acestor lucrări
menite să redea agriculturii su­
prafeţe cît mat mari de teren.
In anul viitor lucrările de pre­
venire şi combatere a eroziunii
solului vor fi extinse pe o su­
prafaţă de cel puţin 30.000 ha,
numeroase lucrări fiind efectu­
ate prin muncă voluntară. Un
volum mare de lucrări va fi e-
xecutat în regiunea Constanţa,
unde colectivizarea în întregime
a agriculturii a deschis largi
perspective pentru o cît mai ra­
ţională folosire şi permanentă
îmbunătăţire a fondului funciar.
(Agerpres).
——
Io Editura p o l i t i c a
îh î a p ă r u i :
— începutul răsptndirii marxismului
în Romînia. Crearea Partidului Soci­
nia 1893. P.S.D.M.R. între anii 1893
şi 1900.
Colecţia „In ajutorul celor ce stu­
diază istoria P.M.R.
Consultaţia 1.
64 pag. 0,85 lei
Lupta pmtrii refacerea şi dezvolta­
rea mişcării muncitoreşti între 1900
şi 1917.
Colecţia „In ajutorul celor ce stu­
diază istoria P.M.R.
Consultaţia 2.
68 pag. 0,95 lei
— Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie — începutul unei ere noi
în istoria omenirii. 'Avîntul revoluţio­
nar în Romînia. Crearea P.C.R. —
victoria istorică a leninismului asupra
oportunismului şi reformismului in
mişcarea muncitorească din Romînia.
Colecţia „In ajutorul celor ce stu­
diază istoria P.M.R.
Consultaţia 3.
72 pag. 1,30 lei
cerea ex p lo a tă rii l-a felicita t
de m u lte ori.
A cum tov. P etru B otar este
căsătorit, are un copil şi locu­
ieşte in casele pe care exploa-
tarea m in ieră le-a d a t m unci-
to rilo r. C îştig ă lunar — in
m edie — 2.000 lei şi fam ilia
sa este fericită. M icuţul B otar
cunoaşte a ltă copilărie decît a
tatălu i său.
ca fiul său să
tră ia sc ă bine.
De aceea mun­
ceşte cu m ultă
rivn ă şi alături,
de ceila lţi m i-
. ... să ,
si pe v iito r
\1 tn re -
N. ANDRONACHE
.,
cţ
li
S IP © R T .<¦< .jw/yv'-jybşK L:I-ţy
CLASAMENTUL
cam pionatului regional de fotbal
după efap a & 10- 3
Corvinul Deva
Dacia Orăştie
Minerul Aninoasa
Şantierul Hunedoara
Parîngul Lonea
Constructorul Huned.
Unirea Alba Iulia
Dinamo Orăştie
AAinerul Vulcan
Aurul Zlatna
Şurianul Sebeş
Metalul Cugir
Victoria Călări
Victoria Haţeg
ET A P A VIITOARE
Corvinul Deva — Dinamo Orăştie
A'linerul Vulcan — Dacia Orăştie
Şantierul Hunedoara — Constructorul Hunedoara
Şurianul Sebeş — Parîngul Lonea
Aurul Zlatna — Minerul Aninoasa
Metalul Cugir — Victoria Haţeg
Unirea Alba Iulia — Victoria Călan
Intensă muncă cuItura1-edu.cativă
şi sanitară
In sanatoriul din Geoagiiu,
sub îndrumarea organizaţiei de
bază P.M.R., se duce o intensă
muncă culturală şi sanitară în
rîndul pacienţilor şi salariaţilor.
Aşa de pildă, în fiecare zi
clubul sanatoriului stă la dis­
poziţia pacienţilor şi salariaţi­
lor, fiind dotat ou tot necesarul
unei funcţionări normale: me­
se, jocuri de şah, difuzoare, iar
cele peste 3000 de cărţi sînt
citite cu mult interes. Bibliote­
carul clubului, tov. Gh. Buzatu,
organizează cu regularitate seri
literare, recenzii, convorbiri cu
cititorii, reuşind ca în cinstea
lui 7 Noiembrie să mărească
numărul cititorilor cu 50 la sută.
Cei mai activi la citit dintre pa­
cienţi sînt Augustim Mureşan,
Dionisie Petri, Gh. Vasile, Irina
Kupas, Liidia Negream!, iar din­
tre salariaţii sanatoriului, Con­
stantin Pîrvu, Valerian Gabrie-
lescu, Elena Florescu şi alţii.
Munca de educaţie sanitară
merge paralel cu activitatea cul­
turală în sanatoriul din Geoa-
giu, îndrumată fiind' de tov. dr.
Constantin Lupulescu, medicul
primar al sanatoriului. Astfel,
Patr. 3
Cursuri TELEGRAM E EXTERNE
In pofida avertismentului
sovietic
de îndrumare
iranul pregăteşte
îneSieîerea acordului
In curînd pe întreaga regiune
cu 8. 0. Â.
îşi vor începe activitatea pentru TEHERAN (Agerpres). — La 10
culturalizarea maselor de femei noiembrie utninislrul Aîacerilpr Externe
pe timp de iarnă un număr de al Iranului, Aii Hasgar Hekmat, a de­
168 cursuri de îndrumare. In ca­ clarat în Senatul iranian că guvernul
drul acestor cursuri se vor pre­ său va încheia în curînd un „pact de
ajutor militar şi economic“ cu Stalele
Unite, Coniirinînd această şlire, un
purtător de cuvînt al Departamentului
zenta conferinţe pe diferite teme, de Stat al S.U.A., a declarat că în
recenzii asupra unor cărţi, re­ prezent au loc la Teheran „schimburi
zumate ale evenimentelor poli­ de vederi" între reprezentanţii ameri­
tice interne şi internaţionale, re­ cani şi iranieni în scopul de a pune
ferate privind viaţa femeilor so­ în aplicare declaraţia făcută la 28
vietice şi ale celor din ţările de iulie 1958 la Londra de ţările care
democraţie populară, despre via­ au mai rămas în pactul de la Bagdad,
ţa femeilor din ţările capitaliste declaraţie privitoare la încheierea de
etc. acorduri militare între aceste ţări.
Un lucru important în acti­ După cum se ştie, la 31 octombrie,
vitatea cursurilor amintite îl îritr-o notă adresată guvernului ira­
constituie faptul că pentru o în­ nian, guvernul sovietic a avertizat că
ţelegere mai justă a probleme­ încheierea unui tratat militar america-
lor, aceste cercuri vor funcţiona no-iranian ar însempa că guvernul
nu numai în limba romină ci şi iranian a hotărît să adere fa blocuri
în limbile naţionalităţilor con­ care au intenţii agresive faţă de
locuitoare. U.R.S.S. şi ar mări primejdia pentru
Iran de a fi atras în aventuri mili­
tare lansate de aceste blocuri.
—? —
In R.S.S. Letonă
P r e g ă tir i penfraj
Decad® culiurii
rom îgneşfi
RIGA (Agerpres). — La sfîrşitul
lunii mai şi începutul lunii iunie, anul
viitor, în R.S.S. Letonă va avea loc
Decada culturii romîneşti. In vederea
acestei decade în repertoriul teatrelor
din R.S.S. Letonă au fost incluse 6
piese de autori romîni.
rm f-
In prezent la Riga sînt traduse în
limba letonă opere ale unor scriitori
romîni. In curînd vor apare versuri de
Mihail Eminescu şi povestiri de Mihail
= s^ = S «î| Sadoveanu, precum şi culegeri de pie­
se romîneşti într-un act.
In diferite oraşe din Letonia vor fi
deschise expoziţii de fotografii consa­
crate succeselor poporului romîn în
Documanîare construirea socialismului. Cu prilejul
decadei va avea loc un festival al fil­
— Ştii, am scris melor romîneşti.
un roman despre
viaţa şi munca o- ,j
ţelariior din Hune­
doara... luptei® din Cuba
— Bine, dar iu HAVANA (Agerpres). — Postul de
nici n-ai fost a- radio al insurgenţilor cubani a anun­
colo... ţat că în'cursul luptelor dintre insur­
genţi şi brupele guvernamentale la
— Asta-i. bună. nord-est de oraşul Santiago, acestea
Dar ce, Danie a au pierdut '300 de oameni, iar alţi 105
!ost în infern ? //... au fost luiaţi prizonieri. Trupele guver­
namentale Iau trebuit să evacueze loca­
Din ciclul de ca­ litatea Be.lazco, în apropiere de Hol-
ricaturi expuse de guin, unde>,‘insurgenţii au dat foc ca­
zărmilor. \
Adrian > Andronic
din Hunedoara, la Ştiri din ! sursă guvernamentală a-
nunţă că lîaiîsta a hotărît ca în ca­
expoziţia regională drul unei noi ofensive, pe care inten­
a pictorilor amatori. ţionează s-o lanseze împotriva insur­
genţilor, să folosească 10.000 de sol­
daţi, precum şi no'ile avioane de luptă
pe care 1 le-a livrat guvernul britanic.
ANUNŢ
SEC ŢIU N EA SANITARA
ŞI DE PR EV ED ERI SOCIA­
LE A SFA T U L U I PO PU L A R
jA L R E G I U N I I H U N E D O A R A
10 7 2 1 21: 5 16
10 7 2 1 20: 6 16 face cunoscut celor interesaţi
10 7 0 3 24: 14 14 că urm ează să se deschidă
10 6 0 4 19: 14 12 ŞC O LI M E D II SA N ITA RE pe
10 5 1 4 18:12 11 lîngă spitalele m ai m ari din
10 5 1 4 16: 14 11 regiunea Hunedoara, pe pro­
fil d e : teh n ician m edical, pe­
10 5 0 5 16: 14 10 d iatrie şi m am o ş. Se p ri­
10 4 1 5 13 : 18 9 m esc absolvenţi de liceu, cu
10 4 1 • 5 13: 19 9 examen de m aturitate.
10 4 0 6 14: 18 8 Cursurile vor avea o dura­
tă de 2 ani.
10 2 3 5 12: 14 7
Doritorii se vor adresa sec­
10 3 1 6 13:22 7 ţiilor s a n ita re ra io n a le şi o r ă ­
10 2 2 6 8 : 18 6 şeneşti de interes regional,
10 1 2 7 10: 29 4 pe raza căruia domiciliază.
caro
V fN E JH l
mmm!
s-a organizat un curs G.P.A.S.
cu o frecvenţă de peste* 100 de
pacienţi, un alt curs G.P.A.S.
cu participarea muncitorilor sa­
nitari din sanatoriu, conferinţe
pe teme de educaţie sanitară
etc.
GRIGORIE ADAM
corespondent