Page 40 - 1958-11

Pag. 4
ia wiBîBtara Iui S.
rostită la mitingul prieteniei
SOVIETO-POLONE
Sfafeie Unife
NEW YORK 12 (Agerpres).
Toate ziarele newyorkeze au pu­
blicat la loc de frunte ştiri care
comentează cuvîntarea rostită
de N. S. Hruşciov la mitingul
prieteniei dintre popoarele
U.R.S.S. şi Poloniei.
Ziarul „New York Times“ pu­
blică la loc de frunte ştirea des­
pre cuvîntarea lui N. S. Hruş­
ciov sub titlul : „Hruşciov cere
celor patru puteri să pună ca­
păt controlului asupra Berlinu­
lui şi declară la festivitatea în
cinstea polonezilor că Uniunea
Sovietică este gata să transfere
acest control Germaniei răsări­
tene“. Ziarul publică de ase­
menea extrase din cuvîntare.
Ziarul „New York Herald Tri­
bune“ publică în prima pagină locţiitorul permanent al minis­
ştirea agenţiei Associated Press trului Afacerilor Externe al An­
din Moscova sub titlul: „Hruş­
ciov cere Occidentului să plece
din Berlin, el va pune probabil
capăt acordului asupra drepturi­
lor privind telecomunicaţiile şi
transportul“. „Daily Adirror“ pu­
blică ştirea în legătură cu cu­
vîntarea lui N. S. Hruşciov sub
titlul: „Hruşciov cere încetarea
ocupaţiei Berlinului“. „Daily
News“ publică ştirea din Mos­
cova a agenţiei United Press
International sub titlul „Hruş­
ciov cere plecarea occidentalilor
din Berlin, anularea acordului“.
Observatorul de politică exter­
nă al agenţiei Associated Press
declară într-un articol răuvoitor
că încetarea ocupaţiei cvadr!par­
tite a Berlinului“ ar însemna un
al treilea război mondial“.
AngS ia
LONDRA Î2 (Agerpres). — rile sovietice în ceea ce priveş­ şi alcătuirea listelor de candi­
Cuvîntarea rostită de N. S. te Berlinul „şi căutînd să sus­ daţi pentru alegerile parlamen­ S f a t u r i l e
Hruşciov, preşedintele Consiliu­ ţină necesitatea menţinerii sta­ tare constituie un eşec neîndo­
lui de Miniştri al U.R.S.S., la
mitingul prieteniei sovieto-polo-
neze se află în centrul atenţiei
cercurilor politice, diplomatice, un acord deplin“.
=m E
Comitetul Po
discutarea p u ii
NEW YORK 12 (Agerpres).
In şedinţa din dimineaţa zilei
de 11 noiembrie a Comitetului
Poliiio s-a terminat discutarea
problemei coreene.
înainte de votarea rezoluţiei
prezentate de Statele Unite şi
de alte 12 ţări a luat cuvîntul
V. A . Zorin, reprezentantul Uni­
unii Sovietice. El a subliniat
încă odată că această rezoluţie
arată că Statele Unite nu do­
resc să-şi retragă trupele din
Coreea de sud. V. A. Zorin a
^arătat că potrivit acestei rezolu­ nut de la vot.
ţii retragerea trupelor străine şi
unificarea Coreei urmează să fie
înfăptuite în condiţii elaborate
de statele care au participat la
războiul împotriva Republicii
Populare Democrate Coreene.
Aceste condiţii unilaterale sînt
dinainte destinate de a fi res­ CAIRO 12 (Agerpres). — La „Noi propunem două obiecti­ ţia m ea ...
pinse de partea cealaltă.
V. A. Zorin, a dat citire punc­ preşedintele guvernului provizo­ provizoriu algerian: 1) restabi­
telor principale din nota adre­
sată de guvernul R. P. Chineze
guvernelor tuturor statelor ale
căror trupe au participat sub
steagul O.N.U. la războiul din
Coreea. Propunerile guvernelor
R. P. Chineze şi R. P. D. Co­
reene conţinute în această notă,
a declarat el, reprezintă o bază
reală pentru rezolvarea paşnică
a problemei coreene. A respin­
ge aceste propuneri înseamnă a
refuza rezolvarea acestei pro­
bleme.
Apoi comitetul a trecut la vo­
tarea proiectului de rezoluţie
prezentat de Statele Unite şi de
alte 12 ţări, care nu contribuie
în nici o măsură la rezolvarea
problemei coreene şi este o
simplă repetare a rezoluţiilor an­
terioare ale Adunării Generale,
care ignorează realitatea. Acest
proiect de rezoluţie a fost a-
doptat cu 54 de voturi contra 9
Redacţia şi administraţia ziarului str. 0 Martie nr. 9, Telefon: 188: 189; 75. laxa plantă in nnriUar conform aprobării Direcţiunii Generale P . l . l R. nr. 23<U2(i din fi noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l MAI" — Deva,
ziaristice şi ale opiniei publice
din Anglia.
Cel mai mare răsunet stîrneşte
propunerea lui N. S. Hruşciov
de a se lua măsuri pentru a se
crea o situaţie normală în ca­
pitala Republicii Democrate
Germane prin lichidarea rămăşi­
ţelor regimului de ocupaţie a
Berlinului.
Corespondentul din Bonn al
ziarului „Daily Telegraph“ scrie:
La Bonn, propunerea lui N. S.
Hruşciov a produs impresia
unei bombe care a explodat“.
La Londra, Joachim Ritter,
însărcinatul cu afaceri al Ger­
maniei occidentale, a vizitat la
11 noiembrie Ministerul Afaceri­
lor Externe al Angliei pentru a
discuta declaraţiile lui N. S.
Hruşciov împreună cu Miller,
gliei.
După cum rezultă din de­
claraţiile unui purtător de cu-
vînt al Ministerului Afacerilor
Externe al Angliei, cercurile ofi­ colonialistă din Algeria
ciale din Anglia au declarat că
nu doresc să se restabilească
la Berlin o situaţie normală.
Frănia
PARIS 12 (Agerpres). *—
Presa burgheză franceză nu as­
cunde iritarea pe care a produ­
s-o în rîndul cercurilor guver­
nante franceze faptul că N. S.
Hruşciov a dezvăluit felul în
care puterile occidentale încal­
că acordul de la Potsdam, cu
excepţia acordului cu privire la
Berlin, avantajos puterilor oc­
cidentale.' “
Ziarul catolic „La Croix“,
recurgînd la vechile născociri
calomnioase despre „ameninţă­ luptelor in întreaga A.lgarie, cil
tutului actual al Berlinului, de­
clară că „nici nu poate fi vorba
de cedarea Berlinului. In acea­
stă privinţă în Occident există
terminat
şi 18 abţineri. Delegaţiile
U.R.S.S., Albaniei, Bulgariei,
R. S. S. Bieloruse, Cehoslova­
ciei, Ungariei, Poloniei, Romî-
niei şi R.S.S. Ucrainene au vo­
tat contra. Delegaţiile Afganis­
tanului, Arabiei Saudite, Repu­
blicii Arabe Unite, Birmaniei,
Cambodgiei, Ceylonului, Finlan­
dei, Ghanei, Indiei, Indoneziei,
Irakului, Iugoslaviei, Libanului,
Libiei, Marocului, Nepalului, Su­
danului şi Iemenuiui s-au abţi­
Decîarafsa prim u lu i mmisfru algerian
cu p rivire la v iito ru l re la fiilo r
dintre Franţa şi A lg e ria
11 noiembrie, Ferhat Abbas, ve, a continuat şeful guvernului
riu algerian, a făcut declaraţii
unor corespondenţi de presă oc­
cidentali care se află la Cairo
cu privire la viitorul relaţiilor
dintre Franţa şi Algeria.
Intr-o declaraţie făcută cores­ de altă parte. Toate problemele
pondentului agenţiei „Belga“ la
Cairo, Ferhat Abbas a declarat
că nu va accepta niciodată tra­
tative în condiţiile propuse de
generalul De Gaulle, însă va
primi favorabil orice iniţiativă
ce va fi luată de O.N.U. în ve­
derea unei apropieri între Fran­
ţa şi guvernul provizoriu alge­
rian.
El a adăugat că este gata să
accepte tratative cu Franţa sub
egida O.N.U. sau prin interme­
diul secretarului general al
O.N.U. O încetare provizorie a
focului, a continuat el, nu ar ii
imposibilă într-un caz sau al­
tul.
'DRUMUL SOCIALISMULUI
Ziarul „Le Monde", care de­
clară că U.R.S.S. „nu poate
conta pe schimbarea poziţiilor
principalelor părţi interesate“
(adică puterile occidentale), este
nevoit totuşi să recunoască că
cuvintele lui N. S. Hruşciov des­
pre încălcarea acordului de la
Potsdam de către puterile occi­
dentale şi propunerea lui de a
se crea o situaţie normală în
Berlin vor găsi un larg răsu­
net şi vor spori „numărul ace­
lora care consideră absurdă şi
periculoasă actuala situaţie pre­
cum şi a acelora care sînt a-
depţi fie a simplei recunoaşteri
a existenţei a două Germanii,
fie a încheierii unor acorduri cu
privire la demilitarizare, chiar
şi parţiale, menite să contribuie
pe viitor la reunificărea ţării“.
A legerile şi tero area
PARIS 12 (Agerpres). - -
Ştirile transmise la începutul a-
cestei săptămâni din Algeria
semnalează intensificarea lupte­
lor dintre trupele colonialiste
franceze şi forţele Frontului
naţional de eliberare din Alge­
ria.
„Pregătind alegerile, relatea­
ză cu vădită ironie corespon­
dentul agenţiei United Press In­
ternational, armata franceză a-
tacă centrele de rezistenţă ara­
bă“.
Numeroşi comentatori de pre­
să consideră că intensificarea
ielnic al politicii guvernului
francez, care a încercat să „re­
zolve“ problema algeriană ne-
ţinînd seama de obiectivul pen­
tru care poporul acestei ţări
luptă de 4 ani — independenţa
sa politică.
Corespondentul american scrie
în continuare că „campania pen­
tru alegerile legislative din Al­
geria a început luni într-un cli­
mat de îndoială asupra valabili­
tăţii acestor alegeri“. Compo­
nenţa candidaţilor, subliniază
corespondentul agenţiei UPI in
concluzie, poate fi considerat un
indiciu care lasă să se prevadă
un procent masiv de abţineri de
la vot, dacă, aşa cum s-a în-
tîmplat la referendumul din sep­
tembrie, armata nu va interveni
direct asigiirînd rezultatul ale­
gerilor“.
In realitate intervenţia directă clea un sfa t bun celo r c ă z u ţi în m e le d e a ch eli,
a trupelor colonialiste franceze
în pregătirea alegerilor din Al-
lirea personalităţii arabe şi in­
staurarea unui stat arab inde­
pendent ; 2) definirea relaţiilor
viitoare între acest stat şi
Franţa, pe de o parte, şi cu Tu­
nisia şi Maroc şi alte state, pe
referitoare la aceste două sco­
puri vor trebui să facă obiectul
tratativelor viitoare între Fran­
ţa şi guvernul algerian, fie că
va fi vorba de tratative directe,
fie de - tratative' sub- egida
O.N.U.“.
Intr-o altă declaraţie făcută
de Ferhat Abbas trimisului spe­
cial al agenţiei norvegiene de
presă, se arată că „rezultatele
alegerilor care vor avea loc. în
Algeria nu vor avea nici o in­
fluenţă asupra activităţii viitoa­
re a guvernului provizoriu alge­
rian“.
Nr.' 1213
Guvernul iordanian -X .
pregăteşte noi provocări
împotriva R.A.U.
'AMMAN 12 (Agerpres)'. Po­ spatele acestei noi încercări de
trivit ştirilor care sosesc de la provocare a lui Hussein se află
Amman, S.U.A., Anglia şi Ior­ tot cercurile americane.
dania foloseso zarva propagan­ La o conferinţă de presă, mi­
distică privind aşa-zisul incident nistrul Informaţiilor al Iorda­
cu avionul regelui Hussein pen­ niei, Abdel Monein Rifai, a a-
Poporul indonezian va continua tru a crea încordare în Orien­ meninţat că guvernul iordanian
tul mijlociu. In cursul zilei de intenţionează „să ia măsuri în
marţi cabinetul iordanian s-a toate direcţiile“.
lupta împotriva imperialismului întrunit într-o şedinţă extraordi­ Este semnificativ faptul că du­
nară care a durat toată ziua pă acest incident creat de Hu­
DJAKARTA 12 '(Agerpres).— Vom continua să d-ucemi politica pentru a elabora planuri în ve­ ssein, 12 avioane de vînătoare
derea unor noi provocări împo­ cu reacţie britanice au şi sosit
Preşedintele Indoneziei, Sukar- noastră externă independentă, triva Republicii Arabe Unite. în cursul zilei de marţi la
no, care a făcut la 11 noiem­ activă, a spus el. Răspunsul la După cum relatează presa, în­ Amman, venind din Gipru. Po­
brie o călătorie prin regiunile politica imperialistă trebuie să sărcinatul cu afaceri al S.U.A., trivit relatărilor agenţiilor de
răsăritene ale Indoneziei-, a lu­ fie unitatea şi mobilizarea tutu­ Thomas White, a luat de ase­ presă, aceste avioane au fost
at cuvîntul în cadrul unui mare ror forţelor poporului. Vom con­ menea parte la această şedinţă.
miting pe aeroportul Rembig tinua lupta împotriva imperia­ Observatorii politici consideră cumpărate de S.U.A. din Anglia'
lismului, pentru independenţa această atitudine a reprezentan­
(insula Lembok). Sukarno a noastră şi pentru redobîndirea tului diplomatic american ca o în cadrul unui acord de asis­
Irianului de vest. dovadă evidentă a faptului că în
subliniat că poporul indonezian tenţă militară încheiat de S.U.A.
vrea să trăiască în prietenie şi şi Iordania.
să colaboreze cu toate ţările.
Poziţia Iui Sfrauss fafă de propunerile Creşterea mişcării
guvernului polonez criticata de independentă din Africa
îngrijorează pe imperialişti
de buletinul de presă al P.S.D.G.
NEW YORK 12 (Agerpres). fricane şi anume Ghana, Suda­
BONN 2 (Agerpres). — Bu­ re se pronunţă pentru o studiere Corespondentul agenţiei United nul, Marocul şi R.A.U. a.u votat
serioasă a propunerii guvernu­ Press Internaţional la O.N.U., împotriva Occidentului iar Libia
letinul de presă al P.S.D.G. „So­ lui polonez cu privire la o zonă John Mchut't, relatează că Sta­ şi Tunisia s-au abţinut de la
denuclearizată în Europa nu se tele Unite sînt îngrijorate de vot.
zial Demokratischer Presse­ deosebesc cu nimic de prigoana sporirea numărului statelor a-
deşănţată la care s-au dedat în fricane independente, lucru care In concluzie, John Mchutt a-
dienst“ scrie că atacurile minis­ timpul Republicii de la Weimar va face mult mai difioiiă posi­ rată că creşterea mişcării de in­
trului Apărării al R. F. Germa­ dependenţă în Africa va crea di­
ne, Strauss, împotriva celor ca-
elementele fasciste împotriva bilitatea de manevrare în ca­ ficultăţi Occidentului.
forţelor care nu le erau pe plac. drul O.N.U. „Făolia indepen­
Amintind faptul că în cadrul denţei, scrie corespondentul, La Liffle Rock majoritatea
unui miting Strauss a declarat arde din ce in ce mai intens“.
că „pot fi calificaţi drept cri­ In 1960 vor mai exista încă cel elevilor sînt lipsiţi
minali de război potenţiali“ cei puţin 4 state africane indepen­ cSe posibilitatea de a urma
care îşi exprimă dorinţa de a dente : Togo, Nigeria, Camerun
cursurile şcolare
se ocupa în mod serios şi pozi­ şi Somalia.
SAINT LOUIS 12 (Ager­
geria a şi început prin barba­ tiv de propunerile guvernului După părerea lui Mchutt, blo­ pres). — Curtea de apel din
riile comise de acestea în di­ polonez, „Sozial Demokratischer cul african în continuă creştere S-aint Lotus (statul Missouri) a
verse locuri pentru a sili di­ ordonat tribunalului districtual
verse persoane din rlndurile Pressedienst“ arată că. potrivit „provoacă dureri de cap Occi­ din Little Rock să interzică au­
populaţiei algeriene să se Înscrie torităţilor şcolare din localitate
pe listele de candidaţi şi prin „logicii“ lui Strauss, trebuie dentului“, care se află într-o si­ de a închiria clădirile şcolilor
atacurile intensificate date îm­ publice din oraş unei societăţi
potriva forţelor patriotice alge­ consideraţi „criminali de război tuaţie din ce în ce mai dificilă particulare care să organizeze
riene, cursuri şcolare particulare.
potenţiali“ cunoscuţi publicişti de fiecare dată cînd doreşte „să
In ciuda acestor mijloace de După cum se ştie, la începu­
intimidare, însă, populaţia alge­ şi fruntaşi politici din lumea oc­ dispună de o puternică majori­ tul anului şcolar curent guver­
riană s-a unit în jurul consem­ natorul rasist al statului Ar-
nului dat de RLN, care a- de­ cidentală care au calificat pro­ tate în problemele controver­ kansas, Orvai Faubus, a închis
clarat aceste alegeri nul'e şi ne­ cele 4 şcoli publice din Little
avenite. punerea poloneză cu privire la sate“. Corespondentul scoate în Rock — capitala statului —
o zonă denuclearizată drept „o evidenţă faptul că anul acesta,
acţipne politică care merită a- cînd ..s.-a pus în cadrul O.N.U.
tenţie şi care ar putea servi la i problema locului R. P. Chineze
o destindere în Europa“. l în O.N.U., 4 d-in cele 8 state a-
pentru a împiedica primirea de
elevi negri la liceul central din
lu i A r l y acest oraş. Apoi un grup parti­
cular din Little Rock a deschis
T îrlndu-şi cu greu tate picioa- — Dar cum să nu m ă fră- d ia lo g u l, mai. b in e z is in le g ă ­ un liceu rezervat elevilor albi,
rele, John S m ith in tră in c a b i- m in t cinci... tură cu m onologul de m ai sus. dar intr-un local impropriu.
D eoarece unul din participan ­
netul iui m ister A rly B. G ot- M ister G otw in aproape că Deşi in prezent marea majo­
ţii la convorbire — John Sm ith ritate a elevilor din Little Rock
— albi şi negri — sînt lipsiţi
w in. John S m ith e un om pa- nare din fotoliu d e in d ig n a re : e un person aj inventat. A cest de posibilitatea de a urma cursu­
am erican de rin d p oate fi nu­ rile şcolare, autorităţile fede­
lid, isto vit şi poartă un costu m — F răm intarea este unul din m it oricum : John S m ith , R i- rale nu ian nici o măsură con­
chard B row n , R o b ert Fox etc. cretă pentru a-1 sili pe guver­
p o n o s it. N -a m în c a t m a i n im ic cei. m a i p r im e jd io ş i d u ş m a n i In schim b m ister A rly B. G ot­ natorul Faubus să redeschidă
w in e o secătu ră absolu t reală. şcolile din oraş.
de citeva zile şi e sleit de pu- lău n trici pe care îi a i! exclam ă
M ister G otw in e un g a zeta r Pe de altă parte, Faubus a de­
teri. el lovin d cu pu m nul în m asă. burghez care s-a apucat de o clarat cu cinism în faţa a 6.900
treabă foarte rentabilă t el a de persoane că ultimul ordin al
M ister G o tw in , rum en la fa- F ră m in ta rea to c e şte fo rjele fi­ început să „consoleze" pu bli­ Gurţii de apel, care interzice fo­
cul am erican in co n d iţiile cri­ losirea clădirilor şcolilor pu­
lă şi bin e h răn it ii oferă prin - zice şi p ricin u ieşle m u lte re- ze i econom ice. A rtico lele lui se blice de către şcoli particulare,-
pu blică în n u m eroase zia re a- nu va fi respectat.
tr - o m iş c a r e p l i c t i s i t ă a b r a ţu - le... M a i m u lt d e cit. citit, se m ericane la rubrica in titu la tă
„V ia ţa in zile le n o a stre“. Cu­ Intensificarea
lui un loc în fo to liu . M ister pare că fră m in ta rea p o a te ţi o vin tele lui G o tw in cita te m ai represiunilor în Cipru
su s sîn t e x tra se din cite v a „o-
G otw in e totdeau n a g a ta să cau ză directă a uneia din for- p ere“ ale ilustrului, g a ze ta r a- LONDRA 12 (Agerpres). — Autori­
p ă ru te în zia ru l „ M on tgom ery
A dveriiser" . tăţile militare engleze din Cipru inlen-
n ăpastă. A sta e de fapt m ese- — D ar ce legătu ră are frâ- „M ă rtu risirile“ lui m ister sifică represiunile împotriva ciprioţii«/!'.
G otw in ne oferă o idee clară
ria lui. m intarea cu chelirea 1 ripos- După cum transmite agenţia Reuter,
— N u m ai am de lucru — te a z ă ’ in d ig n a t John Sm ith. în ultimele 24 rle ore trupele engleze
spune John S m ith . F am ilia m ea M ai bine m i-aji spune cum să au extins în partea de nord a insulei
aproape că nu m ai are ce m în- jac ro st de o bu cată de p iin e!
ca şi nu ştiu ce să m ă fac. — Ar fi o g reşea lă să cu geti
— D um neata în su ţi eşti vi- to a tă via ţa asu pra unor lucruri
n o va t d acă nu p o ţi sco a te ni- pe care nu le ai. C om parîn d
m ic bun din v ia ţă chiar in im - situ a ţia ta cu situ a ţia a ltor oa-
prejurări nefavorabile — se m eni care au p o sib ilita tea să
pronunţă sen ten ţio s şi aspru folosească m ai la rg bunurile
m ister G otw in. N -ai nici un vieţii, ai să te con vin gi cit rău
m o tiv să-ţi. p lîn g i so a rta ş i să su fletesc îţi p ro vo a că a ce a stă a su p ra felu lu i în care p ro p a ­ operaţiile militare împotriva membrilor
te înfurii pe alţii. Injură-te sin- com paraţie. Ş i cu cit te gin - gan da bu rgh eză caută să aba­ organizaţiei EOKA. In unele regiuni
g u r şi cea rtă -te pentru fa p tu l d e şti tnai m u lt la a stfel d e lu - tă oam enii, m u n cii d e la lu pta operaţiile sînt însoţite de razii si a-
că storci aşa de p u ţin de ia cruri. cu a tit d e v ii m a i n eferi- îm potriva putredei orinduiri ca­ restări în rîndurile populaţiei tocate. In
v ia ţă . pe nim eni, cit. D e aceea e m ai bine să-ţi. citeva oraşe din nordul Ciprului sînt
lim ite zi n evo ile şi să înveţi, să p ita liste . EM. RUCAR menţinute restricţii asupra circulaţiei,
— Eu nu înjur
d ar p u n eţi-vă vă ro g în situ a - le m u lţu m eşti cu puţin, cu
fo a rte puţin..-.
— P oţi să-ţi pierzi banii sau — Cu alte cu vin te vreţi să S p e c ta c o le cin em ato g rafice
slu jb a — co n tin u ă a sp ru m is- nu m ă îm p o triv e sc s itu a ţie i în
ter G otw in — d ar tiu trebu ie care m ă aflu, să m or pur şi VINERI 14 NOIEAÎBRIE 1958
să te la şi p rin s în g h ia rele d es- sim plu d e foam e. DEVA: Un nou număr de atracţie Artiştii circului ; 1LIA: Primăvară pe
PETROŞANI: Inima nu uită; Pc Do strada Zarecinaia: LONEA: Simpati­
n ădejdei, să fii lip sit de sim ţu l — O m ul trebu ie să dea m ul- nul liniştit î BRAD: Pavel Korcea cul nostru doctor; APOLDU DE SUS:
ghin; SIMERIA: Balada voinicului Zboară cocorii : TE1UŞ: Verste «ie
propriei ta le valori. In clipele le lu pte lăuntrice şi să înfrunte SEBEŞ: Comunistul; ORAŞTIE: Ba foc: ZLATNA: Povestea primei iubiri;
lada voinicului; ALBA IULIA: Dan BARU MARE: Mîndrie.
cele m ai grele trebu ie să re- m ai pu ţin lum ea exterioară. A- sez cu tine; Comunistul; HAŢEG
cu rgi la resu rsele la care n-ai cea sta este linia cea m ai bună
recurs niciodată. pe care trebuie să m ergi şi ca-
— C e fel de resu rse ? — in- re deobicei e cea m ai prac-
tre a b ă John S m ith ’si in ochi tică ... m \ m> ii
i se aprinde speranţa. M iste r G o tw in rid ică d in u-
— C red că acorzi prea m u l­ tneri şi continuă m onoton : PROGRAMUL 1 : 6,25 Muzică uşoa­ Muzică-: 15,40 Muzică uşoară: 16,50
tă aten ţie factorilor extern i ai — U n m are procent din ră: 7,30 Jocuri populare rom îneşti; Curs de limba rusă: 18,05 Din viaţa
existen tei... D in resu rsele sp i- po p u la ţia ţă rii n o a stre tră ieşte 8.30 Muzică: 9,30 „Cutezătorii“: 11,03 muzicală a oraşelor şi regiunilor pa­
rituale poţi dobindi m ult m ai într-o sta re de încordare care, Concert de estradă: 12,40 Melodii triei: 19,00 Muzică uşoară: 20,20 Car­
m ultă fericire decît din toate m ai d evrem e sau m ai tîrziu , se populare romîneşti: 14,00 Muzică u- net cinematografic: 20,30 Aîelodii popu­
resursele m ateriale. ' va repercuta în m od dăunător şoară: 14,30 Muzică populară romî- lare romîneşti: 22,35 Moment poetic:
— Bine, dar eu trebu ie să-m i asupra stă rii sa le fizice şi psi- nească: 15,10 Gîntece de dragoste: 22,40 Muzică uşoară: 23,15 Muzică
h ră n esc şi să-mi. îm b ra c co p iii fiice. D e aceea treb u ie s ă în- 17.30 Noi înregistrări de muzică romî- populară romînească.
care-m i flă m în zesc! veţi să priveşti viaţa aşa cum nească: 18,35 Muzică din operete ro­ BULETINE DE ŞTIRI :
mîneşti: 19,25 Concert de muzică popu­ ’
— T r e b u ie 'să iei. o h o tă r ir e e s te .
ferm ă şi să n u -ţi pierzi, vre- Xr lară romînească: 21,00 Doine şi jocuri 5,00; 6,00: 7,00j 11,00: 13,00;
m ea fră m in tîn d u -te cu ceea ce N u ne m ai răn im d ecît cî- populare romîneşti: 21,30 Muzică u- 15,00 17,00- 19,00 ; 20,00 : 22,00;
nu poţi evita şi prevede. te v a lăm uriri. în le g ă tu ră cu şoară romînească: 22,30 Melodii popu­ 23,52 (programul I) 14,00: 16,C0;
lare romîneşti. PROGRAMUL II: 15,00 18,00; 21,00,’ 23,00 (programul II).