Page 45 - 1958-11

I
Anul X Nr. 1215
S p re noi succese
în întrecerea
in contul Înalt
fcDrnarle 1 9 5 9
In prima decadă a lunii în curs, la
I.CJ.L. Simerla s-au dat peste plan
produse în mioare de 65.000 lei, rea-
lizindu-se astfel planul decodai în pro­
porţie de 132 la sută.
Pînă acum s-au dat peste plănui a-
nual 34 tone unt şi 156 tone brînze-
turi. De asemenea, faţă de cantitatea
planificată pentru perioada celor trei
trimestre ale anului s-au dat peste
plan 52300 litri lapte de consum.
Organizindu-se cu pricepere proce.
sul de producţie şi antrenînd munci­
torii în întrecerea socialistă, s-a rea­
lizat o scădere la preţul de cost, care
echivalează cu o economie de peste
1.100.000 lei. . '"
Faţă de planul de producţie pe anul
viitor, majorat cu 72 la sută, între­
prinderea dă acum produse în contul
primelor zile ale lunii februarie 1959.
Printre cele 32 de femei care îşi înde­
plinesc şi depăşesc regulat sarcinile
de plan s-au evidenţiat tovarăşele 7 E-
lena Bocănici, Maria Bertalan, Eca-
ierina Şuster, Sabina Gora şi altele.
In cinstea zilei de 30 Decembrie
muncitorii de la I.C.I.L. s-au anga­
jat să-şi intensifice şi mai mult efor­
turile pentru a satisface nevoile cres-
cîrute ale regiunii noastre cu produse
lactate. Tot în cinstea acestei zile va
intra în funcţie la termenul stabilit,
noua secţie de brinzerie cu anexele ei.
Pe marile şantiere de construcţii
Pe marile şantiere de cons­
trucţii industriale şi de locuinţe
de pe cuprinsul ţării se va exe­
cuta şi în timpul iernii un im­
portant volum de lucrări. Aşa,
de pildă, in cursul apropiatului
sezon friguros constructorii de
la Oneşti care ridică Combina­
tul chimic, Combinatul de cau­
ciuc sintetic ca şi un mare nu­
măr de locuinţe muncitoreşti în
localităţile de pe Valea Trotu-
şului vor executa 160.000 m.c.
de terasamente, peste 35.000
m.c. betoane, 21.000 m.c. de zi­
dărie şi tencuieli pe o suprafa­
ţă de 254.000 m.p.
Executarea acestui mare vo­
lum de lucrări va asigura ter­
minarea mai multor clădiri in­
TREPTE DE AUR
E ram 4 în sediu. Zvolensky, neţel, începu să-l răfoiască g ră ­
zidarul, R ăşcanu, secretarul or­ bit, căutînd ceva. Are un scris
ganizaţiei de bază, Cazan, ingi­ m ărunt, frumos, îngrijit. Un g ra­
nerul şef al g rupului şi su b sem ­ folog ar avea m ulte de spus pri-
natul. Lum ina ce răzbatea prin vindu-i slovele.
geam urile mici, acoperite cu niş­
te p e r d e l e i m p r o v i z a t e , e r a î n ­ d i r e a a d u r a t 13 lu n i şi 20 d e
tă r ită a n e m ic d e cei 60 d e w a ţi z i l e ; la al d o ile a 8 lu n i şi 15
ai becului electric.
C uptorul nr. 3 al noii oţelă- zile.
rii M artin fuse- ____
se term inat. Ca
în toate prileju­ F5 G U R ! D E
rile sim ilare, dis­
cuţiile au luat C O N S T R U C T O R I nice. Zvolensky
invariabil acelaşi
drum, al istori­
cului. Şi aşa, pe ============ ~
n esim ţite p arcă, prin fa ţa ochi­ larg la R ă şc a n u . P a r c ă sîn t în ­
lor noştri începură să se perin­ ţeleşi. Toţi zîm besc.
de im agini după im agini, ca sec­
venţele unui film. Inginerul C or­ canu repetă cuvintele cu m ult
nel C azan se porni să poves­ subînţeles, îşi ia din cuier lode­
tească.
— In scurta-m i carieră n-am
avut atîta bătaie de cap... Tăcu
cîteva m om ente ca pentru a-şi
aduna gîndurile, apoi continuă
cu o n u an ţă ciu d ată în glas...
dar nici atîtea satisfacţii. Nu
ştiu dacă m ă poţi înţelege. Am
în c e rc a t Ia fie c a re d a r e în folo­
sinţă un sim ţăm înt ciudat, un
am estec nedefinit de team ă —
nu, nu e bine spus team ă — de
nelinişte, de nerăbdare aproape
c o p ilă re a s c ă , de a ş te p ta r e şi Deak ?
m u lţu m ire. P în ă în prezent a ş ­
teptările nu mi-au fost înşelate.
Scoase din buzunar un car-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VAI -s-xv/C>:*kV>;
Wm IÉ M M B M M Í T
Sîmbătă 15 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani
• P. ŢI RĂU: „Ruptura"
de Boris Lavreniev, (pag.
2-a).
* Ne scriu constructori
fruntaşi: Să construim mai
mult, mai repede, mai ieftin
Mai mult cărbune patriei şi mai bine! (pag. 3-a). In anii de după e- ?
• Dr. EMIL CABA: Re­
j[ P E T R IL A (D e Ia subredacfia n o astră v o lu n ta ră ). — Con- Penfru oamenii muncii lib e r a r e , R . P . BRu,,l/-- '
jj tinuînd şirul victoriilor ob|inute în cinstea zilei de 7 Noiembrie, glementarea practicii medi­
<i m in e rii d in P e tr ila d e s f ă ş o a r ă cu e la n în tr e c e r e a s o c ia lis tă cale (pag. 3-a). In staţiunile bafneo-climateri- noi sanatorii se întreprind şi în __ g a r i a a d e v e n i t
!! dînd patriei tot m ai m u lt c ărb u n e. ce din ţara noastră sosesc în a- staţiunile Bazna şi Borsec.
o Tezele 'raportului lui ceste zile mii de oameni ai mun­ ^ fără înfloritoare, cu t
* SECTOR FRUNTAŞ PE BAZIN N. S. Hruşciov „Cifrele de cii pentru a-şi petrece concediile S-au creat condiţii ca în luni­ \o puternică in du strie soc ia- j
control ale dezvoltării econo­ de odihnă sau pentru a-şi îngri­ le de iarnă activitatea cultural-
% l e c t o r u l II a! m inei P e trila co n tin u ă să m e n ţin ă locul I în miei naţionale a U.R.S.S., ji sănătatea. Toate casele de o- sportivă să se desfăşoare con­ ilistă . Au fost construite n oiţ
pe anii 1959-1965“ (pag. 4-a). dihnă, sanatoriile balneare din tinuu. Bibliotecile staţiunilor au
întrecerea ce se d esfăşoară pe întregul bazin carbonifer al staţiunile permanentizate au fost dotate cu noi cărţi şi publi­ i obiective de m are im p o rta n ţă (
Văii Jiului. A vîntul cu care au m uncit m inerii pentru a-şi rea­ • Puternicul ecou interna­ fost amenajate pentru sezonul caţii periodice ; cluburile au fost
liz a p l a n u l a n u a l în 10 lu n i, n u a s lă b it. Z iln ic, h a r n ic ile b r i­ ţional al declaraţiilor lui rece asigurînd astfel condiţii amenajate şi dotate cu noi jo­ [pen tru econom ia ţării.
găzi ale sectorului, în şiruri lungi de vagoneţi, trim it la ziuă N. S. Hruşciov în problema bune pentru ca şi în lunile de
tot mai m ult cărbune peste plan. La aceste victorii un aport germană (pag. 4-a). iarnă oamenii muncii să poată curi distractive. La Borsec s-a IN F O T O : A spect din com ­
petrece un concediu plăcut, cu dat în folosinţă recent o sală
deosebit îl ad u ce exem plul p erso n al al co m u n iştilo r şi al c a n ­ VEŞTI adevărat odihnitor. S-au revi­ modernă de spectacole cu circa b in a tu l textil „M ania" d in d
d id a ţilo r de p a rtid , b u n a o r g a n iz a r e a m u n cii, şi h ă rn ic ia o a m e ­ zuit şi pus la punct instalaţiile
din raionul sanitare, electrice, de încălzire 300 de locuri, la Tuşnad — o Bucuria
n i l o r . P e s t e p l a n u l a n u a l , p î n ă la d a t a d e 11 n o i e m b r i e , c o le c ­ şi aerisire. Au fost însilozate şi mare sală de dans, la Predeal de a trăi
tivul sectorului a d a t 1.283 tone de cărb u n e. L1Á conservate însemnate cantităţi se construieşte o modernă casă
de legume şi zarzavaturi nece­ de cultură pentru oamenii mun­ Sin't unul din miile de cetă­
IN PRIMELE ZECE ZILE Construcţii de folos sare cantinelor. ţeni care am învăţat carte în re­
obştesc cii veniţi la odihnă. gimul democrat-popular. Cu toa­
In scopul îmbunătăţirii cali­ te că sînt încă tînăr, am cunos­
!TTfe in s a tu l B a c e a p în ă in tăţii asistenţei medicale s-au In mai toate staţiunile balne­ cut într-o oarecare măsura via­
creat condiţii pentru efectuarea are din ţara noastră s-au pavat ţa grea pe care o ducea ţărăni­
llia nu este prea mare unor noi analize de laborator, mea în vechile regimuri. Şi nu
I n prim a decadă din luna noiembrie, planul exploatării m i­ consultări radiologice şi radios- in toamna aceasta noi străzi şi sînt mulţumit numai de faptul
'distan ţă. Totuşi, oam enilor d e , trotuare; in multe din ele s-a că am absolvit patru clase ele­
n iere din P e trila a fost r e a liz a t în p ro p o rţie de 130,6 la copice, tratamente stomatologi­ mentare şi că pot scrie cu mina
sută. La obţinerea acestui succes au contribuit din plin aproa­ ‘aici le vin e greu să se apro­ ce. S-au permanentizat noi sa­ extins simţitor reţeaua electrică mea, ci şi de felul de viaţă pe
pe toate brigăzile. B rigada condusă de G heorghe Michiev de v iz io n e z e cu an u m ite m ărfuri,' natorii în staţiunile balneare şi cea de canalizare. In mai care o trăiesc astăzi.
la sectorul II, b rig a d ă c a re c o n tin u ă să se m e n ţin ă fru n ta ş ă pe Slănic Moldova şi Victoria. Mă­ multe staţiuni balneo-climateri-
ideoarece in sa tu l lor nu ex is­ suri de permanentizarea unor ce din ţară au început de pe a- Dacă înainte vreme eram slu­
exploatare, a dat în prima- decad ă a lunii 165 tone de cărb u n e gă la chiaburii din sat şi mun­
peste sa rc in a de p lan. Tot de fa secto ru l II, b rig a d a lui Ioan tă cooperativă iar cele irebu-' cum pregătiri pentru amenaja­ ceam de dimineaţa şi pînă sea­
F iroiu a d a t peste pian 86 to n e de c ă rb u n e. De Ia sectorul rea unor tabere moderne in care ra pe simbrie de nimic, acum,
I, b rig a d a lui Ş te fa n M ihai a scos la zi 152 to n e în a fa ra p la ­ ’inc?oase le procu ră din llia. elevii şi studenţii se vor bucura datorită condiţiilor create de
de o vacanţă plăcută de iarnă. partid şi guvern, pot trăi şi eu
nului, iar b rig a d a Iui G rig o re K a d a r de la în a in tă ri şi-a în ­ P entru înlăturarea acestu i ne­ omeneşte. In urmă cu doi ani
ajuns, m em brii cooperatori' am reuşit să ridicăm o casă
deplinit p lan u l cu 140 Ia su tă. B rig a d a Iui Iuliu S om oghi de din B acea au h otărît de cu-' nouă cu două camere, bucătă­
la investiţii şi-a re a liz a t p la n u l în p ro p o rţie de 116,5 la su tă, •jin d să-şi construiască un lo­ rie, cămară, pivniţă, în fine o
cal de co operativă prin con-' casă în care se poate trăi ome­
§ iar b rig ă z ile c o n d u se de F ra n c isc B a rth a şi E m erik K a rd a de neşte.
® la sectorul IV, tot în p rim a d e c a d ă au d a t 45 şi resp ectiv 44 ,trib u ţie ben evolă şi m uncă
.vo lu n ta ră . La noi, din iniţiativa săteni­
tone de cărbune peste plan. MIHAI GORBOl EBBE lor au luat fiinţă trei întovără­
1 1RINA SIRBU Chiar d e la început lucru­ şiri agrozootehnice, avem dis­
pensar medical cleservit de trei
-m am i - r- .. L - r i l e a u m e r s b in e . Afu n u m a i ' Contribuţia persoane, am construit cămin
,m em brii cooperatori, ci toii cultural cu sprijin material din
Tinerii din întreaga ţară participă duriri pe o suprafaţă de 600 ha, au partea statului, a fost reparată
(oam enii din sat au participat cu însufleţire ia acţiunea de refacere scos din pepiniere peste 4.325.000 de şoseaua principală şi multe al­
dustriale destinate marilor în­ de Ia T ru stu l 4 C o n stru cţii din a pădurilor. Pînă acum ei au sădit puieţi de arbori şi au efectuat diverse tele.
treprinderi chimice şi darea în ,cu en tu zia sm la procurarea arbori pe o suprafaţă de peste 3.000 alte lucrări în pepiniere.
folosinţă a unor noi locuinţe H u n e d o a r a îşi v o r c o n c e n tr a e- ha. Iii acelaşi tim.p, tinerelul a exe­ IRONIM STANC
muncitoreşti cu o suprafaţă lo­ !m aterialelor necesare, la să- cutat lucrări de îngrijire a arboretelui Ia rîndul lor pionierii au recoltat
cuibilă de 11.000 m.p. forturile la executarea lucrări­ pe 11.000 ha. şi de combatere a dău­ 28.000 kg. de seminţe forestiere şi au comuna Bulzeşti, raionul Brad.
\ p a r ea fu n d a ţie i şi la a lte Iu- ( nătorilor pe 16.000 ha. confecţionat şi instalat în păduri pes­
Constructorii de pe şantierul lor de la blocurile de locuinţe te 10.000 de cuiburi de păsări.
Combinatului de celuloză de la jCrări. In p re ze n t a ici se lu -{ Mii de tineri de la oraşe şi sate au
Brăila au hotărît ca în timpul m uncitoreşti pentru a da în fo­ <crează in ten s la zid ărie. efectuat prin muncă voluntară lucrări Valoarea economiilor realizate de ti­
iernii să execute 15.000 m.c. de de pregătirea terenului pentru împă­ neri în acţiunea de refacere a păduri­
săpături, 10.000 m.c. de beton lo sin ţă încă Ia sfîrşitul acestui :b lor se ridică la peste 6.170.000 lei.
armat, 2.500 m. c. de zidărie,
20.000 m.p. de tencuieli şi alte an o suprafaţă locuibilă de pes­ Ş i c etă ţen ii din satul. V a ­ ÎBEfflE
lucrări. In timpul iernii ei vor lea Lungă. com una
termina toate lucrările interioa­ te 3.500 m.p. Pe în tre a g a p erio a­ S îrbi, au h otărît să-şi con­ \ II O N IUIL H A Y IE «&
re de la fabrica de cartoane, vor stru iască un local pentru co­
continua lucrările de construc­ dă de iarnă, m uncitorii de la a- operativă, care să le uşureze SE CONSOLIDEAZĂ
ţii la corpul principal al fabri­ aprovizion area cu m ărfurile întovărăşirile zootehnice
cii de celuloză şi la alte obiec­ cest trust vor executa peste necesare. Im portant este că şi
tive industriale. a ici to a te lu cră rile vo r fi ex e­
20.000 m.c. de betoane sim ple cutate prin m uncă voluntară
In lunile de iarnă muncitorii iar m a teria lele d e con stru cţie
şi arm a te , 2.500 m.c. de zidărie se vor procura din fonduri
ben evole. P în ă în p rezen t s-au întovărăşirile zootehnice s-au TEODOR MUREŞAN cel pe care-l are ţăran u l m u n ­
şi tencuieli pe o s u p ra fa ţă de şi făcut săpăturile necesare d o v e d it a fi u n a d in cele m a i prim-secretar al Comitetului raional citor respectiv.
si s-a tu rn a t fU ndatia. accesibile forme de cooperare a
circa 70.000 m.p. crescătorilor de anim ale din sa­ de partid Haţeg O dată cu constituirea întovă­
* tele de m unte. Ca urm are, în răşirii se alege o com isie de e-
Pentru realizarea acestor im­ m ajoritatea satelor din raionul sprijinirea unităţilor socialiste valuare a bunurilor aduse, for­
portante lucrări de construcţii T ot prin contribuţie bene­ H a ţe g au fost în fiin ţate şi se pentru a se consolida, devenind m ată din 3 — 5 m em bri, care în
muncitorii de pe şantiere au luat vo lă şi m uncă voluntară consolidează astfel de întovără­ unităţi model. prezenţa celui ce se înscrie sta ­
încă de pe acum o serie de mă­ \s e ex ecu tă şi lu crările căimi- ' şiri. E le cresc şi se d e z v o ltă d a ­ bileşte preţul anim alelor aduse
suri speciale care să le permită inului cultural din B retea Mu- torită faptului că organizaţiile In a doua jum ătate a anului în întovărăşire de acesta. D upă
continuarea lucrului pe timpul de partid au înţeles că, pe m ă­ evaluarea anim alelor, aceeaşi
friguros. Astfel pe şantiere s-au r e ş a n ă . A ic i, d a to r ită p r e o c u -( s u ră ce creşte şi se d ezv o ltă sec­ In urma Consfătuirii comisie face evaluarea păm în-
— Iacă. La prim ul cuptor, zi­ organizat staţii centrale de în­ >p â r ii c o m ite tu lu i d e c o n s t r u c - , de la Constanţa tuIui adus de către în to v ărăşitu l
călzire pentru prepararea betoa- iţie şi a depu taţilor din com u- torul socialist Ia sate, în aceeaşi respectiv. La această evaluare
nelor şi mortarului, s-au îngro­ )tu i lu c r ă r ile s în t d e s tu l d e o-, 1958 în ra io n u l H a ţe g au lu at se ţine se a m a de s u p ra fa ţa şi de
pat şi izolat conductele de apă iva n sa te. A stfel, s-a te rm in a t{ m ă s u ră creşte şi ră sp u n d e re a lor liinţă peste 20 de întovărăşiri de calitatea terenului adus. Acest
şi aburi pentru a le feri de în­ creştere în com un a anim alelor. lucru este necesar deoarece u-
gheţ, s-a asigurat încălzirea în­ id e fa zid ă ria şi acoperişu l, iar în ce p riv e ş te î n d r u m a r e a ' şi Printre acestea se num ără înto­ nii ad u c teren slab de pe care
z i l e ; la al treilea 3 luni şi 5 căperilor unde se vor executa vărăşirea din Fizeşti care are se recoltează abia 1.000 kg. fîn
lucrări interioare şi de montaj îacum se fac pregătiri, pentru < 40 de vite m a ri, 270 oi şi 137 la ha., iar alţii ad u c teren m ai
şi este în curs aprovizionarea •în c e p e r e a lu c r ă r ilo r d e fin is a j. ha. lîneţe. M ai p o ate ii a m in ti­ puţin însă foarte productiv. Se
cu materiale. tă întovărăşirea din Feder, care ţine de asem enea seam a de fap­
tul că unii ţărani m uncitori aduc
In prezent constructorii depun
eforturi susţinute pentru închi­
derea halelor în care în tim.pu!
iernii se vor executa lucrări.
Imi caută pri-
viri(e. Are nişte
ochi m ari, negri,
cu sclipiri iro­
îşi freacă m ul-
ţum it m îinileşi de asem enea are 20 vite m ari, în întovărăşire terenuri cultiva­
priveşte zîmbind 170 oi şi 120 h a . fîn a ţ. C a r a c te ­ te cu pom i fru c tife ri. In ce p r i­
ristic acestor întovărăşiri este veşte stabilirea valorii anim ale­
faptul că fîn aţu l a d u s de m e m ­ lor, c o m isia se o rie n te a z ă d u p ă
— Trei luni şi cinci zile. R ă ş­ brii lor, p recu m şi a n im alele sînt p ie ţu l a cesto ra, iar la p ă m în t
proprietate obştească, iar veni­ se stabileşte o valoare de
turile o b ţin u te se îm p a rt m e m ­ 1.500— 3.000 lei la iha. .<
nul şi d ă să iasă. D in u şă se brilor în rap o rt cu m unca de­ D upă ce stabileşte valoarea
pusă, partea socială şi v alo area bunurilor aduse, comisia aduce
mai întoarce odată : dacă mă terenului adus. re z u lta tu l Ia c u n o ş tin ţa ad u n ă rii
generale pentru a se putea sta­
caută cineva sînt sus, Ia Deak. Pentru a înţelege mai bine bili cît din v alo area a n im a le ­
criteriile care stau la baza con­ lor intră în m ijloacele de bază
— Cine e Deak ? — întreb. stituirii întovărăşirilor zootehnice şi cît rărn în e p a rte so cială după
din raionul H aţeg, considerăm care se îm part veniturile m em ­
Cazan mă priveşte mirat, sur­ că este necesar să dăm cîteva brilor. Trebuie ştiut că toate bu­
explicaţii mai am ănunţite. La nurile aduse sînt proprietate
prins. inaugurare, crescătorii de ani­ obştească, iar m uncile se execu­
m ale in tră în în to v ă ră şire fie tă în com un şi d u p ă ce se asi­
— C um , nu-1 cunoşti pe m oş cu to a tă s u p ra fa ţa de teren, fie gură baza furajeră, fondul sta­
num ai cu o parte din ea. Ei mai tutar, restul veniturilor se îm ­
ad u c un n u m ă r de oi, cît d o ­ p art m em brilor. Toate aceste e-
resc, şi o vită m a re sau m ai
— Nu! multe. N um ărul anim alelor adu­ (Continuare In pag. 3-a)
se în întovărăşire depinde de
— Hm, ar trebui să-l cunoşti.
F a c e să-I cu n o şti. E u îl ştiu de
p r i n ‘46. E r a m m u n c i t o r la R e ş i ­
ţa. L-am avut m aistru.
— M uncitor ?
A. JURCA
(Continuare în pag. 8-a) I m a g in e a p e "care o v e d e ţ i e s t e lu a tă d in im e n s a h a lă a la m in o T u lu i b lu n itiig . M a c a ­
rana adu ce lin g o ttr p în ă la ră stu rn ă to ru l fix, iar d e acolo este d a s p e ro le p în ă la ca ja d e lucru.