Page 46 - 1958-11

Pag 2
BBeagaiasiî^EESaisBssss ggaoaraisassaaagBSBKCsMa^ ^
In întregul oraş Hunedoara se
construieşte. Oriunde îţi arunci
privirea, întîîneşti zeci, sute
de constructori. Sînt ridicate an
de an noi obiective industriale,
noi locuinţe etc. In acest an, de
pilda, s-a raportat realizarea u-
nor noi şi importante construc­
ţii ca : laminorul bhiming, sec­
ţia de rectificare a benzenului,
cuptoarele Martin în noua oţelă-
rie şi multe altele. A fost un an
al unor mari realizări. Pe drept
cuvînt deci Hunedoara se poa­
te numi nu numai cetatea meta­
lului, ci şi oraşul constructori­
lor. Sarcina de a ridica aseme­
nea mari construcţii — noi o-
biective industriale o au îndeo­
sebi miile de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri din cadrul în­
treprinderii de construcţii side­
rurgice din Hunedoara, între­
prindere care a luat o mare dez­
voltare în ultimii ani.
Adunarea generală a membri­
lor şi candidaţilor de partid din
această mare întreprindere pen­
tru dare de seamă şi alegerea
comitetului de partid a avut loc
zilele trecute.
In centrul atenţiei adunării
generale au fost în mod deose­
bit problemele de producţie, fe­
lul în care organizaţia de partid a
influenţat grăbirea ritmului de
construcţii, reducerea preţului de
cost etc.
Adunarea membrilor şi candi­
daţilor de partid a constituit un
serios prilej de analiză a mun­
cii.
Din darea de seamă şi discu
ţiile purtate a reieşit că în cursul reuşit ca multe din construcţii­
anului 1958, la Hunedoara s-au
dat în exploatare cele mai mul­
te obiective industriale din ulti­
mii 8 ani.
Ritmul de construcţii — aşa
cum a arătat în cadrul discu­
ţiilor tovarăşul Alexandru Co-
gan — a fost, în comparaţie cu
alţi ani, mult Alai intens, mai
rapid. O influenţă pozitivă au
avut în această privinţă comi­
tetul de partid şi organizaţiile
de bază P.M.R.
Aşa cum au relatat în cu-
vîntul lor mulţi dintre partici­
panţii fa discuţii, pe marginea
dării de seamă, comitetul de
partid din cadru! acestei între­
prinderi a condus cu mai multă
competenţă masa membrilor de
partid şi a. muncitorilor fără de
partid, reuşind să imprime a-
cestora o mai mare răspundere
pentru traducerea în viaţă a po­
liticii partidului şi guvernului.
Acesta a avut un plan de mun­
că întocmit pe perioade scurte.
Îndeplinirea planurilor a fost
analizată periodic şi cu multă
exigenţă. In centru! atenţiei co­
mitetului de partid de la I.C.S.H.'
a stat îndeosebi îmbinarea mun­
cii politice cu munca de produc­
ţie. Membrii comitetului de par­
tid au fost repartizaţi pe orga­
nizaţii de bază, cu răspunderi
precise.
Atmosfera premergătoare zi­
lelor Revoluţiei din Octombrie,
cu 'principalele forţe care se în­
frunta, cu oamenii şi gîndurile
ior, cu acţiunile făţişe şi ascun­
se ăie duşmanilor — iată firul
roşu ce străbate valoroasa pie­
să’ a dramaturgului sovietic Bo­
ris Lavreniev.
Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie încă n-a început, la
putere se află încă guvernul
provizoriu, dar din desfăşurarea
celor 4 acte ale piesei simţi su­
flul fierbinte al revoluţiei, pu­
ternic şi adine, asemenea lavei
ce clocoteşte în crater în pre­
ziua izbucnirii vulcanului. Ru­
sia se divide. Alături de bolşe­
vici se grupează adevăraţii pa­
trioţi, masele, iar trădătorilor li
se alătură toate scursorile socie­
tăţii.
Marinarii din Krohstadt, iii
credincioşi ai -revoluţiei, sînt
viu înfăţişaţi prin marinarii de
pe crucişătorul revoluţionar
„Zaria“. 'Majoritatea zdrobitoare
a acestora sînt 'arături de bolşe­
vici, tocmai pentru că aci, şi
numai aci, reuşesc ei să-şi fruc­
tifice caldul lor patriotisin, pen­
tru că ei nu mai pot ti minţiţi,
pentru că numai cuvîiltul şi fap­
ta bolşevicilor dau răspunsul
cel mai îndestulător întrebărilor
pe care şi ;le pun. Alături de
marinari s'e afla şi căpitanul lor,
Bersenev, în ciuda originii sa­
le. ba încetul cu încetul se ală­
tură şi Tatiană, fiica Iui, în ciu­
da faptului că este căsătorită
cu nobilul german Von Stube,
ofiţer pe acelaşi vas — om mă­
runt şi găunos, „ofiţer de gră­
dină publică“, cum îl numeşte
iffiaianmiMM DRUMUL SOGIALISMULUI N r. 1215
mtssaaeti
VIAJA DE PARTID Pe urmele materialelor Iiic€pe al doilea
p u b lic a te concurs „duc CÂRTI
„Mai multă afenfâe difuzării Almaş — Sălişte, Mică-neşti şi Stic, isc scrie“ APARUTE
altele, care desfăşurau o mun­
cărjîi la saîe" că slabă cu cartea, în prezent Datorită largii participări şi
şi-au îmbunătăţit activitatea. a interesului cu care a fost pri­
In nr. 1189 al ziarului nostru, mit primul concurs, precum şi
„îngrijire slabă, producţie Ia cererea ţărănimii muncitoa­
sub titlul de mai sus a apărut mică de lapîe“ re, Ministerul Agriculturii şi
Silviculturii împreună cu Radio­
De asemenea, în scopul înde­ continue. Să dovedim însă mul­ un articol in care a fost criticat Sub acest titlu, in ziarul „Dru­ difuziunea şi televiziunea romînă * LITERATURA POLITICĂ ţ
mul socialismului“, nr. 1200, a organizează al doilea concurs
plinirii multiplelor sarcini s-a tă exigenţă faţă de primirea ori­ felul defectuos de muncă al bi­ apărut un articol în care a fost de masă „Cine ştie, ne scrie", l * k * Statutul Partidului Atunci- J
analizată situaţia gospodăriei a- care începe sîmbătă 15 noiem­
constituit pe lîngă comitetul de cărui tovarăş în rîndurile parti­ bliotecilor din comuna Zam, ra­ giicole colective „Filimon Sir- brie. toresc Roniîn-reeditare l
bu“ din Şibot, raionul Orăştie,
partid un activ de partid format dului şi în acelaşi timp multă ionul lila. In răspunsul trimis în ce priveşte dezvoltarea fer­ La concurs, care se va des­ 128 pag. 0,50 lei !
mei zootehnice, îngrijirea vaci­ făşura în 6 etape, pot participa
din 87 tovarăşi. Cu aju­ preocupare pentru creşterea şl redacţiei, statul popular raional lor şi cauzele ce au făcut ca colectivişti, membri ai coopera­ tEd. politică
gospodăria să obţină o producţie tivelor agricole de producţie, în­
torul acestui activ — s-ă a- educarea acestora. consideră că cele relatate de mică de lapte. Biroul organiza­ tovărăşiţi, ţărani muncitori cu
ţiei de bază şi consiliul de con­ gospodărie individuală, precum
rătat în darea de seamă — co­ In cadrul acestei adunări ge-< ziar au fost pe deplin juste. ducere al gospodăriei, analizînd şi muncitori din G.A.S.-uri şi
mitetul de partid a pregătit di­ nerale a membrilor şi candida­ Pentru remedierea lipsurilor în acest material, socotesc că zia­ S.M.T.-uri.
rul le-a dat un preţios ajutor.
ferite materiale documentare cu ţilor de partid de ia I.C.S.H. munca cu cartea la sate, secţia „Vom lua toate măsurile, se Cele 48 de întrebări care pri­
arată în răspuns, ca să ieşim vesc toate sectoarele agricultu­
privire In desfăşurarea lucrări­ s-au criticat cu destulă asprime de invăţămînt şi cultură raio­ din acest impas. Pe viitor vom rii, vor Ii difuzate în limbile ro­
acorda o deosebită atenţie fer­ mînă, maghiară şi germană.
lor ele construcţii a cuptoarelor şi unele lipsuri. nală a întocmit un plan de mun­ mei zootehnice. Vrem ca ferma
noastră să fie rentabilă şi să Cărţile şi revistele incluse în
0 Adunare de clare In munca constructorilor sînt că pe perioada de iarnă. De a- mărim producţia de lapte“. bibliografie pot Ii găsite Ia toa­
încă rămîneri în urmă în pri­ semenea, au fost înlocuiţi direc­ te bibliotecile săteşti.
de seam ă şi aleg eri ,4 vinţa îndeplinirii sarcinilor de torii şi bibliotecarii necorespun­ „ U n d e duce aprovizionarea
disproporfională" Concursul este dotat cu 10
i creştere a productivităţii mun­ zători. Astfel, bibliotecile din premii I, 20 premii Ii, 30 premii
In ziarul nostru nr. 1196, in III şi 200 de menţiuni.
«L>¦***«5v-t?,v«3s. cii, a reducerii preţului de cost raidul „Iarna să ne găsească
bine aprovizionaţi“, printre alţii Cîştigătorilor Ii se vor atribui
Alartin 1 şi 2, din cadrul noii etc. Aceasta din mai multe Realizarea în culori a .stu­ a fost criticat şi O.C.L. industri­ ca premii aparate de radio, bi­ } E D lîU R -ft iiNVR-Eît'UÇ<UÎ)
oţelării, a blurhingului etc., ce motive. Nu s-a reuşit în­ diourilor sovietice, „Un nou nu­ al din Hunedoara, pentru apro­ ciclete, stofă de haine şi nume­
apoi s-au discutat în şedinţele că, de pildă, ca forţele măr de atracţie“ este un pasio­ vizionarea disproporţionată a roase alte obiecte. Ele vor fi a- J LUCRĂRI
de analiză luîndu-se o serie de de muncă să fie destui de bine nant film pentru tineret, a că­ magazinelor cu mărfuri indus­ cordate participanţilor care vor
măsuri. organizate şi judicios folosite rui acţiune se împleteşte în ju­ triale. Conducerea O.C.L. răs­ răspunde la un număr cît mai j DE POPULARIZARE
în cadrul sectoarelor de produc­ rul îmblânzitorului de animale, punde ziarului că in urma ana­ mare de întrebări şi vor întruni
In urma unor temeinice anali­ ţie, nu există destulă preocupare Vasili Guleaev. lizei materialului publicat s-au cele mai multe puncte. 1. 1. SKVORŢOV — STEPANOV
ze făcute de către organizaţiile pentru folosirea utilajelor şi mij­ luat măsuri pentru eliminarea
de bază P.M.R. s-a putut lua loacelor de transport etc. Despre Visînd de mic copil să devină acestor defecţiuni. (Agerpres). ! Cugetări despre religie. 0,60 Ic-i
de asemenea o serie de iniţia­ înfăptuirea unor noi sarcini de un îmblînzitor în care anima­ 44 pag.
tive valoroase în efectuarea lu­ construcţie a laminorului de 650, lele să aibă încredere, Guleaev S-a dat dispoziţie depozitului
crărilor de construcţii, in con­ cuptorului nr. 2 carbofluid etc. a început de tînăr să lucreze în- central ca la distribuirea mărfu­ Ed. politică
strucţia noilor cuptoare Martin s-a discutat de asemenea mult. tr-un circ, dresînd animalele nu rilor să ţină cont de fiecare uni­
s-au introdus grafice de lucru S-a arătat că pe şantierul lami­ prin metoda maltratării, ci prin- tate. | LITERATU RA ŞTIINŢIFICĂ
zilnice şi săptămînale pe bri­ norului de 650 există o serioa­ tr-o comportare plină de răbda-
găzi şi maiştri. Un asemenea să rămînere în urmă a lucrări­ 1 ASTRONOMIE
sistem de lucru a fost apoi ex­ lor de construcţii. A fost de ase­ 0 PRODUCŢIE
tins şi pe alte şantiere. Lucrîn- menea criticată atitudinea ce mai ^JUOIOURIIORSOVILUCE * k * Anuarul Observatorului a-
du-se pe bază de grafice s-a există pe unele şantiere faţă de
păstrarea utilajelor, materialelor iiM iy m f stronomic 1959.
le unor noi obiective industriale etc., care are o influenţă nega­
să poată îi gata îa termenul, tivă asupra îndeplinirii sarcini­ re şi de dragoste tată de ele. 174 pag. 3,10 lei
stabilit. S-a apreciat ca un as­ lor de reducere a preţului de După ce a obţinut nenumărate
pect pozitiv ai muncii desfăşu­ cost. Adunarea generală a cerut succese, cu numerele executate Ed. Acad. R.P.R.
rate aici, preocuparea manifes­ ca noul comitet de partid să a- de urşi, Vasea Guleaev se ho­
tată pentru ridicarea nivelului corde toată atenţia rezolvării u- tărăşte să îmblânzească animale FILOZOFIE
profesional al muncitorilor prin nor asemenea probleme. Tov.' care n-au mai tost văzute în
organizarea unor cursuri de mi­ Alexandru Cogan, Mihai Zamo- circ, cum sînt caprele sălbatice * k * Philosophes roumains con­
nim tehnic etc. niţă, Constantin Enoiu, Ion sau tigri din munţii Tianşan. HI
Georgescu, Ion Deca, Maria Da- organizează un original număr temporains.
Rodnică a fost, aşa cum de ragiu, Gheorghe Mihăilă şi mulţi
altfel s-a arătat în darea de sea­ alţii, au făcut preţioase propu­ 308 pag. 24 tei
mă prezentată şi în cuvîntul neri pentru intensificarea muncii
multor tovarăşi înscrişi Ia dis­ organizatorice şi politice de par­ Ş s o a la talentelor Ed. Acad. R.P.R.
cuţii, munca desfăşurată pentru tid şi pe această bază să se ob­
creşterea rînduriior partidului. ţină noi realizări. lui pe h îrtia d e desen sau a LITERATURA ECONOMICĂ
Faţă de anul 1957 numărul
membrilor şi candidaţilor de Pentru îmbunătăţirea muncii, * k * Situaţia economică a ţări­
partid a crescut în unele orga­ s-a elaborat o hotărîre. S-a ales
nizaţii de bază c a : mon- apoi Comitetul de partid format V izitatoru le, păşeşte cu sfia­ pensulei pe pîn za şevaletului lor capitaliste în 1956/57
taj-instalaţii, construcţii 1 cocse- din 13 tovarăşi, printre care se lă pragu l Ş colii populare de
rie, construcţii II Q.S.M. etc., află tov. Octavian Palcău, Iosif artă din P etroşani. Aci este sem ăn în d m ai m ult cu ronţăitul 288 pag. 7,3Ô lei
cu peste 90 la sută. Majorita­ Bocan, Alexandru Cogan, Gheor­ şcoala talentelor. Ea îşi desch i­
tea membrilor şi candidaţilor de ghe Mihăilă, Cornel Cazan, E- de p o rţile ca n işte aripi in faţa Ed. ştiinţifică
partid sînt muncitori. meric .Fazekaş, Cornel Stan şi
alţii. elevilor ei — m ineri cu palm e­ înfundat al unor m ici ro ză to a ­ PERIO D ICE
Creşterea rînduriior organiza­
ţiilor de partid din între­ Ca secretar al Comitetului de le b ătătorite, m ecanici de loco­ re. In schim b, la clasa de actori PUBLICAŢII ALE
prinderea noastră — a arătat partid de la I.C.S.H. a fost rea­ m otive cu m irosul d e fum po­
tov. Octavian Palcău — este un les tov. Octavian Palcău. posit în buclele părului, lăcă­ şi regie, vocile izbucnesc vijeli­ ACADEMIEI R.P.R.
fapt îmbucurător. în această pri­ tuşi cu ochi scăpărători ca ste­
vinţă munca noastră trebuie să C. GHEORGHE luţele scăpate de sub floarea oase sau dure ca oţelul, tandre * k * Limba romînă-nr. 5, anul
ciocanelor, stru n gari stăpin i ai
tainelor din m iezul m etalelor, sau m elodioase, ca şopotul v a ­ VI19-1095p8a. g. 2 lei
electricien i a sem en ea lui Zeus,
îm biîn zitoru l fulgerelor, păcurari lu r ilo r ... * k * Studi şi cercetări dé isto-
coborîţi d in Înalte coclauri... V iitorii artişti care-şi cresc
rie veche-nr. 2, anul IX-1958..
A vin du -şi sediul în fostul lo­
cal al unui vestit speculant, a- flo rile în a ce a stă g ră d in ă a ta ­ 286 pag. 12 lei
cea stă şcoală în fiin ţa tă de orin-
duirea m uncitorilor şi ţăranilor, lentelor se arată plini de sîrg, * k * Revue de chimie-nr. 1,
pentru m uncitori şi ţărani, pri­
m eşte sem nificaţii sim bolice. harnici în fala profesorilor de tome II1-1958.
In sălile sale, cu perdele de aici, ca înaintea m aiştrilor din 170 pag. 7,05 lei
m ătase la geam u ri şi covoare
m oi pe jos, liniştea e tulburată uzină sau a brigadierilor din J TRAD U CERI SI PU BLICA-
doar de su n etele m elodioase ale ' TII A L E IN S T IT U T U L U I D E
m ină.
instrum entelor m uzicale, sau de
V e zi în ve rv a stră d a n iilo r lor, STU D II R O M IN O -SO V IE TIC
vocile viito rilo r so lişti vocali. * k * Buletin de informare ştiin-
de atracţie cu aceste animale, ceva din îndîrjirea sutelor de
La clasa de arte plastice se vor­
care stîrneşte admiraţia tuturor generaţii dinainte, care au fost ^ ţifică nr. 41/1958.
beşte în şo a p tă , fu ga cărbune­
Noi membri şi candidaţi d e partid spectatorilor. în depărtate sistem atic de şiru­ î 28 pag. 0,50 tei
Boris Dolin, regizorul acestui rile stăpîn itorilor, de com orile I CURSURI UNIVERSITARE
film, realizator a numeroase fil­
Organizaţiile de bază din întreprin­ ducţie, care luptă cu hotărîre pentru me cu animale, a consacrat o artei. Ş i sim ţi în a cea stă în dir- \ (lucrări litografiate)
derile şi instituţiile oraşului Orăştie traducerea în viaţă a politicii parti­
jire dorinţa de a recîştiga tot ce ;; AL. CHELARESCU —E. PAUNEL
manifestă o grijă permanentă faţă de dului şi guvernului. mare parte a filmului aventu­ m oşii şi străm oşii, lor au pierdut “ Introducere la cursul de chi-
îmbunătăţirea compoziţiei sociale a Ca urmare a muncii desfăşurate de rilor lui Guleaev, în munţii Tian­ veacuri de-a raidul, o indîrjire ! mie şi materiale de construc­
ţie — pentru studenţii anulai
partidului. Îndrumate şi ajutate de către organizaţiile de bază pentru con­ şan, pasionantei vinători de ca­ asem enea acelei răzbunări a ro­
către comitetul orăşenesc de partid ele tinua creştere şi întărire a rînduriior pre sălbatice şi tigri de munte. b u lu i, ţin u t a n i d e - a rin ru l d o a r I de la cursurile fără frecven­
au primit în rîndurile membrilor şi partidului, au fost primiţi, de la ale­ Filmul „Un nou număr de
ale candidaţilor de partid un mare gerile de partid din anul trecut şi cu piine şi apă şi care se vede ţă a Facultăţii de construcţii.
pînă la 30 octombrie a.c. 40 candidaţi atracţie“ rulează la cinemato­
graful „Filimon Sîrbu“ din Deva deodată liber şi cu m asa plină 80 pag. 10,40 iei
de bunătăţi. Inst. Politehnic Iaşi
număr de muncitori fruntaşi în pro­ şi 25 noi membri de partid. în zilele de 14—16 noiembrie. I. STRAUŢ
Bersenev, dar în acelaşi timp, 99R U P T U R A nă, prin ansamblul acţiunii şi fidel interpretat de către Gh.
un abil contrarevoluţionar care printr-o viziune pregnantă, un lordănescu.
nu se dă Înapoi de la cele mai de B oris Lavreniev spectacol de dimensiuni, stră­
mîrşave isprăvi. In dosul „dem­ bătut de patos, de briza învio­ Stube, ofiţerul de paradă, ros
nităţii“ lui de nobil spilcuit şi Godun îl pune la punct pe vă în acest sensŢ .adio, şi-un „Partitura“ magistrală a piesei rătoare a suflului revoluţionar, de ură împotriva revoluţiei, a că­
pomădat, stă ura cea mai -fero­ Stube, care. încearcă să-l umi­ praz verde excelenţă“, strigă lui Lavreniev a fost descifrată un spectacol de atmosferă, fidel pătat în interpretarea lui I. Pa-
ce împotriva revoluţiei. El înde­ lească şi numai intervenţia Ta- unui din marinari amiralului, cu migală de către regie, iar realităţii istorice a zilelor ce au vlescu înfăţişarea şi „persona­
plineşte, de altfel, ordinele altor tianei îl salvează pe Stube de iar altul întregeşte acest gînd rolurile au fost distribuite în ge­ precedat uriaşa Revoluţie din litatea“ unui om meschin, cos­
contra'revoluţionari şi se slujeşte la porţia binemeritată pe care strigînd : „Poţi să-i spui guver- neral mulţumitor. Regia (Con­ Octombrie 1917. mopolit pînă în măduva oaselor.
de Svaci, şeful de echipaj de pe era cît pe aci s-o primească din stantin Dinischiotu) a reuşit să
bord, element decăzut, lingău partea marinarului, care cunoaş­ I Cronică dramafică sublinieze prin multiple şi va­ Merită a fi subliniată auten­ O creaţie interesantă, plină
abject şi criminal fioros. te „o aritmetică simplă“, aritme­ riate mijloace, fermitatea, patrio­ tica trăire scenică a majorităţii de vitalitate, a fost Tatiana, în
tica milioanelor împotriva celor nului provizoriu că ne doare-n tismul fierbinte şi spiritul revo­ actorilor distribuiţi în această interpretarea Ancăi Ledunca, iar
Acţiunea pies'ei se petrece în cîteva sute care vor să huzu­ cot de el. (Erucişătorul nostru luţionar al marinarilor de pe piesă. Viadimir Jurăscu a creat Xenia (Livia Ungureanu), în
casa căpitanului de rangul I, rească. nu se supune decît bolşevicilor“. un Godun plin de un specific roiul „fetiţei neştiutoare“, a fost
crucişătorul „Zaria“ . şi să deosebit de autentică, zugrăvind
Bersenev şi pe duneta crucişăto­ k iV aşeze sub reflectorul negru al şi robust optimism marinăresc, cu multă fantezie şi artă un rol
rului „Zaria“. urii pe năpîrcile contrarevoluţio­ sensibil şi prevăzător, un mari­ dificil dar cu bogate resurse.
Lupta pentru menţinerea şi Xenia, fata zvăpăiată a Ber- nare. Din felul în care a fost nar care iubeşte cu ardoare tot
Replicile se succed tăios în­ întărirea disciplinei pe vas, în­ senevilor, care parcă a căzut de pusă în scenă „Ruptura“, se ce-i omenesc, omul care acordă Emilia Pantazopol, Jean To-
tre cele două tabere. Arteom ML tărirea vigilenţei revoluţionare, pe pomul de iarnă în familia simte un iz de prospeţime: sce­ rnescu, Justin Handoca, Vaier
hailovici Godun, luminoasa fi­ sînt sarcini grele pe care Go­ aceasta de oameni liniştiţi, fata nele de masă de pe duneta cru­ încrederea cuvenită oamenilor, Donca ca şi Romeo Mogoş, au
gură a marinarului bolşevic, ales dun şi ceilalţi marinari conş­ care se îmbată cu prietenele ei cişătorului sînt dezinvolte, ati­ dar care, în numele revoluţiei, adus în scenă personaje veridi­
preşedinte al comitetului de tienţi şi le-au asumat în nume­ „ca nişte birjari“, a tras cu u- tudinea fiecărui marinar are un cere disciplină şi devotament şi ce, bine conturate.
bord, soseşte în casa comandan­ le revoluţiei. Duşmanul unelteş­ rechea... şi arde de curiozitate profil clar, replicile sînt vii, tă­ pedepseşte fără cruţare pe acei
tului de vas, tocmai în toiul u- să ştie ce au discutat cei doi ioase, atmosfera creată în ca­ ce calcă legile aspre ale revo­ N-au reuşit, însă, să se ridice
nei aprige dispute între Von te. Pe Stube îl vizitează doi con­ contrarevoluţionari cu cumnatul drul acestor scene este atmosfe­ luţiei, pe acei ce se pun de-a la înălţimea rolului încredinţat
ei, Von Stube. Polevoi, unul ră de optimism robust care răz­ curmezişul cauzei căreia el, şi Ion Mărgăritescu (Uspenschi)
Stube, pe de o parte şi. Taţia- trarevoluţionari, care îl însărci­ dintre aceştia, îi destăinuie se­ beşte peste barierele impuse de alături de ei ceilalţi marinari,
na şi tatăl său pe de alta. Fieca­ nează să arunce crucişătorul în cretul în nădejdea că-i va stoar­ către personajele negative ale s-au dăruit cu trup şi suflet. Ma­ şi Lucian Temelie (Aspirantul
re cu părerile lor : Stube- este aer. Pe bord soseşte însuşi ami­ ce o sărutare. Şi, „secretul,, a-- piesei. întreaga acţiune se des­ rinarul cu vocea caldă, care spu­ II). Svaci, în interpretarea lui
„indignai“ de faptul că Berse­ ralul Milîţin, însoţit de socia­ junge la urechea Tatianei, care, făşoară asemenea unui t&jş&t ca­ ne lucrurilor pe nume, marina­ Mircea Zabalon, a fost liniar,
nev a participat, alături de Go­ listul revoluţionar Uspenschi şi îngrozită de mîrşăvia soţului ei, re îţi dă siguranţa că va mătu­ rul plin de demnitatea pe care i-o forţat şi lipsit de nuanţare, deşi
dun şi ceilalţi marinari la o de­ o află unealtă contrarevoluţio­ aleargă în noapte pe vas şi dă ra din cale toate fosilele care dă poziţia lui de om avansat al rolul oferea multe posibilităţi.
nară care se dă drept marinar de ştire tatălui ei şi lui Godun. se contrapun mersului firesc al societăţii, şi-a găsit întruchipa­
monstraţie la Peterşburg, dar se din flota Mării Negre, şi care Trădătorii sînt prinşi, vasul e evenimentelor. rea în acelaşi Godun care tună Scenografia (Tadeu Arsenie)
bucură tind aude că -s-a tras încearcă să otrăvească credinţa salvat şi în zorii zilei va pleca şi fulgeră împotriva anarhiei, a a reuşit să slujească cu fideli­
în marinarii care manifestau paş­ marinarilor în cauza revoluţiei. Ia Petrograd unde se hotărăşte Mesajul prometeiG al piesei, dezordinei, inflexibil şi neîmpă­ tate scena, fiind sobră şi adec­
nic, rînjind satanic: „in sfîr- soarta Revoluţiei. clădit pe un bogat conţinut de cat împotriva trădătorilor de pa­ vată conţinutului de idei al pie­
şit..“ Stube îşi varsă tot veni­ Dar marinarii sînt pregătiţi idei, este reliefat puterniG de că­ trie, a contrarevoluţionarilor ab­ sei.
nul exclamînd cu ură: „Vitele de către Godun şi riposta ce o tV tre regie. Dinamica desfăşurării jecţi. Viadimir Jurăscu a inter­
trebuie minate cri biciul' şi cu dau amiralului şi celor doi tră­ acţiunii creşte în ritm firesc, cui pretat cu profunzime acest rol „Ruptura“, minunata piesă a
bîta“. Bersenev însă îi răspun­ dători le taie acestora pofta de Spectacolul cu „Ruptura“ con­ minînd epopeic cu plecarea cru complex. lui B. Lavreniev, pusă în scenă
d e : „Oamenii nu-s vite... oa­ a mai încerca să semene discor­ stituie un succes remarcabil al visătorului înspre Petrograd de Teatrul de Stat „Valea Jiu­
die între cei de pe „Zaria“. Des­ Teatrului de Stat „Valea 'Jiului?. Regia a reuşit să aducă în sce Rolul căpitanului de rangul I, lui“, constituie un succes bine­
menii sînt oameni“, şi-l sfătu­ părţirea dintre marinari şi cei Bersenev, patriotul înflăcărat meritat al colectivului de actori,
ieşte să nu se împotrivească trei contrarevoluţionari în frun­ care au muncit cu hărnicie, reu­
mîniei lor. te cu amiralul este sernniiicati- care are o viziune clară asupra
şind să creeze un spectacol valo­
Tatiana îl detestă, aruneîn- ** ’ W vR " ~ ' viitorului, dar este încă apăsat ros şi care va ti, fără îndoială,
du-i în faţă tristul adevăr (pen­ apreciat de masele de oameni ai
tru Stube) căci nu există decît de unele tradiţii ale pastei, este muncii din regiunea noastră.
două căi: pentru, ori contra.
P. TIRAU