Page 47 - 1958-11

N r. 1215
m ie s c in ii iiu #c < D > M § in n iiu c ir im ifiruumt^ ^ ii
I ....
Depăşiri ___ A.
dar şi economii
Lucrez la Trustul 4 construcţii ]
•din 1951. In ultimul timp brigada |
ţmea a obţinut rezultate frumoase,
' apreciate de conducerea şantierului.
Zidarii din brigadă sini tmpăr-i
' ţiţi In trei echipe. Şi pentru ca (
1munca să poată fi controlată mai '
’uşor, atit calitativ cit şi cantitativ,ţ plan cît mai ridicaţi, am căutat de la
1incepind din luna trecută iun in- <
' ceput să ne organizăm munca în-
Ur-un mod diferit decU pînă aclim.
’ Astfel, aplicăm metoda, „echipa fi!
*apartamentul", adică fiecare echipă ţ
lucrează la un apartament pină la
. terminarea lui. Aceasta face ca ea '
să ştie ce dre de făcut, iar lucrul J
executat să fie de bună calilate.
Ţin să mehţionez, că de la 1 la '
*7 noiembrie, cu echipa mea am j
zidit trei apartamente.
Dar in lupta pentru depăşirea j
normei, n-am neglijat nici, proble- (
*ma economisirii malertaletar. Mem- j
brii brigăzii sînt obişnuiţi ca după,
, terminarea schimbului să siringă,
) materialul atit de pe schele cit ş i ,
^ din camere, pentru a putea fi mai j
j apoi reutilizat. Acelaşi lucru s e ,
nfunplă şi cil bucăţile de cărămizi]
l care la prima vedere par neutili- •
r zabile; le introducem in găuri sau j
f la spaleţi. In felul acesta, materia­
lul de zidărie, este utilizat in între.
' gime şi fără risipă.
IOAN URSUŢ
î şef de brigadă — zidari,
ţ şantierul B 1 Hunedoara
Zugravii poi face economii mari
Sînt şeful unei brigăzi de zugravi mai superioară, astfel că un muncitor Economie de vopsea se face şl prin
de la Trustul 4 construcţii, unde lu­ de oategoria a Il-a lucrează întotdea­ utilizarea coajei cc rezultă prin stre­
crez încă din 1948. Brigada pe care
o conduc este numeroasă. Din ea fac
parte mulţi tineri, de aceea şi aspec­
tele muncii sînt multiple. Cred că ar
fi interesant să împărtăşesc şi altora
din experienţa pe care am acumulat-o
în decursul multor ani de practică.
De la început menţionez, că o
mare importanţă în obţinerea rezulta­
telor bune sub toate aspeotele o are
felul în care este organizată munca în
brigadă, (n ce mă priveşte, eu caut să
repartizez membrii brigăzii ţinînd cont
de capacitatea şi posibilităţile fiecă­
ruia, astfel îneît ei să poată da randa­
mentul maxim acolo unde lucrează.
Oamenii mai puţin calificaţi sînt re­
partizaţi pe iîngă cei cu o calificare
Reglementarea
practicii medicale
Prin grija sfa­ __ ___
tului democrat- Dr. e m il CABA
popular ău luat _ exorbitante pen­
fiinţă in ţara
noastră numeroase instituţii sa­ medicafcnen'te „miraculoase“.
nitare prevăzute cu cele mai Trebuie spus că „specula“ cu
moderne aparate şi deservite de sănătatea oamenilor a mers în
cadre cu o înaltă calificare care unele părţi atit de departe că a
pot să satisfacă in bună măsu­ trebuit să se intervină prin jus­
ră cerinţele asigurării asisten­ tiţie în cazuri de luare nelegală
ţei medicale a populaţiei.
Dar, progresul uriaş al sta­
tului nostru pe drumtil constru­
irii socialismului a impus ca
de curî-nd să se ia noi măsuri
pentru ca întreaga sarcină a a-
sistenţei medicale să fie con­
trolată şi îndrumată de către
stat. De aceea, s-a trecut la a-
plicarea în practică a hotăririi
privind sistarea sectorului me­
dical particular care în ultima
vreme constituia pentru unele
cadre medicale un cîştig nele­
gal. Acest lucru a fost necesar
in urma faptului eă unele cabi­
nete medicale particulare elibe­
rau reţete tendenţioase, care nu
ajutau cu nimic bolnavului, dim­
potrivă, prin neprecizarea diag­
nosticului intîrziau şi -chiar în­
greunau procesul de vindecare.
Din această cauză bolnavii erau
îndrumaţi pînă în cele dfn urmă
spre spitale unde uneori nu mai
puteau fi ajutaţi.
Ih alte cabinete se crea favo­ cu plată şi la organizarea asis­
ritism sau se încasau sume de tenţei de zi şi noapte pentru s o ­
bani pentru tratament operator
card de fapt trebuia să se facă
în spitalele statului. Ba mai
mult, unele cabinete tergiversau
tratamentul prin inventarea a fel sistenia medicală gratuită, acor­
de fel de boli şi de procedee pen­ dată oamenilor muncii de dis­
tru vindecare, spunînd că tre­
buie folosite medicamente „de
import“ speculînd astfel credu­
litatea celor suferinzi. In felul
acesta medicii care aveau cabi- acest lucru.
I n Ş l mai bine!
Putem realiza mai mult
Lucrez la trustul 4 construcţii Hu­
nedoara de un an de zile în calitate
de şef de brigadă. Brigada niea este
alcătuită îii majoritate din tineri, care cu seîndură nouă, cu cuie noi: Dar
muncesc ou multă rîvnă şi se stră­
duiesc pentru a d'a lucrări de o cît
mai bună calitate.
Pentru realizarea unor indici de
bun început să-mi organizez bine bri­
gada, ştiind că numai printr-o judici­
oasă organizare poate fi folosită în­
treaga capacitate de mtlncă. Din ex­
perienţa avută, din discuţiile purtate
cu muncitorii din brigada mea, cît
şi în urma îndrumărilor primite din
partea colectivului de conducere al
şantierului, am ajuns la concluzia ¦că
Organizînd lftCtul echipelor de pe o zi
pe a doua se elimină timpii morţi.
Astfel, după terminarea lucrului, re­
partizez sarcinile echipelor pe a doua
zi. In afară de aceasta, scot şi bonurile realiza economii şi mai mari.
de materiale pentru a doua zi. Aşa se
face ca fiecare muncitor din brigada
mea ştie ce are de făcut a doua zi,
îşi pregăteşte locul de muncă şi scu­
lele. Venit la lucru în ziua urmă­
toare, muncitorul ,n-are altceva de fă­
cut decît să-şi înceapă munca. In
urma aplicării acestei metode, am ob­
ţinut rezultate frumoase, am depăşit
regulat normele de producţie şi am
eliminat definitiv timpii morţi.
Problema care m-a preocupat mult
a fost ?ceea de a obţine economii de
materiale. Am reuşit acest lucru
datorită muncii susţinute pentru re-
folosirea unor materiale. Astfel, noi
îndreptăm cuiele vechi şi le folosim
din nOu; de asemenea, folosim cofna-
una cu un altul din categoria a patra
sau a şasea.
Nici problema disciplinei şl punctua­
lităţii în cadrul brigăzii nu este ne­
glijată. Atunci cînd cineva nu-şl vede
de treabă, luăm măsuri corespunză­
toare împotriva lui.
O problemă care ne-a preocupat în
mod deosebit, este aceea a economi­
sirii de materiale. De aceea, la sfârşi­
tul lucrului, fiecare muncitor este o-
bligat să-şi cureţe complect anghişirul
pentru a se evita depozitarea vopse­
lei pe pereţii iui. Cu resturile ce re­
zultă din spălarea vaselOr, se dau
grundurii la pereţi, economisindu-se
o cantitate considerabilă de vopsea.
nete particulare
pretindeau sume
tru tratament şi
a remuneraţiei pentru munca ce
trebuia să fie prestată prin în­
săşi obligaţia de serviciu.
Hotă-rîrea cu privire la sista­
rea cabinetelor medicale parti­
culare şi trecerea la cabinete
controlate şi îndrumate de către
stat a şi început să fie aplica­
tă în practică. In regiunea Hu­
nedoara se lucrează în prezent
la instituirea cabinetelor şi po­
liclinicilor cu plată pentru a
satisface in condiţiuni optime
nevoile sanitare ale populaţiei.
In aceste cabinete şi policlinici
se va organiza asistenţa medi­
cală atit pe timp de zi cit şi
noaptea. Aici se va da un aju:
tor medical calificat afît- pentru
cei care vin la policlinici- cît şi
pentru urgenţele de la domici­
liu. De asemenea, se vor crea
cooperative dentare pentru exe­
cutarea în bune condiţiuni a lu­
crărilor dentare.
In Deva se lucrează deja in­
tens la constituirea policlinicii
licitanţii care cer asistenţă în
policlinică sau la domiciliu.
Menţionez că noile măsuri a-
doptate pentru reglementarea
practicii medicale, nu exclud a-
pensarele, policlinicile şi spita­
lele de stat. Cabinetele şi poli­
clinicile cu plată, ce vor lua fi­
inţă în curind, vor acorda con­
sultaţii numai celor care doresc
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag; 3
jrS'Wirraonasmri BBflBaBBB^SaSSnBSSSBBBlIKBBBIBBBBSfelBflBSBncanBi
T r e p t e d e a u r telegrame externe
ImpotrlVQ
((Urmare din pag, l-a) şi albastre au lăsat urme groase. „apterului“ american
— Albastrul reprezintă pla­
—Da. Acolo ‘l-am întîliiit n u l; roşul, realizatul. Uite aici CAIRO . 14 (Agerpres). —
pentru, prima dată. Pe urmă — şi-mi întinse foaia. Privesc. Săptămînalul „Sosa El Yusset"
Cum mi-aitt ne-am despărţit. Facultatea, di­ Graficul e simplu, simplu de a publicat convorbirea unui co­
organizat brigada ploma de inginer, serviciul în tot. L-ar înţelege şi un copil. respondent al său cu Izmail Al
jéle dé cîteva ori. Evident, la început minister. Azhari, lider al partidului naţi­
am tntîmpinat multe greutăţi. Munci­ Răspundrid lă "chemarea lansată \ — După ăsta am muncit — onal unionist din Sudan. Ară-
torii erau obişnuiţi să lucreze numai Iconstructorilor de a da locuinţe mai 1 II privesc mirat. Inginerul Cor­ sare Zvolensky. Dar ăsta-i ge­ tînd că partidul naţional unio­
Jbune şi mai ieftine pentru oamenii' nel Cazan a lost muncitor... nera!. Avem grafice pe schim­ nist se pronunţă împotrivă acor­
cu timpul şi-au dat seama de valoarea , muncii, Împreună cu tovarăşii mei, \ buri şi chiar pe rînduri. Fără ele dului cu privire la „ajutorul“ a-
economiilor realizate şi astăzi, fiecare — Pe urmă ne-am reîntîînit merican, Al Azhâ'rl a declarat
membru al brigăzii şe străduieşte să am căutat cele mai bune metode j aici Ia Hunedoara. Trebuia să cine ştie cum ne-am îi descurcat, printre altele: „înţelegem că a-
dea o folosire cît mai raţională ma­ ; pentru organizarea lucrului. Am\ lac recepţia furnalului 5. Moş Intr-adevăr. Un cuptor Mar­ jutorul american este preludiul
terialelor. Icăutat să folosim la maximum Hm- Deak mi l-a predat. Cît s-a mai amestecului S.U.A. în treburile
’pal de lucru, utilajele şi capacita- bucurat omul. Sincer să fiu, în- tin, fie el chiar de 185 tone, o- Sudanului. Scopul S.U.A. in ţă­
Dar nu ne oprim aici. Putem face , tea de lucru a fiecărui muncitor., tîlnirea m-a emoţionat mult şi îeră un front de lucru atît de rile arabe este de a lupta împo­
şi mai mult. Şi spun aceasta pentru INt-atn străduit să eliminăm pier- ( pe mine. Atunci m-am hotărît. mic îneît te minunezi cum de triva naţionalismului arab şi de
că de multe ori sîntem nevoiţi să fo­ Iderile de materiale care ar fi dus • Mi-am cerut transferul şi am ve­ pot lucra atîţia oameni deodată a atrage statele arabe în poli­
losim alté materiale decît cele ce nit la Hunedoara. Am îndrăgit la el. Ce a făcut inginerul Ca­ tica imperialistă a Statelor f i­
ne-ar fi necesare. Aşa, de pildă, folo­ la ridicarea preţului de cost. Şi) oraşul, oamenii. Sînt atît de mi­ zan ? A tot sucit şi învîrtit so nite.
sim cuie de dimensiuni mai mari de­ | rezultatele n-au intirziat. In fie­ nunaţi oamenii ăştia, construc­ Iuţii le de construcţie, de orga­
cît cele indicate de necesităţile tehni­ torii. nizare a şantierului şi pînă la Senatorii! Clark
care lună, noi depăşim normele de < urmă a reuşit să dea fiecăruia cere demisia
ce. ©are nu este aceasta o risipă de Iproducţie. Aşa, de exemplu, pe luna'\ O undă de duioşie i se stre­ de lucru, a reuşit să facă în aşa Duties ¦dhYt
materiale ? Răspunsul nu poate fi al­ \ octombrie, indlcile de realizare a ' cură în glas. Tăcerea căzu greu fel îneît munca unuia să n-o în­
tul decît da. Dacă serviciul aprovizio­ 1normei este de 1,30. ca o piatră. Afară, un şofer am­ curce pe a celuilalt. NEW YORK 14 (Agerpres)'.
nării ríe-ar pune la dispoziţie, la timp, bala îndrăcit motorul, spărgînd — Senatorul democrat Joseph
materialele de care avem nevoie, am lată cum organizăm noi lucrul' liniştea. Zvolensky dă să plece. N-a terminat încă de zidit va­ Clark, care reprezintă' statul
in brigadă. Echipele brigăzii sînt < Cazan îl reţine. tra şi a început boita. Cu alte Pennsylvania, luînd cuvîntul cu
alcătuite ţinînd seama de califica-1 cuvinte a aplicat în practică ro­ prilejul celei de a 40-a aniver­
Am observat că se pierd cuie în - rea muncitorilor ce le alcătuiesc, j — Da, minunaţi oameni. Zvo­ dul nopţilor sale albe, studiul sări a „Asociaţiei de politică
timpul lucrului. Aceasta pentru că 1Astfel, la lucrările care nu cer o \ lensky, Mladin, Iancu, Y'ăcuţ, asupra lucrărilor simultane !a externă“, a cerut demisia secre­
muncitorii din brigada mea de dulgheri calificare înaltă — beionare de Deca, Man,... Toţi zidari. Şi mai multe puncte de lucru. Sim­ tarului de Stat al S.U.A., Dul-
nu sînt înzestraţi cu cîte o taşcă în ; exemplu -— lucrează muncitorii c u , Deak, şi Buzea şi Malancea şi plu ! se vor găsi unii să spună, les, penitru a se preîntîrripina „o
oare să-şi ţină cuiele. j o calificare mai slabă. Apoi, p e , Stan... Cu ei am făcut cuptoarele, într-adevăr simplu. Ca oul lui viitoare catastrofă“ . Bl a decla­
¦măsură ce operaţiile sînt mai pre­ toate trei. Cîte gînduri... Columb... rat că Congresul noii legisla­
Ţinînd seama de aceste observaţii tenţioase, se repartizează oameni cu ' turi, în care majoritatea covâr­
şi aplicînd pe mai departe metoda | o calificare corespunzătoare. In fe- ' Frazele scurte, au semnifica­ Pentru constructorii cuptoru­ şitoare aparţine democraţilor,
noastră de organizare a lucrului, sînt ; Iul acesta reuşim ca după lustrui- < ţii largi de tot. „Cîte gînduri...". lui 3, reducerea timpului de exe­ trebuie să promoveze o nouă o-
convins că vom putea construi mai !re, să dăm lucrări de bună calitale ( Poate se gîndeşte Ia nopţile pe­ cuţie a zidăriei cu mai bine de rientare în domeniul politicii ex­
mult şi la un, preţ de cost mai mic. Jş/ la timp executate. trecute deasupra schiţelor, cau- 10 luni faţă de primul, nu mai terne. Clark a subliniat că Dul-
tînd posibilităţile de reducere a constituie un semn de întrebare. tes a devenit simbolul nemulţu­
împreună cu brigada mea — pro­ Această metodă — cu lucrările' termenelor de execuţie ; poate Ei au reuşit ăcest record. Şi ori­ mirii americane faţă de politica
mit pe această cale — că ne vom \in lanţ — o aplicăm de multă vre- la telefoanele primite în toi de care din ei ar da dreptate ingi­ externă a guvernului Eisenho-
strădui să dăm tot ceea ce putem \me şi a dat rezultate bune. noapte prin care i se solicita pre­ nerului Cazan, oricare l-ar sus­ wer. După 'cum a declarat Clark,
pentru a realiza un lucru bun, la un zenţa pe şantier ; poate Ia clipele ţine în afirmaţia că e posibilă Congresul S.UiA. nu va putea
de încordare intensă cînd aveau reducerea acestei durate la două preîntîmpina catastrofele atîta
preţ de cost cît mai scăzut şi la timp. loc recepţiile. luni şi jumătate. timp cit postul de secretar de
stat îl va deţine un om al cărui
S. SONLEITER Sau poate zîmbetul de pe faţă Intîi muncitor, acum inginer. singur răspuns la orice idee
vorbeşte despre eficacitatea gra­
şef de brigadă — dulgheri, ficului ce-! are în mînă ; o coală La început cuptorul 1, apoi cup­
şantierul B. 1 — Hunedoara simplă, de caiet de aritmetică
torul 2, apoi cuptorul 3. Sînt
despărţită frumos în coloane, şi
treptele pe care a suit spre mă­
pe care mina creioanelor roşii
iestria de constructor, sînt trep­
tele de aur ale inginerului Cor­
nel Cazan. j
Intre 23 şi 30 noiembrie
S-ar putea face şi mai mult dacă { nouă este .întotdeauna „Nu“.
curarea vopselei din bidoanele defec­ 'brigada ar fi înzestrată cu sculele'Ş " lU Îlîil e c o n o m ie i P U B LI C 1T AT E
te. Aceasta se cifrează la 150-160 gra­ necesare. Astfel, cete 8 eleve p e '
me pe m.p. In ce priveşte micşorarea ; care le avem, lucrează cu numai Intre 23 şi 30 noiembrie se va nomiei noastre naţionale tot mai jO fe r te de serviciu
consumului de clei, acesta se obţine 14 misirii de mozaicari. Confccţio. desfăşura în întreaga ţară mulţi oameni ai muncii îşi păs­
prin aceea că pe tavane în loc să ; narea acestor misirii nu prezintă „Săptămîna economiei“ — or­ trează economiile pe librete 9
dăm cu humă, unde se consumă circa. Idificultăţi şi se pot face în atelie-1 ganizată de Casa de Economii C.E.C. Astfel, numărul depună­
150 grame clei pe m.p., dăm cu mij- 1rele noastre. O problemă mai grea 1 şi Consemnaţiuni (C.E.C.). A- torilor pe librete de economii i întreprinderea Cenştrala ter-
maş (amestec jumătate var şi jumă­ o prezintă procurarea materialului' ceastă acţiune importantă con­ C.E.C. depăşea la începutul lunii
tate humă) care necesită clei în mică ! pentru confecţionarea acestor mis-1 tribuie la dezvoltarea spiritului octombrie cu 2.392.495, pe cel jmoelectrică Paroşeni angajea­
măsură. trii. Evident că lipsind sculele, rai \ de economisire în.rîndul popu­ dîn anul 1938 ; acum revine în
se poate lucra in plin şi deci n u 1 laţiei de-la oraşe-şi sate şi la medie pe ţară cîte un libret ză :
Ar fi incomplect, dacă ri-aş spune 1se realizează un randament maxim intensificarea activităţii C.E.C.- C.E.C. la fiecare 7 locuitori.
că rezultatele obţinute pînă acum pot posibil. ului. Numărul depunătorilor din rin- ¦ — mecanici exploatare ca-
fi şi mai bune. Pentru aceasta, însă, dul ţăranilor muncitori este as­
avem ’nevoie de scule de bună calitate. Pe viitor, ne vom strădui ca bri­ In anii puterii populare, ca tăzi mai mare cu peste 700.000 ţbine, cu limita de salarizare
Astfel, de un timp destul de îndelun­ gada noastră că dea lucrări de] urmare a succeselor dobîndite decît cel atins în anul 1938. In
gat, pentru a putea lucra în bune con- 1bună calitate, mai ieftine, să-şi în- de poporul nostru în opera de ultimul timp tot mai mulţi oa­ •de la 500—1.050 Iei;
diţiuni, ne procurăm noi soulele nece­ ' deplinească şi depăşească sarcinile construcţie a socialismului şi a meni ai muncii salariaţi îşi de­
sare. Dacă conducerea şantierului de plan. creşterii nivelului de trai al oa­ pun o parte din cîştigul lor pe ţ — mecanici exploatare ca-
ar acorda mai multă atenţie acestor menilor muncii, acţiunea de eco­ librete C.E.C. pe bază de cOn-
probleme, sîntem convinşi că pe viitor C. PASARELU nomisire la C.E.C. a căpătat un simţămînt scris — sistem intro­ Z^ne, cii (imita de salarizare
rezultatele obţinute în lupta pentru în­ şef de brigadă — mozaicari, caracter de masă. Beneficiind de dus de puţină vreme şi care a
deplinirea planului şi realizarea de avantajele pe care le acordă fost însuşit de pe acurn’ de un |de Ia 550— 1.155 Iei;
economii, vor fi cu mult mai frumoa­ şantierul B 1 — Hunedoara C.E.C.-ul şi fiind conştienţi că mare număr de depunători.
se. contribuie la dezvoltarea eco- j — montatori aparataj ter-
s In sprijinul bunei deserviri a
DUMITRD PETRAŞ cetăţenilor şi pentru a face faţă ţmotehnic, cu limita de salâri-
şef de brigadă — zugravi creşterii continue a numărului
şantierul B 1 — Hunedoara de depunători a fost extinsă re­ îzare de Ia 550—800 lei;
ţeaua caselor de economii. As­
tăzi există 15.452 de sucursale | Doritorii se vor prezenta Ia
şi agenţii proprii C.E.C., uni­
tăţi de deservire ce funcţionea­ fsediul întreprinderii în comu-
ză în ca&rul oficiilor poştale,
şi ghişee C.E.C. în întreprin­ |na Paroşeni, raionul Petro­
deri, instituţii şi în unităţile so­
cialiste ale agriculturii. In co­ şa n i, zilnic între orele 10
munele patriei noastre îşi des­
făşoară de asemenea activita­ t şi 14. .v
tea 1200 de mandatari comu-
nali. Din acest an şi băncile 9
cooperative din mediul sătesc
efectuează operaţiuni de depu­ ANUNŢ
neri şi restituiri pe librete de SECŢIUNEA SANITARA
ŞI DE PREVEDERi SOCIA­
economii C.E.C. LE A SFATULUI POPULAR
AL REGIUNII HUNEDOARA
IN RAIONUL HAŢEG (Agerpres). face cunoscut celor interesaţi
că urmează să se deschidă
SE CONSOLIDEAZĂ ŞCOLI MEDII SANITARE pe
•\ W s>/r Iîngă spitalele mai mari din
ÎNTOVĂRĂŞIRILE z o o t e h n ic e
regiunea Hunedoara, pe pro­
fil d e : tehnician medical, pe­
diatrie şi mamoş. Se pri­
mesc absolvenţi de liceu, fcîi
examen de maturitate.
(U rm are din pag. I-a). oi şi construcţii, pe cită vreme
tul lor este cel arătat mai sus, Cursurile vor avea o dura­
---- i----------------- --------- întovărăşirile agricole, care deşi apoi nu trebuie să credem că tă de 2 ani.
şi valoarea lor este aceea. A-
lemente dau întovărăşirilor zoo- au o vechime de peste 5 ani, ceasta se ridică la peste 400.000 Doritorii se vor adresa sec­
lei. Comparînd aceste cifre, pu­ ţiilor sanitare raionale şi oră­
tehnice din raionul Haţeg, un au un fond de bază care se ridică tem vedea ce economii însemna­ şeneşti de interes regional,
te au făcut cele trei întovărăşiri pe raza căruia domiciliază.
conţinut socialist, adică proprie­ ia abia 50.000 lei. Acest lucru zootehnice construind grajduri
din resurse locale. Asemenea
tatea obştească asupra bunurilor ne confirmă că în condiţiile ra­ construcţii vor mai fi executate
şi de către întovărăşirile zooteh­
executarea în comun a lucrări­ ionului Haţeg întovărăşirile zoo­ nice din satele Ohaba—Ponor,
Federi, Bălţi şi altele.
lor şi repartiţia' după muncă, tehnice sînt o formă mai accesi­
Experienţa întovărăşirilor zoo­
parte socială şi văloarea tere­ bilă de cooperare a ţăranilor tehnice menţionate mai sus este
necesar de a îi larg popularizată
nului adus de membri. muncitori în producţia agricolă. prin organizarea unor schim­
buri de experienţă la care să
Această formă de organizare Tocmai de aceea numărul lor participe toate comitetele de con­ O ° C^ 00<><îk:><><><>00<><><>000<><>0<>00'C><>0<><><>C><><>C'<>0<><X><X>00<><>CK
ducere ale întovărăşirilor zoo­
a întovărăşirilor zootehnice s-a creşte, iar puterea economică se tehnice. Acest lucru ar putea a- g Hc&spcesfiTC l
sigura generalizarea metodelor
dovedit a fi bună. Ea a asigu­ întăreşte şi ea zi de zi. bune, folosite de unele comitete O ;.
comunale de partid, care au ştiut
rat o serioasă dezvoltare econo­ Fără îndoială că, întărirea pu­ să îmbine munca politică de a- SVizitaţi expoziţia cu produse serniindustrializate (gemuri, siropur
tragerea unui număr cît mai ma­ Omurături, vinuri) şi fructe, deschisă Ia Orăştie de către Uniu
mică şi organizatorică a aces- terii economice a întovărăşirilor re de ţărani muncitori în unită o nea raională a cooperativelor de consum.
ţile socialiste cu munca de mo­
tora. Iată cîteva exemple: înto- zootehnice nu ar îi fost posibi- bilizare a întovaraşiţilor Ia fo­ Aprovizionaţi-vă pentru iarnă cu orice dantitate.
losirea tuturor forţelor şi resur­
vărăşirea din Corceşti are un lă fără ca ele să fie orientate selor locale pentru a-şi executa
construcţiile necesare. Este ne­
fond. de bază care se ridică la şi sprijinite de către Comitetul cesar de arătat şi faptul că la
prestarea muncilor de construc­
valoarea de 180.000 lei, materia- raional de partid şi de Sfatul ţie a grajdurilor şi saivanelor
din întovărăşiri, participă atît
lizat într-uh grajd cu o capa- popular raional. Ele au fost me­ întovărăşiţii cît şi ţăranii munci­
tori individuali, aceştia din ur­
diate de 50 vite mhrî1, 20 vaci ’drumate şi ajutate să-şi con-
mă fiind deopotrivă interesaţi
de producţie şi 40 capre. înto­ struiască adăposturile pentru ani­ pentru executarea unor aseme­
nea construcţii de avantajul că­
vărăşirea din Fizeşti are de a- male, prin folosirea resurselor rora se vor bucura şi ei.
semenea 40 de vite mari, 217 oi locale cum ar î i : piatră, var,
şi este pe terminate un grajd nisip, lemn, cît şi mîna de lu­
cu o capacitate de M2 vite mari, cru calificată. Prin folosirea re­
care vă avea 6 valoare 'de “pes­ surselor locale şi-au construit a-
te 120.000 Iei. întovărăşirea din dăposturi pentru animale înto­
Vaidei a terminat construcţia' u- vărăşirile din Corceşti, Vaidei
nui grajd pentru animale. De a- şi Fizeşti. 'Grajdul întovărăşirii
setnenea, întovărăşirea din Stei de ta Vaidei are o capacitate de
a construit un grajd, iar cea din 50 vite şi s-a terminat de con­
Păucineşti uh saivan. struit în circa 20 zile, iar costul
Pentru a demonstra cît de •lui se ridică la suma de numai
mult s-au dezvoltat întovărăşi- 1.500—2.000 lei. Grajdul înto­
Tife zootehnice înt comparaţie cu vărăşiţi lor din Fizeşti are o ca­
cele agricole, este deajuns să pacitate de 112 vite, iar costul
facem o simplă comparaţie. În­ lui se ridică la 7.000 Iei. Con­
tovărăşirile zdotehnice din ra­ strucţia acestor adăposturi la o
ionul Haţeg au tm’ fond de ba­ Valoare atît de scăzută a fost ţ O asemenea expoziţie cu vînzare va fi deschisă şi în ora-|
oşul Deva, Ia 1 decembrie 1958.
ză în valoare de peste 1.600.000 posibilă numai prin folosirea re­
v/
lei, materializat în animale mari, surselor locale arătate. Dacă cos-
OOOOO COCOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOxZOOOOOOÓOOOOC^