Page 48 - 1958-11
P. 48
Pas. 4 r 'DRUMÜB SOßlAEISMÜLÜf ' jMr. 12!5
Tezele raportului lui N.S. Hruşciov
“Cifrele de control ale dezvoltării
economiei naţionale a U. R. S. S.
pe anii 1959-1965- Puternicul ecou international Aneurin nevao
M O S C O V A 14 ( A g e r p r e s ) . — T A S S t r a n s ciov subliniază că îndeplinirea acestui plan în cere examinarea
mite: La M oscova au fost publicate în vederea seam nă întărirea continuă a puterii sistemului al declaraţiilor lui N. S. Hruşciov cu atenjie
unei largi dezbateri tezele ra p o rtu lu i lui N. S. m ondial al socialismului. a planului Rapacki
Hruşciov „Cifrele de control ale dezvoltării eco
nomiei naţionale a U .R.S.S. pe anii 1959-1965“, Superioritatea U .R .S.S. în ritm ul creşterii
producţiei, se spune în teze, va crea o bază reală
c a r e v a fi p r e z e n t a t la cel d e -a l X X I-lea C o n pentru ca în decurs de aproxim ativ 5 ani după în problema germană LONDRA 14 (Agerpres). —
gres al Partidului Com unist al Uniunii Sovie an u l 1965 să se a ju n g ă din u rm ă şi să se de Liderul laburist britanic Aneu
tice. păşească nivelul de producţie al S.U.A. pe cap
de locuitor. La sîîrşitul acestei perioade, sau rin Bevan semnează in săptă-
In teze se subliniază că planul de 7 ani con p o ate c h ia r şi m ai d ev rem e, se s u b lin ia z ă în
stituie o propunere concretă făcută de Uniunea teze, U .R.S.S. se va situa pe prim ul loc în lume Sfafele Unite "Christian Science Monitor“, de ţia D.P.A. transmite: „Cercurile mînalul „Tribune“ un articol în
Sovietică lumii capitaliste de a se întrece pe tă- atît în ceea ce priveşte volum ul ab so lu t al pro pildă, vorbeşte despre „even informate consideră cuvintarea care se pronunţă pentru exami
rim economic paşnic. ducţiei cît şi în ceea ce p riv eşte p ro d u cţia pe WASHINGTON 14 (Ager tualitatea“ ca această propunere lui N. S. Hruşciov nu ca o ac narea cu atenţie şi in mod fa-*
cap de locuitor, asigurîndu-se în felul acesta cel pres). — Declaraţia sovieto-po- „să îndemne o parte a locuito ţiune propagandistică, ci ca un vorabiil a noiii versiuni a planu
P ro b le m a fu n d a m e n ta lă a acestei perioade de mai înalt nivel de trai din lum e al populaţiei. loneză in legătură cu vizita de rilor Germaniei occidentale să pas chibzuit, pregătit de mult, lui Rapaoki ou privire la crea
7 ani, se spune în teze, este problem a dezvoltă A ceasta va însem na victoria de im portanţă is legaţiei R. P. Polone in U.R.S.S. ia atitudine împotriva propriu- care trebuie privit cu seriozi
rii accelerate a economiei pe calea spre com u torică m ondială a socialism ului în întrecerea a provocat ample ecouri şi un lui lor guvern“. tate“. Agenţia D.P.A. arată in rea unei zone denuclearizate in
nism, problem a cîştigului m axim de tim p în în paşnică cu capitalism ul. mare interes in rîndurile opiniei continuare că, după părerea a- Europa centrală. Bevan afirmă
trecerea econom ică p a şn ic ă a socialism ului cu publice mondiale. Incercind să Franfa
capitalism ul. In anul 1965, se a ra tă în teze, ţările socialis diminueze impresia provocată de în acest articol că realizarea u-
m ului vor produce m ai m ult de ju m ătate din
Producţia globală a industriei U.R.S.S. ur în treaga producţie industrială m ondială; în pre nei zone denuclearizate în Eu
m ează să fie sporită în anul 1965 cu apro x im a zent producţia ţărilor socialiste reprezintă aproa
tiv 80 la su tă faţă de anul 1958. pe o treime. acest document asupra opiniei PARIS 14 (Agerpres)'. — Zia celoraşi cercuri, „problema hotă- ropa centrală ar constitui o a-
publice mondiale, Departamen rele pariziene continuă să co ritoare se va ivi in momentul devărată „binefacere". Această
Ga sa rc in ă p rin c ip a lă a plan u lu i de 7 ani se In teze se subliniază că „realizarea planului tul de Stat al S.U.A. s-a grăbit menteze cuvintarea lui N. S. cind Uniunea Sovietică va ore- zonă, scrie Bevan, ar putea fi.
prevede avîntul continuu puternic al tuturor de 7 ani va duce Ia în tă rire a con tin u ă a puterii să publice o declaraţie specială Hruşciov la mitingul prieteniei da guvernului ’ Republicii De- extinsă ulterior şi asupra altor
ram urilor economiei pe baza dezvoltării cu pre eco n o m ice şi de a p ă r a r e a u n ită ţii şi coeziunii in care se spune direct că S.U.A. polono-sovietice şi, în special ţări care nu s'înit prevăzute in
cădere a industriei grele, sporirea considerabilă sistemului socialist m ondial, va consolida consi declaraţiile sale ’ privitoare la’ mocrate Germane drepturile sa- planul Raipacki.
a potenţialului econom ic al ţării pentru asig u derabil poziţiile forţelor iubitoare de pace din au „un punct de vedere diame- le la Berlin“.
r a r e a r i d i c ă r i i n e î n c e t a t e a n i v e l u l u i d e t r a i a! întreaga lume, va ridica noi obstacole de netre- tral opus“ în ce priveşte situa problema germană. Yves Moreau
poporului. cut în calea aţîţătorilor la război, va constitui ţia internaţională. Departamen scrie în ziarul „L’Humanite“ că Dezbaterile din Comitetul Politic
o nouă confirm are a justeţei tezei m arxist-le- tul de Stat caută să arate că O.N.U. în problema folosirii
V o lu m u l in v estiţiilo r de sta t va li ap ro ap e n in iste fo rm u lată la C o n g resu l al XX-lea al „contribuţia R.F. Germane la e- Uniunea Sovietică demască pe spaţiului cosmic în scopuri
e g a l cu volum ul investiţiilor cap itale în eco P.C.U.S. despre posibilitatea preîntîm pinării răz foriurile N.A.T.O.“ nu ar ii „un ricolul real care decurge din re paşnice
n o m i a n a ţ i o n a l ă . în to ţi cei 41 d e a n i de e x i s boiului în epoca a c tu a lă “ . pericol pentru pacea şi stabili naşterea militarismului agresiv
tenţă a puterii sovietice. Faţă de nerioada ante tatea Europei“. Incercind să a- al Germaniei occidentale. „Ini NEW YORK 14 (Agerpres). — In triva tuturor popoarelor iubitoare de
r i o a r ă d e 7 a n i, el v a c r e ş te d e 1,8 ori. In teze se a ra tă că m ăsurile im portante înfăp runce vina asupra altuia, Depar ţiativa Răsăritului — scrie zia
tuite în ultimii ani în scopul întăririi puterii tamentul de Stat vrea să prezin rul „Liberation“ —- a dus din
Proiectul cifrelor de control prevede sporirea economice a statului sovietic au nu num ai o te lucrurile ca şi cum de scinda nou la ordinea zilei problema
v o lum ului producţiei globale a agricultu rii de în s e m n ă ta te p ra c tic ă , ci to to d a tă o m a re în s e m rea Germaniei ar fi vinovată germană. Prin urmare, trebuie
a p ro x im a tiv 1,7 ori. La s îîrş itu l p erio ad ei p la nătate teoretică. Uniunea Sovietică, deşi se ştie să se profite de prilejul oferit
nificate de 7 ani se prevede asigurarea unei re prea bine că Uniunea Sovietică, şi să se treacă la rezolvarea a-
care a respectat cu stricteţe a- cestei probleme“.
c o lte d e cereale d e 10— 11 m i l i a r d e p u d u r i a n u a l .
In teze se prevede creşterea venitului naţio
nal în 7 ani cu 62— 65 la sută. P .C . U . S . , se s p u n e în te z e , d u c e o l u p t ă hotă-- cordurMe de la Potsd'aim, apli R. P. Chineză Comitetul Politic al O.N.U. continuă pace a fost dezvăluită în mod clar în
t î t ă î m p o t r i v a a c e l o r a c a r e s - a u c r a m p o n a t de cate intrutotul in Republica De examinarea problemei folosirii spaţiului cursul recentei crize din Orientul apro
N u m ă r u l m u n c i t o r i l o r şi f u n c ţ i o n a r i l o r vv
c r e ş te a p r o x i m a t i v cu 21 la s u t ă . P î n ă la sfîr form ele şi m eto d ele de m u n c ă vechi, p e rim ate, mocrată Germană, s-a pronun PEKIN 14 (Agerpres). — Ob cosmic în scopuri paşnice. Luînd pri piat, cind bazele americane din Spa
şitul perioadei de 7 ani nu m ăru l lor va depăşi care sînt c o n ta m in a ţi de co n se rv a to rism şi se servatorul agenţiei China Nouă, nia, Italia, Turcia şi Germania occi
66.000.000 de oam eni. ţat întotdeauna şi se pronunţă comentînd declaraţia lui N. S. dentală au fost folosite pentru acţiuni
opun traducerii în viaţă a liniei gen erale leni Hruşciov cu privire la necesita mul cuvinluf în şedinţa din dimineaţa agresive împotriva poporului libanez.
V e n itu rile reale ale m u n c ito rilo r şi fu n c ţio n a pentru rezolvarea problemei ger tea lichidării rămăşiţelor regi
rilor ca lc u la te pe fiecare lu crăto r în p arte vor n iste a p a rtid u lu i. In a c e a stă o rd in e de Idei în mului de ocupaţie din Berlin, a- zilei de 13 noiembrie a Comitetului Reprezentantul S.U.A., Lodge, a pre
sp o ri în m e d ie cu 40 Ia su tă , ale colhoznicilor teze se am in te şte d esp re d e m a sc a re a şi z d ro b i mane în initeiesul păcii şi al po rată că această poziţie justă a zentat în numele S.U.A. şi a altor 19
— cu cel puţin 40 la sută. rea grupului antipartinic M alenkov, Kaganovici, Uniunii Sovietice corespunde în- ţări (în majoritate membri ai blocului
M o lo to v , B u l g a n i n şi Ş e p ilo v , c a r e li s -a a l ă t u porului german. trutotul intereselor poporului Politic, reprezentantul Cehoslovaciei, agresiv nord-Attantic şi state din A-
S e prevede să se în fă p tu ia sc ă în în treg im e tre rat, grup care a alunecat pe calea activităţii german şi intereselor securităţii merica Latină) un proiect de rezolu
c e rea m u n c ito rilo r şi fu n c ţio n a rilo r la ziu a de Departamentul de Stat se es şi păcii în Europa. NoSek, a declarat că problema folosi ţie care se limitează la propunerea de
lucru de 7— 6 ore, iar a celor care lucrează 7 ore a se crea un comitet special pentru
pe zi — la săp tăm în a de lucru de 40 de ore. chivează de asemenea să expu Germania rii spaţiului cosmic nu poate fi exa folosirea spaţiului cosmic în scopuri
Se proiectează introducerea săptăm înii de lucru paşnice avînd scopul principal de a
Iracţioniste-scizioniste. nă in mod clar poziţia S.U.A. în BERLIN 14 (Agerpres). — In minată separat de actuala situaţie in strlnge informaţii despre activitatea u-
de 5 zile. In încheierea tezelor se arată că U niunea So raionul Treptow din Berlin a a- nor ţări în domeniul spaţiului cosmic.
In decurs de 7 ani se prevede construirea a problema convocării conferinţei vut loc a' adunare a metalurgiş- ternaţională, şi în primul rînd de pro Declaraţia delegatului american şi pro
vietică a păşit într-o nouă perioadă istorică a tilor din cele două părţi ale
a p r o x im a tiv 15.000.000 de lo c u in ţe în o r a ş e şi la nivel înalt. 1 Berlinului. H. Depitz, preşedin
aşezări şi aproxim ativ 7.000.000 de case de lo
cuit în regiunile rurale. Cît priveşte presa americană, blema dezarmării. Dacă noi dorim ca
Caracterizînd im portanţa internaţională a pla trecerii treptate de la socialism la com unism . ziarele publică corespondenţe din spaţiul cosmic să fie folosit exclusiv în
nului de 7 ani, tezele rap o rtu lu i lui N. S. H ru ş Planul de perspectivă de dezvoltare a Uniunii
Moscova, Londra, Washington,
Sovietice în u rm ăto rii 15 ani prevede crearea scopuri paşnice, trebuie să începem cu
condiţiilor necesare pentru desăvîrşirea trecerii Paris, Berlin şi din alte oraşe interzicerea armelor atomice şi cu hi
la c o m u n is m . In p e r io a d a 1959-1965 v a fi în
deplinită cea mai m are parte din program ul pe care se remarcă prin tonul ex drogen. - —
trem de iritant al comentariilor.
15 ani. Majoritatea ziarelor burgheze, Reprezentantul Cehoslovaciei a ară
(Text prescurtat) după cum se vede, urmează cu tat că puterile occidentale nu numai
docilitate politica Departamen că împiedică încheierea unui acord in
 32-a aniversare a insurecţiei populare Măsuri represive tului de Stat al S.U.A. Ne fiind tele Conducerii centrale a sindi ternaţional cu privire la interzicerea iectul de rezoluţie prezentat de el do
! din Indonezia în B erlinul occidental în stare să formuleze argumente catului muncitorilor din indus necondiţionată a armei nucleare, ci şl vedesc că S.U.A. şi aliaţii lor din
serioase pentru a combate te tria metalurgică şi de prelucrare continuă cursa înarmărilor nucleare pe blocurile militare agresive trec cu ve
zele formulate în cuvintarea lui a metalelor din R.D.G., a salu o scară tot mai mare. derea prohlema interzicerii folosirii spa
N. S. Hruşciov, presa burgheză tat declaraţia lui N. S. Hruşciov
DJAKARTA 14 (Agerpres).— Nyoto, creează pretutindeni în Ziarul „Bediner Zeitung“ rela se întrece în schimb in a pu în problema germană. El a sub Referindu-se îndeosebi la problema ţiului cosmic în scopuri militare. De
Luînd ouvintul la- un mare mi cordare şi se dedau-la acte de tează că recent in Berlinul occi blica declaraţii belicoase cu pri liniat că dacă puterile semna bazelor militare americane care au î«n- altfel, după cum se ştie, în Statele U-
ting consacrat celei de-a 32-a provocare. Tar dacă imperialiştii dental organele de spipnaj en vire la „fermitatea poziţiei occi tare ale acordului de la Potsdam pînzit întreaga lume, reprezentantul nite toate eforturile cercetătorilor în a-
aniversări a insurecţiei popu vor dezlănţui un nou război, glez m reţinut pe Hans Schloc- dentale“ şi atacuri grosolane îm ar renunţa la rămăşiţele regi Cehoslovaciei a subliniat că adevărata cest domeniu sînt subordonate în în
lare din anul 1926, organizată capitalismul şi nu socialismul ke, membru al P.S.U.G. potriva Uniunii Sovietice şi a mului de ocupaţie in Berlin dînd lor menire ca baze de agresiune împo tregime scopurilor militare.
va suferi un faliment. Republicii Democrate Germane. prin aceasta posibilitatea creă
sub conducerea Partidului Co Willi Sommer, de asemenea In paginile ziarelor abundă în rii unei situaţii normale in O p l a i i a p u b l i c ă disra C i c a d a © e r e
munist din Indonezia împotriva Vorbind despre problemele vie membru al P.S.U.G., a fost con demnuri făţişe la „păstrarea“ R.D.G., aceasta ar corespunde
dominaţiei colonialismului o- ţii interne ale ţării, Nyoto a ară damnat de uri tribunal vest-ber- Berlinului occidental ca un a- intereselor întregii populaţii ber- ressuBioaşterea Ü« P* ©foiaieze
landez, Nyoto, secretar general tat că in cei 38 de ani care au linez la 3 luni închisoare pentru vanpost în războiul rece împo lineze.
adjunct aii P. C. din Indonezia, trecut de la înfiinţarea Partidu că a difuzai ziarul „Neunolner triva Uniunii Sovietice şi a ţă NEW YORK 14 (Agerpres). Luînd cuvintul la o adunare
a declarat că in lume au rămas S’time“. Prin aceste măsuri te rilor lagărului socialist. ¦ir a clubului oamenilor de afaceri,
puţine regiuni în care mai do lui Comunist din Indonezia, a- roriste, subliniază ziarul, autori După oum anunţă agenţia Uni Mcquin a declarat că biserica
mină imperialismul. Imperialis tăţile vest-berlineze încearcă să In acelaşi timp marea presă BONN 14 (Agerpres). — Vor ted Press International, la Lon- unită din Canada a cerut ade
mul merge spre pieirea sa defi cesta s-a dovedit credincios cla împiedice participarea membri burgheză nu poate să nu recu bind despre reacţia cercurilor don (provincia Ontario din Ca sea recunoaşterea Chinei.
nitivă. Imperialiştii, a arătat lor P.S.U.G. la campania elec noască seriozitatea propunerii politice de la Bonn la declara nada) şeful bisericii unite din
sei şi patriei sale, internaţiona torală. lui N. S. Hruşciov. Ziarul ţiile lui N. S. Hruşciov privitoa Canada, Angus Mcquin, a cerut Dr. Marcus Long, profesor de
re la statutul Berlinului, agen- recunoaşterea Chinei şi a criti filozofie la universitatea din
lismului şi patriotismului. NOTE Şl cat poziţia oficială a guvernului
COM
C e a în se m n a t „a ju to ru l i i faţă de Cian Ka.i-şi, pe care l-a
calificat drept „pretendentul fără
american pentru Grecia speranţe la tron, aciuat în For
moza“.
A T E N A 14 ( A g e r p r e s ) . m ovează pe unii politicieni sau âilanf rind un amplu articol consacrat dez în S.U.A. incit el va deveni o amin Toronto, s-a pronunţat de ase
Ziarul „A vghi“ publică un arti distrug pe alţii, îm part privile voltării impetuoase a R. P. Chineze: tire. In cadrul campaniei electorale menea pentru recunoaşterea Re
col în titu la t „ B le ste m u l“ , în gii, num esc guverne, dau ordin ce s-a desfăşurat recent în S.U.A., publicii Populare Chineze.
Intr-o recentă duminică seara, spec- „Extraordinara dezvoltare industrială
care arată ce a însem nat „ a ju m in iştrilo r şi p rim -m in iş trilo r. In tatorli prezenţi la o manifestare a a acestei ţări nu va mai putea ti preşedintele şi ceilalţi candidaţi re O-^<^--o«!S>* $ > o O<Jt >-
torul“ am erican pentru Grecia. numele „ajutorului“ americanii publicani au susţinut că acest lucru
impun Greciei uriaşe cheltuieli unei orchestre de estradă vest-germa- muh timp ascunsă de cercurile diplo- a şi fost realizat şi că în S.U.A. şo-
„Faim osul ajutor american, m ilitare, care se resîrîng asupra
scrie ziarul, a devenit de mult ne desfăşurată în Palatul sporturilor matice din Occident se spune în S pectaco le cinem atografice
din Berlinul occidental au fost mar- articol. „Cu toate că pînă în prezent
tim p co şm aru l Greciei. De la în econom iei, p recu m şi o politică torii unui „spectacol” puţin obişnuit. Franta şi celelalte ţări din Occident majul nu mai constituie o problemă
ceput el a constituit un pretext ostilă faţă de dem ocraţiile popu încă de la începutul programului, un ,n‘au recunoscut R. P. Chineză, ea a a z!ie! DUMINICA 16 NOIEMBRIE 195«
pentru intervenţia im perialiştilor lare, obligînd-o să recunoască
de Ia W a s h in g to n în tre b u rile ca reprezentant al Chinei pe dic grup de tineri, vociferînd, au invadat continuat şi continuă să se dezvolte Ctim arată realitatea ne-o arată în DEVA: Un nou număr de atracţie Artiştii circului; IL1A: Primăvară pe
interne ale Greciei“. ta to ru l din F o rm o z a şi nu g u sala sporturilor, au alungat orches- *n mod impetuos. Economia chineză a săşi presa americană, lată un exeen- PETROŞANI:- Inima nu uită; Pe Do strada Zarecinaia: LONEA: Simpati
vernul legal al celor 600 de mi- *( tra germană şi timp de o oră au im- progresat intr-un ritm nemaiîntîlnii nul lin iştit; BRAD: Pavel Korcea cul nostru doctor; APOLDU DE SUS:
„In numele „ajutorului“, con lioane de. ch in ezi“ . ghin; SIMBRIA: Balada voinicului Zboară cocorii: TEIUŞ : Verstele de
tinuă ziarul, am ericanii se a- provizat un program de ...urlete. După Pînă «" momentul de faţă, iar de pe piu : „Mii de şomeri, scrie ziarul SEBEŞ: Comunistul; ORAŞTIE: Ba foc; ZLATNA: Povestea primei iubiri)
m estecă în politica noastră, pro- lada voinicului; ALBA IULIA: Dan BARU MARE: Ultima vrăjitoare.
sosirea orchestrei americane a lui acum produsele chineze pot fi întil- „A.F.L.-C.I.O. News“, au şi epuizat sez cu tine; Comunistul; HAŢEG
Bill Haley, supranumit şi „regele n‘^e 'n mald cantităţi pe numeroase toate alocaţiile de şomaj care li se
fSB rock and roll-ului", tinerii s-au dez- P'e!e străine. Nimeni nu se poate în- cuveneau ş| jn prezent sînt nevoiţi
înrăutăţirea continuă a situaţiei lănţuit cu o nouă energie, stimulaţi do1 ~ arata ->Les Echos" ~ <=a oroanizatiilor locale
economice din ţările ca p ita liste de sunetele discordante ale orchestrei. China populară a intrat într-o nouă 1 8f
Bilanţul dezmăţului: proiectoare făcu- fază de dezvoltare care o v a situa de binefacere. O situaţie grea s-a
te praf, un pian sfărîmat în bucăţi, 1°arte repede alături de ţările cu cea creat în statele Pennsylvania, Michi- R A © II ©
chitare sparte, panouri cu reclame rna‘ puternică industrie... gan, Wisconsin şi Indiana". Ziarul
STOCKHOLM 14 (Agerpres). - Di lor societăţilor suedeze pentru produc smulse plus un mare număr de ră- Dacă pînă şi ziarul patronilor fran- consideră că în lunile viitoare situa- PROGRAMUL' !: 8.30 Ghid miizi- 10.00 Interpreţi de muzică uşciră;
ficultăţile economice prin care trece ţia de celuloză. Vorbitorii şi-au expri niji. cezi, care în nici un caz nu poate ţia se va înrăutăţi şi mai mult şi că cal; 10,00 Muzică; 10,20 Concert de 13,15 Melodii populare romîneşti; 14,15
industria suedeză în urma fenomenelor mat temerile lor în legătură cu „incer numărul muncitorilor care şi-au epui estradă; 11,25 A4uzică populară romî- Concert de prînz;' 15,00 Arii celebre
de criză de pe piaţa internaţională titudinea“ şi „oscilaţia conjuncturi; ge Şi acesta-i numai începutul. Imagi- fi bănuit de idei pro-comuniste, re- zat alocaţiile de şomaj va creşte nească j 11,50 Arii şi duete din ope din opere; 15,30 Din cîntecele şi dan
provoacă o nelinişte tot mai mare în nerale”. Toate acestea şi-au găsit ex brusc. Potrivit datelor publicate de retei 13,15 Muzică uşoară) 14,00 De surile popoarelor; 16,30 Concert de
rîndurile cercurilor de afaceri din Sue presia şi în declaraţia prof. A. Mont naţi-vă ce se va întîmpla cînd ml- cunoaşte dezvoltarea Impetuoasă a ziarul „Labour“, numărul şomerilor toate,. pentru toţi; 15,05 Muzică uşoa estradă; 18,30 Cîntă Maria Lătăreţuj
dia. Reducerea exportului şi a produc gomery, oare a făcut o analiză compa totali era în octombrie a. c. de ră: 16,00 In vîrtcjul jocului; 16,30 18,50 Carnet de reporter; 19,00 Muzi
ţiei industriale ameninţă să ducă la o rativă a dezvoltării industriale a crobul rock and roll-ului va molipsi R. p. Chineze, cu ce perdea a minciu- 4.100.000, adică cu 1.600.000 mai mult Concert popular; 17,40 Muzică popuţ că uşoară; 20,05 Concert de muzică
creştere record a şomajului din ulti U.R.S.S. şi ţărilor occidentale. Montgo de-a binelea tinerii pierde-vară şi fe nilor va mai putea diplomaţia occi decît,; cu un an în urmă. Iară romînească; 18,00 „Drumeţii ve- populară romînească; 20,35 Muzică de
mii ani. încă din vara anului aces mery a subliniat că în Uniunea Sovie ciori de bani gata din Germania oc dentală să ascundă realitatea ? seli") 18,35 Muzică; 19,05 Pagini din dans; 21,45 Pagini de satiră şi umor:
tuia au apărut primele ştiri despre con tică producţia industrială pe primele cidentală ! Probabil recordurile de Unde-i, aşadar, miracolul propovă- operele lui Verdi; 19,30 Teatru la mi Umor popular rom înesc; 21,55 Muzi-
cedieri într-o serie de mari întreprin trei trimestre ale anului în curs a duit de dvs., domnule Eisenhower ? crofon: „Doctor fără voie“ ) 21,15 de dans: 22,30 .Muzică din operete.
deri din ţar.ă. In prezent apar tot mai crescut cu 10 la sută în comparaţie cu distrugeri, scandaluri, răniri şi dece- Unde-! miracolul Album de romanţe; 21,45 Muzică
des asemenea ştiri ‘ în paginile presei. perioada corespunzătoare a anului tre suri stabilite în patria de baştină uşoară) 22,30 Muzică de dans; PRO BULETINE DE ŞTIR I:
La 11 noiembrie, la Sundsvall a avut cut. In Statele Unite producţia a scă- GRAMUL I I ; 7,00 Program de muzi-'
loc adunarea anaulă a reprezentanţi- zut cu 9 Ia sută. (S.U.A.) vor rămîne în umbră. In iarna anului acesta-preşedintele că populară romînească; 7,20 Cine 6,30 : 13,00: 19,00 : 22,00 : 23,52
Eisenhower prezicea în discursurile ştie, ne scrie; 8,00 Muzică distractivă: (programul I) 7,50: 14,00 : 20,00:
Mărfurie
23.00 (programul 11).
Ziarul cercurilor patronale france; sale că începind din lunile aprilie— După cîte se vede e inexistent,
ze, „Les Echos", a publicat de cu- mai şomajul va scădea atît de mult T. O.
Redacţia fl administraţia ziarului ştr, 6 Martie nr. 9, Telefon: 188 j 189175. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .l. I R. nr. 236.820 din 6 noiembrie 1*)49, - tiparul r întreprinderea Poligrafică j MAI" — Dev