Page 49 - 1958-11

Toate tortele pentru terminarea grabnicăPROLETAR] dW TOATE TARILE, /u niţi-va
a arătuier adinei de toamnă!

In faţa oamenilor muncii de la sate stă, ca o este faptul că acestea nu s-au orientat, ca pe lîn-

sarcină urgentă, terminarea în cel mai scurt timp gă tractoarele S.M.T., să folosească din plin şi

a arăturilor adînci de toamnă. Această lucrare atelajele proprii. Pentru ca arăturile adînci să

agrotehnică are o însemnătate deosebită. In afară se poată termina cît mai degrabă în toate unită­

de faptul că asigura refacerea structurii solului, ţile socialiste, va trebui ca conducerile acestora

distrugerea diferiţilor dăunători ai culturilor care să ia măsuri pentru a mobiliza zilnic toate atela­

Anul X Nr. 121Q Duminică 16 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani deja şi-au făcut culcuşuri pentru iernare în pă- jele pe care le au la lucru.
mînt, înmagazinarea şi păstrarea apei provenite Cu totul nesatisfăcătoare este situaţia arătu­
din ploi şi zăpezi în sol etc., arăturile adînci de rilor adînci în gospodăriile de stat din regiunea

toamnă înlesnesc mult lucrările din campania de noastră. Acestea nu au arat nici jumătate din

U N ITĂ ŢI S p re noi succese primăvară şi scurtează durata însămînţărilor din suprafaţa planificată, deşi au existat condiţii ca
această campanie. arăturile adînci să fie gata la această dată. Ne
x>oooo<xxx>ooooo miră faptul cum de tovarăşii din conducerea trus­
Arăturile adînci de toamnă sînt socotite ca o lu­ tului, în frunte cu tov. Vaier Şendruc, privesc li­
FRUNTAŞE ¦?•xr& zn ErgEra-gn crare de bază a solului, care asigură un impor­ niştiţi o astfel de situaţie nesatisfăcătoare şi nu
tant spor de producţie la ha. Experienţa mai mul­ s-au gîndit să ia măsuri pentru îndreptarea ei.
OOOCOOOOOOOOOOO'O'CKX tor unităţi socialiste din regiunea noastră ne de­ La G.A.S. Lăpuşnic nu au fost arate decît 50 fot.
monstrează practic că pe acele terenuri unde au din cele 292 planificate, la G.A.S. Boz s-au arat
U.I.L SEBEŞ fost făcute arături adînci de toamnă la adîncimea 80 ha. din 248, la G.A.S. Orăştie s-au arat 204
corespunzătoare, de 18—20 cm., s-au obţinut pro­ din 440 ha., iar la G.A.S. Călan din cele 694 ha.
în în trecerea socialistăTrimestrul 111 din acest an, ducţii cu 500—1.000 kg. porumb la ha. mai mari nu au fost arate decît 180 ha. Nici Ia G.A.S. Alba,
colectivul de muncitori, tehnici­ decit cele realizate pe terenurile care nu au fost

eni şi ingineri de la U. 1. L. Oameni -fapte - cUilfiiresie toiM arate adînc din toamnă. Apold, Sîntămărie-Orlea şi Petreştl situaţia nu e
Sebeş l-a încheiat cu succese © ă rb & s s îe Să presupunem că sporul de producţie realizat mai strălucită.
deosebite în muncă. Planul pro­
ducţiei globale a fost realizat C p e s t e pBasiolectivul minei Vulcan s-a făcui de mult cunoscut in Valea Jiului prin efectuarea arăturilor adînci este de numai Ce părere au oare directorii acestor gospodării
în proporţie de 109,7 la sută iar prin producţia mărită ce o dă lună de lună. Aici lucrează oameni 500 kg. porumb Ia ha. In acest caz o gospodă­ despre o asemenea rămînere în urmă ? Ar putea
la producţia marfă cu 107,6 la rie de stat, o gospodărie colectivă sau o întovă­ spune oare că nu au avut condiţii favorabile?
sută. Printr-o mai bună organi­ harnici, care nu precupeţesc nimic pentru a da patriei tot mai mult căr­ Exploatările miniere din Va­ răşire care a lăsat nearat adînc din toamnă, să Fireşte că nu. Rămînerea în urmă a arăturilor
zare a muncii randamentul pe bune. De pildă, minerul Ştefan Ganiz de la sectorul III a dat împreună clue,a Jiului cunosc în aceste zile zicem numai 10 ha., va avea o pierdere de 5.000 adînci nu este altceva decît un rezultat al lipsei
fiecare loc de muncă a crescut. brigada sa, in luna octombrie, 366 tone de cărbune peste topnlaen,perepaoliszti.ndu.saecelaşi kg. porumb in anul ce vine. O comună în care de preocupare faţă de această problemă. Este a-
Aceasta a permis ca în trimestiul pentru fiecare membru al brigăzii un randament de 5,10 ritm de muncă cu care rămîn nearate din toamnă 100 ha. înseamnă să devărat că gospodăriile de stat au de realizat şi
III productivitatea muncii să piardă 50.000 kg. porumb din recolta anului vii­ alte lucrări importante în această perioadă. A-
crească cu 6,6 Ia sută faţă de au întîmpinat minerii măreaţa tor. In regiunea noastră mai există încă de arat ceasta nu înseamnă însă să neglijeze arăturile
cea planificată. adînc circa 20.000 ha. Dacă această suprafaţă nu adînci de toamnă, lucrare care nu s-ar putea
ANGAJAM ENTE SPORSTE zi de 7 Noiembrie. Fiecare om, s-ar ara acum în toamnă ar însemna să obţinem spune că e mai puţin importantă decît altele.
O atenţie deosebită au dat în anul viitor cu circa 10 milioane kg. porumb
muncitorii de aici şi reducerii tefan Gantz conduce o brigadă de tineret. Membrii brigăzii sale nu se fiecare brigadă se întrec în a- mai puţin. Aceasta ar fi o pagubă însemnată. Ea Timpul e destul de înaintat. De la o zi la alta
preţului de cost al produselor. trebuie evitată cu orice preţ prin mobilizarea for­ poate să vină îngheţul şi să nu se mai poată ara.
Prin efortul comun al întregului Şmulţumesc numai ca ei să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească planul. ceste zile pentru a deveni frun­ ţelor Ia executarea arăturilor adînci de toamnă Aceasta impune luarea unor măsuri care să asi­
colectiv s-a reuşit ca preţul de Ei vor ca ţoale brigăzile de mineri să facă acest lucru, astfel incit minataşe, pentru a da patriei tot mai pe toate suprafeţele care nu au fost arate încă. gure terminarea arăturilor adînci în cel mult
cost să fie redus cu 6,96 Ia sută lor să devină fruntaşă. Brigada, in frunte cu şeful ei, parlicipă cu regum­ ult cărbune. 3—4 zile. Pentru ca arăturile să nu fie stînjenite
faţă de cel planificat. laritate la consfătuirile de producţie, criticind lipsurile existente şi făcind Rezultatele primelor 14 zile Din situaţia raportată secţiei agricole a sfatului este necesar ca în cel mai scurt timp să se ia
propuneri preţioase. In cadrul ultimei consfătuiri de producţie brigada con­ popular regional reiese că în unele raioane ca : măsuri pentru eliberarea terenului de coceni sau
Ţoale aceste realizări au situat dusă de iov. Ştefan Gantz, chemind ta întrecere toate brigăzile minei, şi-a din luna noiembrie confirmă Orăştie, Alba, Brad şi oraşul Hunedoara, arătu­ alte resturi rămase în urma recoltării culturilor
colectivul de la U.I.L. Sebeş în rile adînci sînt mai avansate. In raionul Orăştie de toamnă.
fruntea tuturor întreprinderilor luai angajamente , sporite. întrutotu! avîntul pe care-1 cu­ s-a realizat 80,52 la sută din plan, în raionul
din cadrul trustului lemn Sibiu. Brad 92,95 la sută, în raionul Alba s-a realizat In scopul urgentării arăturilor adînci, comite­
Pentru aceasta IJ.LL. Sebeş va VORBESC FAPVEEE noaşte acum întrecerea socialis­ 76,12 la sută din plan iar în oraşul Hunedoara tele raionale de partid şi sfaturile populare raio­
primi steagul de întreprindere tă. Iată depăşirile de plan obţi­ s-au terminat arăturile adînci. Din procentele a- nale vor trebui să trimită de îndată, jos la co­
fruntaşă. rătate reiese că şi în aceste raioane au mai ră­ mune, oameni cu răspundere şi cu experienţă care
D', e obicei, minerilor nu le plac vorbele. Ei s-au obişnuit să lase fap­ nute de mineri în perioada 1-14 mas totuşi de arat suprafeţe destul de însemnate să ajute organizaţiile dc bază şi sfaturile popu­
La obţinerea acestor succese tele să vorbească. Şi fapicle mi acrilor vorbesc cu prisosinţă. lală iln noiembrie pe exploatări: la Lo- de teren. Mai slab stau raioanele Sebeş, care a lare pentru a lua măsurile corespunzătoare. La
un aport deosebit au adus tova­ asemenea fapt. nea o depăşire de 3.276 tone, realizat 67,59 la şută din plan, Haţeg cu 59,53 fiecare centru de comună va trebui să se facă o
răşii Nicoîae Petrea, Matei la Petrila o depăşire de 3.972 la sută, Hunedoara cu 65,93 la sută, llia cu 73,20 şedinţă de analiză în care să te arate ce s-a fă­
Şpan, Augustin Varga, gateriş- In cinstea alegerilor organelor con ducătoare, ta mina Vulcan s-a organi­ tone, la Aninoasa o depăşire de la sută şi oraşul Deva, care nu a realizat decîl cut pînă în prezent, cît a mai rămas de făcut şi să
ti, care şi-au depăşit sarcinile zat o zi de producţie mărită care s-a încheiat., cu, realizări însemnate: sar­
de plan cu 5—20 la sută. Suc­ cinile de plan pe exploatare au fost depăşite ,cu 12,3 la sulă. Sectorul II 24,85 Ia sută din plan. se găsească măsurile care trebuie luate pentru
cese deosebite au obţinut şi to­ Nesatisfăcător se prezintă situaţia arăturilor asigurarea terminării arăturilor în cel mult patru
varăşii Qornel Sara, şipcuitor de a realizai o depăşire de 62,8 la sulă, odUpuvd locul I, urmat dc sectorul III, 258 tone, la V-ufcan o depă­
la secţia lăzi, cît şi brigada de adînci de toamnă în gospodăriile colective din zile.
la depozitul de buşteni condusă cu 'o depăşire dc plan de 6,3 la sulă, şi sectorul I, cu o depăşire de 4 la şire de 1.611 tone, la Uricani o mai multe raioane. Gospodăriile colective din ra­ Lozinca sub care trebuie să se desfăşoare întrea­
de Tudorache Veliche. ionul Hunedoara nu au realizat decit 31,25 la
sută. Cete mai înseninate depăşiri ale sarcinilor du fost obţinute de brigada depăşire de 3.315 tone. In acea­ sută din plan, cele din raionul Orăştie .44,31 la ga activitate la sate în aceste zile este : „Toate for­
stă perioadă însă unele brigăzi sută, cele din raionul Sebeş 46,96 Ia sută, iar ţele pentru terminarea grabnică a arăturilor a-
condusă de minerul Pavel Boyte — 90 la sută şi brigada lui Ştefan Gantz de la mina Lttpeni nu s-au a- dînci de toamnă !". Organizaţiile de partid vor
chitat cu cinste de sarcinile de trebui să antreneze îri acţiunea de mobilizare a
— 41,4 la sulă. 'i • ’' plan, ceea ce a făcut ca mina să

Sini fapte care borbesc mai mult decît vorbele. Fapte de minerit

D. LUCA

(De la subredac-

ţia noastră volun­ râmînă datoare statului cu 524

O .C .L. Alimentara tară din Vulcan). tone cărbune. cele din raionul Haţeg 46,15 la sută. Nici gos­ muncitorilor clin G.A.S. şi S.M.T., a colectivişti­
podăriile colective din restul raioanelor nu au o lor, întovărăşiţilor şi ţăranilor muncitori indivi­

interraionala Deva *¦ -------- - --- •1 - - . .. . . _. situaţie mult mai bună. Sînt de asemenea unele duali la urgentarea arăturilor adînci, pe toţi agi­
întovărăşiri, şi mai ales în raioanele Haţeg, Alba tatorii, activele fără de partid, organizaţiile
In acest an lucrătorii din ca­ S-a terminai în roşu şi Sebeş, care au rămas în urmă faţă de posibili­ U.T.M. şi sindicale, comisiile de femei etc. Sfatu­
drul unităţilor comerciale ale tăţi, cu arăturile adînci. rile populare vor trebui să antreneze de aseme-
O.C.L. Alimentara interraionaia AI i0-!ea bloc din cvartalul
de 1.500 apartamente Una din cauzele care au dus Ia rămînerea în (Contlnuare în pag. 3-a)
urmă a arăturilor adînci în unităţile socialiste

Deva, au dat o atenţie deose­ In noul cvartal de 1.500 de Succesul constructorilor de -
bită aprovizionării, desfacerii şi apartamente, început anul a- pe acest şantier se datoreşte
bunei deserviri a populaţiei cu cesta la Hunedoara, în vii­ aplicării Iniţiativei pornită Sosirea de oaspeţi la sărbătorirea
mărfuri. Bilanţul primului se­ torul centru al oraşului, con­ de ei privind reducerea Centenarului mărcii poştale româneşti
mestru al acestui an este rod­ structorii au terminat în roşu timpului de executare a con­
nic. O.C.L. Alimentara şi-a rea­ al 10-lea bloc. Din cele 10 strucţiilor şl ieftinirea preţu­
lizat planul de aprovizionare cu

mărfuri în proporţie de 103,8 la blocuri care totalizează 220 lui de cost pe in. p. de su­ Vineri au începuf să sosească Airnov, adjunct al ministrului. de membri ai comitetului de or­
sută, iar Ia desfacere cu 101,6 apartamente, primele trei prafaţă locuibilă. ganizare a centenarului şi ca­
la sută. Faţă de semestrul ! al blocuri cu 66 apartamente în Capitală delegaţiile străine La sosire, în Gara de Nord. dre de conducere din departa­
anului 1957 s-au desfăcut popu­ au fost date în folosinţă îna­ Constructorii noului oraş care vor lua parte la manifestă­ oaspeţii au fost sajutaţi de tova­
laţiei cu 1,1 Ia sută mai multe inte de termenul planificat muncitoresc Hunedoara şi-au rile prilejuite de sărbătorirea răşii Emil Bodnăraş, vicepreşe­ mentul poştelor şi telecomunica­
mărfuri. cu cîte 35— 45 zile. La alte asigurat toate condiţiile ca
5 blocuri cu 110 apartamente pînă Ia sfîrşitul anului să Centenarului mărcii poştale ro- dinte al Consiliului de Miniştri, ţiilor. (Agerpres). d
Deosebit de însemnat este fap­ se execută lucrările de fini­ termine şi să predea penfru
tul că O.C.L. Alimentara a rea­ saj, urntînd a fi terminate siderurgişti cu 31 de apar­ mîneşti. ministrul Transporturilor şi Te­
lizat în primul semestru a! a- şi date în folosinţa siderur- tamente mai mult decit a-
cestui an, printr-o mai bună or­ giştilor în cinstea zilei de veau planificat în acest an. Din delegaţia R. P. Bulgaria lecomunicaţiilor, Dumitru Simu- > Lupta consecventă pe care ţările
ganizare a muncii, economii la 30 Decembrie. fac parte lovarăşii Dariei» Di- lescu, adjunct al ministrului, ( lagărului socialist, în frunte cu
cheltuielile de circulaţie în va­ midov, ministrul Transporturilor membri ai comitetului de orga­ y Uniunea Sovietică, o dac pentru
loare de 54.500 lei. Totodată şi Telecomunicaţiilor, şi A'lanol nizare a centenarului şi cadre
Rafiia Popa lucrează pace, vasta „zonă a păcii“ care

s-au realizai şi beneficii peste la secţia înnobilare de u 4 şei em oş de conducere din departamentul cuprinde «niIioane şi milioane de
plan în valoare de 24.000 lei. la fabrica „Vidra*“ din poştelor şi telecomunicaţiilor. oameni, lupta împotriva războiului
Orăştie. Harnică, lu- pe care o duc oamenii muncii din
Succesele obţinute de O. C. L crînd cu atenţie, ea îşi Au fost de faţă membri ai } ţările capitaliste — toate acestea
Alimentara Deva, au făcut să ambasadei R. P. Bulgaria ia y fac ca mişcarea mondială pentru
devină fruntaşă pe ţară. In cu- depăşeşte întoldeauna sarcinile de j Bucureşti, în frunte cu ambasa­ I pace, împotriva războiului, să cu-
rînd, pentru munca depusă va dorul Stoian Pavlov. > noască astăzi un avînt fără prece-
primi steagul de fruntaş pe (ară plan. In zile de sărbătoare poţi s e s o r u l lo r. Şi. d a c ă în tr e a b ă duri, copiii. A re doi c o p ii: o > dent. Acţiunile războinice organi­
al Ministerului Comerţului şi ved ea ad esea la H unedoara, cineva cum se num eşte ferici- Tot vineri din R. Cehoslovacă ci zale de ţările imperialiste în ulti-
al C.C. al sindicatului lucrători­ IN CLIŞEU: Rafila Popa Iu m e rg tn d in p a s d o m o l, un tul posesor al „M edaliei M un­ fată şi un băiat. Am tndoi. na­ > ma vreme (în Egipt, Liban, Iordania), L
lor din comerţ şi cooperaţie. om scu n d , in v îrstă . Nu cii” şi „O rdinului M uncii cls. m en i in to a tă leg ea . Ş i to t n-a
crînd la decimelratul blănurilor. poartă baston şi deşi nu 111-a“, i se ră sp u n d e ş o p t i t : c re zu t.

El, D eak, să fie b ătrîn 9 A

m an ifestă g rabă la drum , paşii m oş D eak, sau D eak-baci. sta t citev a zile acasă, s-a tot a sosit dr. Frantisek Novac, > au suferit un eşec lamentabil. Mar- >

nu-i sînt m olatici. Trupul şi-l O ricu m i s-a r sp u n e, G rigo- foit d e colo-colo. Nu-şi. g ă s e a membru în juriul expoziţiei in­ ) le. zeu! războiului, şomează.

Din activitatea femeilor line drept, poate prea drept re D eak, încercatul constructor, locul. S e posom orise. S eara, ternaţionale filatelice.
din raional Haţeg pentru păru-i alb. O chi-i a l­ e a c e la ş i: la fel d e calm , la răvăşea aşternutul patului, tot Oaspetele a fost întîmpinat
baştri, de un albastru nu prea fel de m odest, nepărtinitor şi zvîrcolindu-se. Som nul venea
viu, aşa cum e cerul vara, is­ g a ta oricin d să sa ră in a ju to ­ g r e u ; gin du rile m ult m ai u- —? —
rul celui la necaz. şor... Z orile îl g ă sea u în capul

Pentru e d u c a re a fem eilor codesc cu neastim păr privirile A şa a în vă ţa t să fie şi cei oaselor privin d pe geam spre Consirucfii
tre c ă to r ilo r . fum ul term ocentralei. Începuse prin coniributi a
___ construirea ojelăriei M artin
P are a fi cunoscut d e m ultă

Educarea într-un spirit nou a femeilor gospodine, consti­ lum e. îş i îm p a rte sa lu tă rile du- FIGURI O E noi. G in erete-i lu cra acolo. Fiul voluntară
tuie pentru Comitetul raional al femeilor din Haţeg o preocu­ cînd la cozorocul şepcii două la ridicarea cocseriei. a cetăfenilor
pare de seamă. In acest scop s-au organizat 21 cercuri de d e g e te g ro a se , să p a te p a rcă în CONSTRUCTORI
propagandă în comunele din raion. Cercurile sînt frecventate de piatră. A re o fa ţă m ică, pe ca­ Ş i in tr-o bună z i l-au che­ Prin contribuţia voluntară a cetăţe­
peste 570 femei. In cadrul cercurilor se prelucrează materiale re anii au b ră zd a t-o cu riduri 63 de ani care n-au putut să-i m at. In prim a n oapte după re­ nilor, in regiunea Hunedoara s-au e-
legate de construcţia socialismului la noi în ţară şi participarea m ici şi m ulte, ce se strîn g ca incovoaie spatele, n-au reuşit luarea lucrului, m oş D eak a xecutat în acest an 170 de construcţii
maselor de femei la această măreaţă operă, probleme ale miş­ un p ă ien jen iş în jurul ochilor. n ici să pu n ă in ginclurile lui avut un som n lin iştit, de co­ noi, printre care 11 şcoli, 17 cămine
cării de femei şi probleme ale păcii şi solidarităţii internaţio­ p izm a , ră u ta tea . E p rieten cu pil fără griji. Ii trecuse poso- culturale, 55 de poduri şi podeţe etc. şi
nale. P r iv ir ile fu rişe , p e c a re clin toţi. Intr-un fel de a spune e m oreala. Şi, z i de zi, printre sînt în curs alte 180 de construcţii.
cîn d în cîn d le aru n că pe re ­ părin tele tuturor consiructori- p rim ii con stru ctori ai I.C .S.H .- Au fost de asemenea electrificate 11
In cadrul acestor cercuri vor fi prezentate un număr de 16 veru l s tin g al hainei, ii aduc ului, care treceau pra g u l com ­ safe.
lecţii. Pentru fiecare cerc a fost recrutată cîte o propagandistă. pe buze un zîm bet abia sim ­ bin al ului, s-a n u m ă ra t m oş
ţit ; atunci parcă i se um ezesc D eak. L ucra a cu m la noua o-

G e rc de croitorie o c h ii. A p o i s e ' î n d r e a p t ă d in ’’ lo r h u n e d o r e n i. M ă r tu r ia o ja - ţelărie. .. — -k—
n o u , c a ş i c în d n -a r fi o b s e r - Ce fu r n a lu l d e .la C ă la n , ş ir u l
v a t n im ic 'ş i m e r g e mai. ele- c e lo r ş a s e fu rn a le d in co m b i- L -am in tiln it in 'preziua p re­ LA HUNEDOARA

dării. cu p to ru lu i M a rtin nr. 3.

însuşirea unor cunoştinţe minime de croitorie pentru fie­ p d fte . natul hunedorean, cocseria. Pe platform ă prea puţini z i­ Un nou club
care femeie gospodină este un mare ajutor în buna conducere dari. In cuptor de asem enea.
a gospodăriei familiare. De aceea Gomitetul orăşenesc al fe­ La m itin g sau în coloana de ' N u 'd e m u lt a fost pen sion at, Doar ciţiva. P rin tre ei, m oş m u n c ito re s c
meilor din Haţeg a luat frumoasa iniţiativă de a organiza cu Deak. M aistrul su pravegh ea ul­
gospodinele un cerc de croitorie. Peste 40 de femei gospodine d em o n stra n ţi . i se dă loc de B ătrîneţele. ' M qş D eak, sau Pentru lucrătorii din cadrul Trustu­
tim ele. lucrări. V oia ca benefir lui de alimentaţie publică din oraşul
s-au înscris şi frecventează acest curs. Conducătoarea cercului, cin ste, cei tin eri îi p riv e sc cu D eak-baci, cum v re ţi să-i sp u ­ d a ru l să nu g ăsească nici cea Hunedoara s-ă deschis recent un fru­
m ai m ică „hibă“. mos club muncitoresc. Noul ciub dis­
tovarăşa Sofia Suciu, care esle şi maistră la cooperativa meşte­ in vidie rău ascunsă dar nu rău neţi, a plecat către casă abă­ pune de săli de lectură, de şah, o bi­ POPOARELE: Să-ţi fie şom a-9
in ten ţion ată „O rdin u l“ şi „M e­ /lsn e m o s D eak... bliotecă etc,
şugărească „Retezatul“ din localitate, se străduieşte de a da tut. S ă fie in tr-adevăr băirin 2 fu l. .. veşnic. ţ
d a lia “, îşi clan• g h ion tu ri şi A. JURGA
cursantelor cît mai multe noţiuni 'de croitorie. Şi-a privit m îinile bătătorite,
caută să pară ţam iliari cu po- părul alb, faţa b ră zd a tă de ri-

V\T "Xv ./*w- .".V v . —*