Page 5 - 1958-11
P. 5
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
ORMNAL COMITETULUI REGIONALP.M^R..HUNEQOARAŞl ALSFATULUI POPULARREGfQNAL Minerul Aron Spăriosu
de la mina Teliuc, face
Anul X Nr. 1205 Duminică 2 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani parte din echipa lui. loa-
chim Modilcău care-şi de
Staţia C.F.R, SămerSa Triaj NOIEMBRIE păşeşte lunar planul in me
die cu 2-4 la sută. El este
a primit unul dintre cei mai buni
dipioma de stafie mineri din echipă.
IN FOTO: tov. Aron
Spăriosu la locul de mun
că.
fruntaşă pe (ară in(ă pentru a da gata încă o
IN ACESTE ZILE, LA HUNEDOARA
Ieri după-amiazâ a avut loc la Ceî de-al treilea cuptor clădire cu patru apartamente BflOL
staţia C.F.R. Slmeria Triaj un eve al noii oţelârii S. M. pentru familişti. De curînd, con
niment deosebit: colectivul acestei ducerea minei a aprobat o nouă Manifestări Realizările gospodăriilor colective
unităţi feroviare a primit diploma de va primi botezul focului sumă pentru construirea ele noi oglindite în expoziţii agricole
onoare pe ţară pentru merite deo clădiri muncitoreşti. Tot din aie prieteniei
sebite în muncă înregistrate în tri .Ştirile care ne-au sosit ieri de Ia Hunedoara, ne dau de ves fondul întreprinderii, s-a con
mestrul III a.c. La solemnitate au te că noua oţelărie Siemens Martin de la Combinatul siderurgic struit la Aninoasa o mare sală -w w v -/'? w/y-
luat parte reprezentanţi al departa se află în preajma unui nou şi însemnat eveniment. Zilele aces de gimnastică şi două săli de
mentului C.F.R., ai Direcţiei regio- tea va primi botezul focului şi cel de-al treilea cuptor de 185 aşteptare pentru m ineri: una la > Seară liferară $ Zilele trecute au fost deschise rea-soarelui la ha. Gospodăria
( nale Timişoara, reprezentanţi ai or- tone. Pînă acum, principalele lucrări au fost terminate. Cu 5 Aninoasa şi alta la Iscroni. in comunele Beriu şi Turdaş ex colectivă din Spini a expus ştiu-
| ganelor de partid, al unităţilor din zile înainte de termen au fost terminate drumurile de acces, cu > ALBA IUL1A (de la subredacţia poziţii agricole. Ţăranii munci le ţi.de porumb de toată frumu
complexul C.F.R. Simeria şi perso 3 zile înainte de termenul fixat a fost gata bolta cuptorului şi LUCIA LICIU tori din aceste comune pot vedea seţea. Această colectivă a
nalul staţiei. cu 2 zile mai repede s-au terminat ultimele lucrări Ia cuvele de L noastră voluntară). la expoziţii realizările obţinute realizai o producţie de peste
la camerele regeneratoare. A ng ajam en tul de gospodăriile colective şi de 4.000 kg. porumb la ha.,
Diploma a fost acordată pentru L In ziua de 28 octombrie a avut
tinerilor întovărăşiri. Aceste realizări sînt iar gospodăria colectivă de la
realizarea şi depăşirea planului în In prezent se fac probele de presiune la conducta de gaz In sectoarele I, II, III şi IV > loc in sala bibliotecii raionale din oglindite prin produsele fru Beriu a realizat o producţie do
cele mai bune condiţluni de sigu de cocs şi se zidesc ultimele cărămizi refractare la pereţii late de ia mina Vulcan, în majori moase, de bună calitate, expuse 31.000 kg. cartofi la ha.
ranţă şi circulaţie. Fiind una dintre i rali ai cuptorului. tate sînt muncitori tineri. De a- Alba Iulia o seară literară pe tema:
cele mai mari staţii din ţară colrc- ceea, aceste sectoare au fost de în standuri. Sînt apreciate de asemenea nu
tivul de aici a reuşit ca în trinies- In curînd, constructori ca loan Micu, Vasile Trancotă, Gh. clarate sectoare ale tineretului. „Scriitorii sovietici despre dragos
| trul III a.c. să îndeplinească planul Raduli, Grigore Deak, Gh. Cuşmir, Cornel Stan şi alţii de (a Aici munca cunoaşte în aceste G.A.C. din Turdaş a expus cile membrilor întovărăşirii de la
| in proporţie de 143 la sută în tre I.C.S.H. se vor putea mîndri că încă un cuptor de la noua oţelă zile un avînt deosebit. Peste tot, te" — organizată de Consiliul ra- L grîu Cenad 117. Această gospo Sibişel, merele întovărăşiţilor de
ji nuri echivalente, să îmbunătăţească rie Martin a Hunedoarei a intrat în funcţiune. la fiecare loc de muncă, tinerii la Orăştioara de Jos şi strugurii
se străduiesc să dea cît mai ional A.R.L.U.S., în colaborare cu dărie a realizat 2.500 kg. grîu membrilor întovărăşirilor din
î staţionarea în tranzit cu 9,1 la sută DUPĂ ZECE LUNE mult cărbune peste plan. Ia ha. pe anumite parcele. Apli- Beriu şi Gigmău.
şi să realizeze economii importante biblioteca raională. cînd metode agrotehnice înain
Siderurgişiii ftunedoren i au dat Minerii din Vulcan sînt hotă- Ing. AVRAM IOAN
r.îţi să-şi respecte astfel cuvin- A vorbit tov. avocat Traian Mîr- tate şi gospodăria Colectivă din
corespondent
za, preşedintele Consiliului raional Pricaz a realizat 1.200 kg. floa-
A.R.L.U.S., după oare s-a dat citi
re unor poezii şi fragmente din o-
perele cele mai reprezentative ale
tul dat, de a extrage peste plan scriitorilor sovietici. Astfel, s-a re- >
în cinstea zilei de 7 Noiembrie
| cu care se pot transporta în pitiş peste plan mii de tone de metal 2.000 tone cărbune. citat poezia „Fata şi moartea“ de <
45.000 tone fără cheltuieli suplimen
tare. In această perioadă staţia Î Odată cu încheierea lunii octombrie, bilanţul realizărilor Faptele confirmă hotărîrea M. Gorki, „Aşteapfă-mă“ de K. Si- >
C.F.R. Simeria Triaj a asigurat o ; siderurgiştilor hunedoreni a crescut considerabil întrecerea so lor. De la 1 la 30 octombrie,
bună circulaţie pe calea ferată apro- cialistă în cinstea zilei de 7 Noiembrie, a făcut ca pe graficele sectoarele de tineret de la Vul monov, fragmente din romanele S
vizionînd cu vagoane centrele in $ de producţie din secţiile de bază ale combinatului să fie înscri- can au dat peste plan o canti
dustriale Hunedoara şi Valea Jiului. tate de 1.490 tone cărbune. In „Aşa s-a călit oţelul“ şi „Pe Donul < =GK
Cu această ocazie au fost eviden se noi şi importante succese. Cumulînd miile de tone de metal, fruntea întrecerii sînt minerii
ţiaţi în muncă printre alţii şefii de v, cocs şi minereu aglomerat date peste plan în primele nouă luni sectorului III care au extras pes liniştii". >
f ale anului cu realizările de pe luna octombrie, a reieşit că mai te plan 820 tone cărbune. însem
!manevră Constantin Rădulescu şi f. multe secţii şi-au îndeplinit deja angajamentele luate în cinstea nate depăşiri de plan au obţinut Sărbătorirea ^ NOI ÎNTOVĂRĂŞIRI z o o t e h n ic e
T marii sărbători, iar altele sînt pe cale să şi Ie înfăptuiască. brigăzile de mineri conduse de IN RĂIONCL P E T R O S V N I
ţ Aurel Vlad, manevrantul Nicolae Ti Printre secţiile, care şi-au depăşit angajamentele luate se numă- Emenic Csiki, loan Huniady, Comsomoiului leninist
\ Călugăr, revizorul de ace Nicolae \ ră uzina cocso-chimică, secţia laminoare şi cuptoarele electrice. loan Vişa, Ştefan Gantz şi alţii.
La 29 octombrie, la Casa raio- ) PRTROŞANI (de la subre- vărăşiri cu peste 325 familii şi
ITorea şi acarul Nicula Dionisie. Co De la începutul anului şi pînă Ia data de 1 noiembrie, aceste Fruniaşi dacţia noastră voluntară). In o suprafaţă de 172 ha. teren. în
lectivul acestei staţii s-a angajat ca [ secţii au dat peste plan 33.555 tone cocs metalurgic, 17.387 tone nală de cultură din Alba lulia s-a ; ultimele trei săptămîni au fost tovărăşirile au 599 de oi şi 10
¦j şi pe viitor să muncească Ia fel de în în frecere inaugurate noi întovărăşiri zoo vaci la îondul de bază.
bine ca să asigure o circulaţie a- laminate şi 3.236 tone oţeluri aliate. ţinut adunarea festivă a tineretu- S tehnice în satele Băniţa, Iscroni,
lentă şi în bune condiţiunl. Suctfe?6 importante au mai obţinut secţia O.S.M. nr. 1 care Luna prieteniei romîno-sovie- Lupeni . şi Bărbăteni. Pînă în In Vulcan, satul Dealul Babi,
tice şi ziua de 7 Noiembrie a lui, închinată celei de a 40-a ani- < prezent; în raionul Petroşani s-a a început construirea saivanu
»•© a în aceeaşi perioadă a dat peste plan 20.528 tone oţel, fabrica de antrenat în întrecerea socialistă inaugurat un număr de 12 înto lui întovărăşirii.
aglomerare a minereului care a dat 48.966 tone aglomerat peste peste 80 la sută din muncitorii versărl a Comsomoiului leninist. <
plan şi secţiile furnale care au dat de la începutul anului şi pînă fabricii „Ceramica“ — Baru CORNEA ELENA
Mare. Au participat tovarăşii Vasile S
la începutul lunii noiembrie 3.680 corespondentă
tone fontă în afara planului. Mobilizaţi de către organiza Cormoş, secretar al comitetului o- <
Succesele importante obţinu ţia de partid, comitetul de între răşenesc al P./VLR., Cornel Lupu, z
te de siderurgiştii hunedoreni,
dau garanţia că planul anual va prindere şi U.T.M., muncitorii secretar al comitetului raional ¦
Ii realizat înainte de termen.
U.T.M., tineri fruntaşi în producţie,
-—0 * 0 —’
elevi etc. L7;
După expunerea făcută de tov. S-a depăşit planul la abonamente
loan Laslău, despre „Cea de a 40-a
aniversare a Comsomoiului leni
nist“, elevii celor două şcoli medii In perioada de la 5 septembrie la luat ioate măsurile pentru ca această
30 octombrie 1958 s-a desfăşurat cam muncă să se desfăşoare in cele mai
din Alba Iulia au prezentat un pro pania înscrierii de abonamente la pre bune condiţiuni. Planul pe inireg ra
sa sovietică pe anul 1959. ionul prevedea realizarea a 489 abo
gram artistic închinat acestei săr namente la presa sovietică. Prin mun
Oficiul P.T.T.R. raional Orăştie a
bători. PETRU TOMA
Din fondul de aici au dat în luna octom ca susţinută de popularizare în ria
brie produse mai multe şi de
înfreprsnderip mai bună calitate, dovedind ast dul maselor a presei sovietice s-a
Înfiinţarea subfilialei Societăţii ¦reuşit ca pe raion să se realizeze in
de Ştiinţe Matematice şi Fizice
ANINOASA (de la şubredac- fel ataşamentul lor şi preţuirea această perioadă un număr de 699 a-
ţia noastră voluntară). — O bu înaltă faţă de marele popor so bonamerde. •*; \
nă parte din fondul întreprinde vietic. în oraşul Hunedoara La această muncă s-ati remarcat
profesorii Şcolii medii din Cugir, a
rii miniere Aninoasa a fost des Angajamentul şamotorilor de
tinat construcţiilor de locuinţe la „Ceramica“, luat în cinstea In ziua de 23 octombrie a avut loc şedinţa de constituire Şcolii de 7 ani din Orăştie, a Şcolii
pentru mineri. lui 7 Noiembrie, a fost realizat a subfilialei Societăţii de Ştiinţe Matematice şi Fizice din elementare din Acmar, ele., precum şi
In ultimii doi ani, din fondul cantitativ — pînă la 30 octom R. P.R. (S.S.M.F.), din oraşul Hunedoara. Şedinţa s-a ţinut în personalul P.T.TiR.-ului şi un nume
Echipa de lăcătuşi montori condusă de Marcel Dobrescu întreprinderii minei Aninoasa a brie, în procentaj de 100 la su localul şcolii medii din oraşul muncitoresc.
execută învelirea cu tablă ondulată acoperişul laminorului de fost construită o clădire cu 4 a- tă, iar planul valoric este dease- După ce s-a vorbit despre importanţa acestei societăţi, în ros grup de difuzori voluntari.
650. Lucrînd cu mult elan, această echipă depăşeşte norma în partamente pentru familişti. In menea depăşit. In această pe
fiecare lună în medie cu 30—40 la sută. prezent, colectivul gospodăriei rioadă au fost realizate econo munca de cercetare şi de culturalizare, s-a prelucrat statutul IOAN SUCIU
de locuinţe, condus de Mihail mii peste plan în valoare de
In foto : echipa la lucru. Bacinooschi lucrează cu sîrgu- Î0.000 lei. S. S.M.F. Ca preşedinte al subfilialei din Hunedoara a-iost ales corespondent
apoi tov. prof. loan Ungur. >
Astfel a prins viaţă una din importantele verigi din opera
de ridicare a nivelului cultural şi de muncă ştiinţifică. Profeso
rii de matematici şi fizică din Hunedoara şi localităţile înve Tof pesfe plan
cinate, vor putea studia un bogat şi divers material bibliogra
Culmile Străjii acoperite cu zăpadă şcolii şi că are o comportare exem tav o primeşte la şcoală, acasă, în urmezi", tinărul n-a şovăit cu răs fic, pus la dispoziţie de către Societatea de Ştiinţe Matemati Planul de abonamente la presa so
se ridicau semeţe deasupra norilor plară. organizaţia U.T.M., în comitetul că punsul.
alburii ce-şi întindeau fuioarele spre ruia a fost recent ales. ce şi Fizice. Diferitele probleme didactico-metodice, noutăţi în vietică şi I au depăşit şi oficiile
văile adinei. Zilele toamnei umede şi Dacă e posibil, aş vrea să-i văd — Văd că aveţi notele mele. Puteţi
reci se aşteriiură şi peste aşezările şi notele din amil trecut. Din puţi Alexandru Varga e miner pensio deduce deci că fizica, matematica şi ştiinţă, comunicări etc., vor putea fi dezbătute la un înalt ni P.T.T.R. raion llia, Deva şi Brad, în
Văii Jiului. La Lupeni, fumul negri nele note pe care le are pînă în pre nar, dar mai lucrează in subteran la chimia mă pasionează în mod deose
cios scăpat din coşurile „prepara- zent, n-aş putea să-mi fac o părere sectorul VIL împreună cu soţia sa a bit. Doresc să mă înscriu la fizica vel ştiinţific în cadrul şedinţelor subfilialei. De asemenea, prin procent de 126,6 la sută. Un aport în
ţiei" aci se împrăştia, aci se aduna complectă. ştiut să-şi crească copiii, dintre care nucleară sau la Institutul minier din
ciorchine de-a lungul Jiului. umil lucrează iot la mină, ca norma- Petroşani. In acest scop, studiez cercul de matematică pe oraş vor ti atraşi mai mulţi elevi la semnat aici, l-au adus organizatorii
Mi s-a adus catalogul clasei a tor şi este azi candidai de partid, multe materiale şi în afara lecţiilor
Căldura din holul şcolii medii mix IX-a din trecutul an şcolar. N-am iar pe mezinul Gustos l-a dat în con obligatorii. rezolvarea problemelor din publicaţia pentru tineret a S.S.M.F.: de abonamente Ion Ordean şi Ştefan
te mă intimpină prietenoasă, dez- greşii cu alegerea. Gustav Varga a
morţindu-mi încleştarea adunată sub tinuare la şcoală. C.u toată virsta — Şi, cu timpul liber cum stai? „Gazeta matematică şi fizică - - seria B“. Totodată se va aduce Bolid. S au mai evidenţiat oficiile
haine. Glasul strident al clopoţelului vea in catalog numai note m ari: ro- înaintată, minerul sj interesează de — M-am înscris la învăţămîntul
ce sunase de ieşire, m-a trezit din mină 9, geografie 9,33, fizică 9,33, pregătirea şi preocupările copilului. politic U.T.M. „Să ne cunoaştem pa o serioasă contribuţie în munGa de antrenare a unui număr P.T.T.R. Ccrlej, Şoimuş, Crişcior,
amorţeala ce mă cuprinse, aducin- chimie 9, matematică 8,66, rusă 8,66 Carneţelul acestuia, cu notele obţinu tria“, am fişă de cititor la biblioteca
du-mi aminte de scopul vizitei mele: etc., iar la purtare 10. In acest an te la materii, este controlat cu stric, clubului minier, iar ciad ni se dă mai mare de elevi la Olimpiada de matematică şi fizică, din llia şi Băiţa. Acesle oficii au obţinut
alegerea unui fiu de miner, bun la are 8 şi 10 la economia politică, 8 la ieţe. Pină acum, bătrinul n-a avut voie ,merg şi la filme. Vara, în va
învăţătură, model în purtare. istorie şi rusă. a se pllnge. Gustav are numai note canţă, e altceva. împreună cu fra acest an. paul razvan aceste rezultate în cinstea zilei de 7
bune, iar Ia purtare, e cum s-ar spu tele meu colindăm minunaţii noştri
N-a fost prea uşor pînă l-am găsit In biroul tovarăşului director a ne ca o „fată mare“. Şi pentru a-i munţi, or iau parte la excursiile or profesor Noiembrie. t '* ^
pe cel căutat, in şcoala medie mixtă fost apoi chemat elevul Varga. Pri crea condiţiile prielnice de învăţă ganizate de şcoală. Am vizitat pînă
din Lupeni sînt destui elevi fii de ma impresie9 Foarte bună. Elevul tură, în corpul locuinţei lor a fost acum oraşele. Bucureşti, Ploeşli, Si ~9 ¦ '9 ¦-9 ¦ -9 ¦ -9 • O ¦ • O • -O • ¦ » « ¦ » » ¦ ¦ « -4
mineri, buni la învăţătură. Directorul avea o ţinută demnă, îmbrăcat curat rezervată o cameră destinată elevu naia, Sibiu, Timişoara, am fost şi în
şcolii mi-a deschis cataloagele in ca şi ordonat. lui. Acolo îşi pregăteşte el lecţiile, tabere la Zăbala şi Vălenii de Mun Conferinţa r
re, răsfoi/ul, l-am ales pe tuiul din acolo vin şi ciţiva din colegii cei mai te.
a X-a. In cele 10 minute de recreaţie buni, pentru a rezolva unele proble — Mai spune — interveni tovarăşul Din iniţiativa Consiliului regional t
Gustav Varga mi-a vorbit despre me mai grele din temele primite pen director— că ai participat la concursul ¦
— Acesta o fi corespunzător, to viaţa sa de elev, despre preocupările tru acasă. „Iubiţi cartea", că faci parte din co A.R.L.U.S., s-a prezentat zilele trecute
varăşe director — mă adresai aceluia sale in afara şcolii şi despre părinţii rul şcolii noastre şi că în timpul în sala liceului „Decebal“ din oraşul Printre nume
care-mi urmărea căutarea. săi. Aşa am ajuns să cunosc princi La întrebarea¦„ce ai de ghid să liber iţi ajuţi colegii de clasă mai roasele expo
palii factori care stau la baza edu slabi la învăţătură. Deva o conferinţă despre „Dragostea, nate ale expozi
— Varga Gustav ? Ne face cinste caţiei sănătoase pe care tinărul Gus- Un ¦fiu de miner, un elev bun la ţiei regionale ele
— confirmă directorul. Să-t întrebăm învăţătură şi purtare, căruia îi sînt căsătoria şi divorţul în Uniunea So artă plastică,
şi pe ceilalţi profesori. deschise azi toate porţile pentru a-şi deschisă in a-
realiza cete mai îndrăzneţe idealuri. vietică“. Conferinţa a fost expusă de ceste zile la De
Cei din jur, adunaţi în sala profe
sorală, aprobară cu toţii că elevul GH. LUPAN către avocatul Hari Fogbel. Vorbitorul va, . pictura
Gustav Varga e unul din fruntaşii „Grevă la Lu
a arătat printre altele că în Uniunea peni — 1929“,
a tinărului Vasi
Sovietică suportul moral al dragostei le Viorel din Lu
peni, atrage în
îl constituie prietenia' adevărată, devo mod deosebit
prin tăria expre
tamentul, respectul reciproc şi în spe siei şi patosul
său reoolufio-
cial dragostea faţă de colectivul în mij nar.
locul căruia se trăieşte. ¦.
Printr-o serie de exemple vii din
timpul Marelui Război pentru Apărarea
Patriei, vorbitorul a subliniat dragos
tea oamenilor sovietici faţă de statul
.\0— scvietic şi familiile lor. * • • • • » • • « t o i-t • •-