Page 50 - 1958-11

Pa»; 2 DRUMUL SOCIALISMULUI St: 1216

„Cîte un cuptor de fontă

de fiecare familie“

P in ă la sfîrşitu l acestu i an, produ cţia de oţel a R. P. C hi­

n e ze v a a tin g e 10.700.000 tone. A cest im p o rta n t o biectiv a d e ­

c la n ş a t o p u tern ică m işcare p a trio tic ă in rîndurile m aselor T erm ocentrale loi locomotive medicale
la rg i din to a tă ţara. In m a jo rita te a provin ciilor, m em brii co­
m unelor populare şi ai co o p era tivelo r agricole cutreieră m unţii DE MARE PUTERE electrice o in prezent sînt pe glob, 1.236.000 tuale perspectivele eradicării paludis-
pentru a descoperi şi valorifica zăcăm in tele de fier şi cărbune.
Ei co n stru iesc zeci şi su te de m ii de m ici cu ptoare de fontă. ® Muncitorii uzinelor „V. t. Lenin"
N u m ăru l a cesto r cu ptoare, care la sfîrşitu l lunii a u g u st era de
240.000, a screscu t in decu rs de num ai două sâ p tă m în i la peste De regulă, puterea celor mal va necesita o cantitate uriaşă din Plzen (R. Cehosl^/acă) au con­ medici care se îngrijesc de sănăta­ mului sînt posibile.
350.000. S e d esfă şo a ră cu a vîn t în trecerea în tre com u n ele popu ­ mari termocentrale nu depăşea de combustibil pulverizat — struit o nouă locomotivă electrică cu
lare, pentru sporirea producţiei de fontă. A stfel, două com une 400.000—600.000 kW. In prezent 1.600 tone de cărbune pe oră. tea a 2.700.000.000 locuitori ai glo­ ® In cadrul lucrărilor celei de-a
p opu lare din raionul U an, p ro vin cia Plebei, au aju n s să produ­ şase osii, cu o putere de tracţiune de
că cîte 1.000 to n e fo n tă pe zi. D e cu rîn d, com una p o p u la ră U bului. De asemenea, există 636 fa­ Xl-a sesiuni a Organizaţiei mondiale
ci a re a liza t 1.283 ton e fontă pe zi. însă, în Uniunea Sovietică se Pentru obţinerea acestui com­
construiesc termocentrale cu o bustibil se va construi o fabri­ 3.000 tone. Locomotiva electrică are o cultăţi de, medicină care funcţionea­ a sănătăţii, care s-a desfăşurat la
In raion u l T zin Şan, din p ro v in c ia Ş a n si, a apărut d e curînd putere de 1.000.000—1.200.000 că specială de uscare şi pulve­ lungime de aproape 19 metri şi are
o n ou ă in iţia tiv ă popu lară. M em b rii com u n ei po p u la re „PIunei“ kW. rizare. o putere de 3.520 kWh. Ea cîntăreşte ză în 85 de ţări, formind anual cir. Mineapolis (S.U.A.), delegaţia sovi­
(D ra p elu l R o şu ) au liotărit să con stru iască m ici furnale pentru 118 tone şl dezvoltă o viteză maximă
to p it fon tă, in p ropriile lor g o sp o d ă rii. E i în va ţă tehnica sid e­ Filiala din Moscova a Insti­ Cu toate dimensiunile gigan­ de 140 km. pe oră. Maşina este 'în­ ca 67.000 de noi medici / 14 ţări, etică a anunţat că guvernul sovietic
ru rgiei, con stru iesc cu ptoare şi produc fontă la ei acasă. Pină tutului „Teploelektroproekt" a tice ale agregatelor şi gospodă­ zestrată cu o instalaţie specială de si­
in p rezen t, s-au co n stru it cîlev a zeci d e cu ptoare m ici, care terminat proiectarea unei termo­ ria anexă complicată a centralei, guranţă. In cabina conductorului este printre care şi R.P.R., dispun în pre­ pune la dispoziţia Organizaţiei mon.
îm preună dau o producţie de 2 5 0 ton e fon tă pe zi. Com una d is­ centrale de 2.400.000 kW. La a- pentru nevoile ei proprii va fi montată o instalaţie electromagnetică,
pu n e d e resu rse d e că rb u n e şi m inereu' d e fier d esc o p e rite in ceastâ centrală vor ti instalate necesară o cantitate foarte re­ care aprinde un beculeţ la fiecare 1,5 zent de an medic la mai puţin de diate a sănătăţii pentru eradicarea
a p ro p iere ş i lu a te în a d m in istra re a com unei. Fonta fabricată turbogeneratoare de cîte 600.000 dusă de energie electrică. Cen­ minute. Dacă conductorul nu stinge 1.000 de locuitori. In 22 ţări — toa­ variolei 25 milioane doze vaccin
kW. şi cazane cu un debit de trala electrică raională de stat lumina, se declanşează un claxon, ca­
>ţ> e s te f o lo s ită în p a r te p e n tr u n e v o i l e c o m u n e i, ia r in p a r te tr i m i ­ 1.800 tone abur pe oră. Pentru de mare putere proiectată de re dacă nu este întrerupt, locomotiva te din lagărul capitalist — exislă antivariotic, iar peniru combaterea
deservirea acestor agregate u- Institutul din Moscova va per­ se opreşte în mod automat. doar un medic la peste 20.000 de malariei 1.000 tone insecticide. De­
s ă m a rilo r u zin e s id e ru rg ic e p e n tru a fi tra n sfo rm a tă în o ţel. In riaşe vor fi necesare mecanisme mite să se economisească anual
auxiliare unicale, ca de pildă, o aproximativ 4.000.000 tone căr­ ° Inccpînd din anul viitor, uzina locuitori. legaţia romînă de asemenea s-a o-
com una popu lară „H u n ei' circu lă acum lo zin ca : „C îte un cup­ pompă de alimentare a cazanu­ bune. „GKD Sokolovo“ va produce locomo­
tor de fon tă de fiecare fa m ilie ! “. A ceastă in iţia tivă populară lui cu un debit de peste 1.800 tive hidraulice cu motor Diesel cu o ® In China populară sint aproape ferii să pună la dispoziţie medici
se ex tin d e ra p id şi în celela lte provin cii. metri cubi pe oră la o presiune S-a prevăzut automatizarea la capacitate de 2.000 GP şi locomotive
de 390 atmosfere. Pompa va fi maximum a proceselor tehno­ Diesel — electrice cu o putere de 46.000 studenţi în medicină, adică de specialişti romîni pentru punerea în
acţionată de o turbină cu abur logice continue, centralizarea peste 2.000 G.P.
de 24.000 kW. 4 ori mai mulţi decît înainte de eli­ practică a acestor acţiuni şi de a
controlului şi comenzii agrega­ berare — anul 1949. De la eliberare primi bursieri ai Organizaţiei mon­
Folosirea puternicelor agregar pină în prezent au fost formaţi în diale a sănătăţii din diferite ţări
te va permite să se ieftinească telor. Noua centrală va fi cea R. P. Chineză 34.500 medici, de 3,6 pentru studii ia institutul „Dr. Can-
mai puternică din lume.
ori mai mult decît numărul de me­ tacuzino" din ţara noastră -.

Un aparat “ dici ce au absolvit facultatea în • Agenţia France Presse relatează
timpul celor 20 de ani care au pre­ că la Bordeaux, la cererea sa, fa­
Inginerul V, Milogradov de Ia re­ cale, prin urmare s-ar putea produce şi să se accelereze cc iderabi! cedat anul 1949. chirului Yvon Yva i s-a făcui ope­
gionala feroviară Taşkent, a inventai o avarie. In acest caz, la început a- raţie de apendicită pe viu (fără a-
un aparat „vigilent" care avertizează paratul înştiinţează mecanicul prin- construirea céntratelo; riectrice Poporul chinei, făuritor ® Trei pătrimi din omenire trăia nesiezie) şi fără să fie legat. Paci­
asupra eventualelor avarii în transpor­ tr-un semnal sonor, după care intră în raionale de stat. Costul unui ki- pină nu de mult în regiuni inpalu- entul a dorit să demcxislreze influ­
tul feroviar. funcţiune autostopul. lovat de putere va fi redus la date (cu malarie). Pînă în 1948 pa- enţa voinţei asupra durerii. El a supor­
ludism ui lovea In fiecare an cca. 300
Aparatul se instalează în cabina me­ încercarea aparatului inginerului milioane de persoane, din care apro­ tat foarte bine operaţia, iar imediat
canicului de locomotivă. După un anu­ Milogradov a dovedit că acesta poate ximativ 5 milioane îşi pierdeau viaţa.
mit interval de timp, mecanicul tre^ asigura o securitate maximă a mişcă­ In ultimii zece ani datoriiă campa­ după ce s-a dat fos de pe masa de ope­
buie să apese pe un buton al aparat rii trenurilor. Ministerul Căilor de co­
tului. Dacă el nu face acest lucru, aproape jumătate în compara­ al unor mari invenţii şi descoperiri niilor antimalarice aceste cifre au raţie s-a dus el însuşi la telefon
înseamnă că i-a slăbit atenţia, că s-ar municaţie al U.R.S.S. a recomandat ţie cu actualele termocentrale
putea să nu observe semnalele sema­ fost reduse ca 30 la sută. Datorită spre a da „noutăţi“ soţiei sate asu­
forului sau avertizările revizorilor de folosirea acestui aparat la toate linii­
de 600.000 kW., iar investiţiile — Lunete fără len tile, cea­ ce au fost in China, şi adus in insecticidelor şi medicamcrdelor ac- pra sănătăţii sale. „.!j ,
le ferate ale Uniunii Sovietice. capitale vor fi reduse de circa Europa în bastoanele lor de
patru ori în comparaţie cu cele sornice cu apă şi ceasornicul
pe care le-a necesitat construirea bambus.
hidrocentralei „V. I. Lenin" de s o la r . Cu ajutorul acestor ins­ P o r ţe la n u l. Este opera olari­
pe Volga. trumente ei au pus bazele ca­
lendarului cu 12 luni de cîte 29 lor şi chimiştilor chinezi.
Termocentrala de mare putere de zile, au stabilit poziţia mul­ L a c u r ile p e n tr u m o b ile . Au
tor stele şi au observat petele
solare, cometele, meteoriţii. Au fost fabricate din uleiul nucilor

tăcut observaţii şi au prevăzut „tung" şi răşina arborelui de ...cercetătorii cehoslovaci clin Nifra din lume ? Această grădină — filială
introducînd în scop experimental lăp­ a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. —
eclipsele. Li Sin, în anal 350 lac. tişor de matcă în raţia alimentară a este unică în felul ei în lume, avînd
găinilor şi porcilor au avut surprize reprezentată vegetaţia Extremului Nord,
înaintea erei noastre, întocmeş­ Z in c u l ş i p r e lu c r a r e a lu i. Lu­ plăcute? a celei din Taiga alături de vegeta­
te primul catalog de stele cu cru cunoscut in China din se­ ţia zonei polare. Aici au fost experi­
un număr de 800. colul al VII-lea iar în Europa i. Sporirea capacităţii de ouare a mentate 3.000 de soiuri de plante, po­
după 1.000 de ani. găinilor cu 80 la sută i 2. sporirea re­ sibilităţile de aclimatizare a unor co.
B u so la . Consta dirftr-un ac zistenţei împotriva holerei şi difteriel pacl, arbuşti, plante !erbacee şi chiar
de oţel magnetic fixat pe un FHrtia. A deschis o cale largă găinilor > 3. accelerarea creşterii pene­ subtropicale.
plutitor de bambus şi care era de comunicare intre oameni şi lor la găini şi a creşterii corporale;
aşezat într-un vas de apă. Cu o eră nouă în civilizaţie. A fost
acest instrument simplu ei au

putut să se orienteze in naviga­ descoperită în anul 105 în Chi­ 4, sporirea creşterii în greutate a por­ ?
ţie şi să ajungă pină la Roma, na. cinelor şi mărirea rezistenţei faţă de ?..în urma analizelor făcute de labo­
capitala imperiului roman. boli. ratorul de chimie de pe lîngă grădina
C a s e ta c u lite r e m o b ile . Stră­ botanică din Baium, cercetătorii so­
P ra fu l d e p u ş c ă . Făcut de chi­ moş a-1 tiparului de azi, aceasta ...cu 20 de ani în urmă, la 120 km. vietici au dovedit că fructul de dafin
a fost inventată de Bi-Sen din dincolo de cercul polar, în peninsula conţine 30 la sută ulei, iar sîmbure-
nezi din salpetru, pucioasă şi Ţzinan în 1041, cu 400 de ani Cola, a fost amenajată cea mal nor­ le fructului peste 70 la sută ? Acest
cărbune, a tost preparat acum înaintea europenilor. dică grădină botanică polară alpină ulei poate înlocui untul de cacao în
2.000 de ani. Secretul a trecut cofetărie. Avînd în vedere faptul că
la arabi doar după 700 de ani, Noutăţi tehnice din Bulgaria dafinul este un copac veşnic verde
apoi in Europa. şi creşte bine în regiunea Batum, pe
coasta Mării Negre, în curînd acesta
M ă ta se a . Secret ce a fost fu­
rat de doi călugări din Bizanţ, va înlocui total produsele arborelui

— O— ° Recent uzina constructoa­ tomat „Iantra-l" — destinat tropical de cacao.
re de maşini pentru aşebierea
Un nou tip metalelor din Sofia a reali­ producţiei de ţesături de bumbac' —o —
zat un nou tip de strung
Muncitorii şi tehnicienii uzinei Os- „S-5-A“. Cu ajutorul acestuia cu o lăţime de 1 metru. Cu mici Rabofeza lip V -2 2 8
trof din Opava (R. Cehoslovacă) au se pot construi piese cu un di­ modificări el poate fi adaptat
terminat construirea unui nou tip de ametru de 580 mm (vechile ti­
Ciţiva tineri muncitori laten Je de construe combină carboniferă. Ea va fi folosi­ puri realizau piese cu un dia­ şi pentru ţesături de in, lină şi La Uzina constructoare de strunguri
din serviciul Atelierului dirá ruas© plastice tă la extragerea cărbunelui din stra­ metru pină la 200 mm). Tura­ mătase. In curînd pe baza aces­ nr. 1 din Pekin a intrat în funcţiune
de reparat troleibuse din turile înclinate ale regiunii Ostrava. ţiile noului strung au crescut tui prototip se va trece la pro­ de probă o puternică raboteză tip V-228
Şanhai au construit în de asemenea de la 1.600 la ducerea în serie a războaielor cu înalte calităţi tehnice. Gorpui, ba-
Noua combină are un randament de 1.650 pe minut. Axul principal pentru ţesături ou o lăţime pînă tiul şi celelalte părţi ale maşinii sînt
18 zile un iroleibus din bambus şi 800-1.000 lone cărbune în 24 ore. este aşezat pe rulmenţi. Pute­ la 1,60 m. Un lucrător va pu­ confecţionate din beton armat. Rabo-
Lemn obişnuit. In felul acesta ti­ rea ambreiajului a sporit de la tea deservi’ între 15 şi 30 de teza tip V-228 este un puternic agre­
nerii muncitori au economisit peşte In curînd combina va fi dată in 2,8 la 4,5 KV.
o tonă de oţel. exploatare de probă. războaie, în funcţie de lăţimea gat modern pentru aşchierea metale­
IN FOTO: Noul iroleibus café g ° Uzina constructoare de ma­
jj este împodobit cu imagini colorate. | —O— şini agricole „Gheorghi Dimi- ţesăturilor. „Iantra-l“ are o pro­ lor, lung de !8 metri, lat de trei me­
trov“ din Ruse a produs un nou
130 noi soiuri Pr©Sec#u5 tip de combină — „Dimitro- ductivitate mai mare decît răz­ tri şi înalt de şase metri. Cu rjutoru!
unui m u reactor veţ — 210“. Aceasta cîntăreşte
de plante In econom ia n aţion ală a U - poseda bune proprietăţi de numai 3.500 kg. (Greutatea ve­ boaiele automate produse pînă ei pot fi prelucrate piese cu o greu­
niunii S o vietice se u tilizea ză izo la re fonică. S tra tu l in ter- La Institutul de fizică nucleară chiului model era de 6.500 kg.).
In institutele şi centrele de p e ste 2.000 felu ri de cadicole m ediar al viitorilor pereţi va al Academiei de Ştiinţe a R. Ce­ Noua combină nu are motor. Ea acum in R. P. Bulgaria. Cilin­ tate de 70 de tone. Raboteza V-228
cercetări fitotehnice de pe lîngă din m ase plastice. A ceste sub- a v e a a s p e c tu l unui. fa g u re . C a hoslovace a fost analizat pro­ este pusă în mişcare de tracto­
'Academia de Ştiinţe Agricole stanţe se bucură de o deose­ bază a acestui strat va servi iectul unui nou reactor cehoslo­ rul însuşi prin transmisie căr­ jdrul principal poate atinge 220 se manevrează uşor şi este acţionată
din R. D. Germană au fost ob­ b ită p o p u la rita te în tehnică. hîrtia im pregn ată cu răşină vac, care va avea o putere ter­ eianică. Spre deosebire de mode­ de turaţii pe minut. de un electromotor de mare putere.
ţinute 130 de noi varietăţi de D ar in afară de in g in eri sau sin tetică, care ii com unică o mică de 10.000 kW — de cinci lele vechi combina „Dknitroveţ
plante. Astfel s-a obţinut un m are rezisten ţă şi o face ne­ ori mai mult decît primul reac­ — 210“ este înzestrată cu o m
nou soi de grîu de iarnă cu ca­ teh n icien i> ele simt fo lo site pe inflam abilă. tor construit în Cehoslovacia. presă pentru paie şi un dispo­
lităţi superioare, care poate fi zitiv de sortare a boabelor care Cu neobrăzare-n
cultivat în întreaga ţară. S-a scară largă şi de m edici, col­ O in o v a ţie in te re sa n tă v a fi Prin intermediul unui schim­ le selecţionează după mărime şi zale te-at blindat
obţinut de asemenea un soi de hoznici, constructori de a v i­ de asem enea construcţia in­ bător de căldură reactorul va le separă de impurităţi. Şi pari convins că
sfeclă de zahăr, cu un conţinut oane şi nave şi alţi specialişti. sta la ţiei electrice. F irele in­ produce abur cu o temperatură eşti invulnerabil
ridicat de zahăr şi cu o recoltă C onstructorii de locuinţe şi de sta la ţie i v o r fi a ş e z a te în de 255°G, la o presiune de 44 0 De curînd a fost realizat Dar să nu uiţi un
sporită, precum şi un nou soi alte clădiri se servesc de a se­ plinte, la locul unde se face atmosfere şi va acţiona un sis­ lucru adevărat :¦
de porumb timpuriu. m enea de m ase plastice. M a­ tem de turbine cu un genera­ prototipul unui nou război au­
terialele de con stru cţie din joncţiunea din tre pereţi şi po­ tor de 2,5 MW.
Lucrările institutelor Acade­ m ase 'plastice trebu ie să fie dea. A ceasta va perm ite să se
miei de Ştiinţe Agricole contri­ in p rim u l rin d uşoare. Clii- execute in sta la ţiile electrice -B3SI=
buie la sporirea cantităţii şi îm­ m iştii so vietici au şi obţinut
bunătăţirea calităţii produselor asem enea m ateriale. fără a m ai fi n ecesară găiuri- Studierea gheţarului
agricole. rea pereţilor. P rize le vor fi de
P rin tre m asele p la stice u- asem en ea a d ă p o stite în pereţi. Fedcenko
Uîi turbogenerator tiliza te in con stru cţie fig u rea ­
original ză plăcile pentru placare din S cările, uşile, cercevelele,
polistiren, care sin t de opt precum şi echipam entul san i­
Inginerii de la uzina de turbogene- ori m ai uşoare decît plăcile
ratoare din Novosibirsk au proiectat tar se vo r executa de asem e­
un turbogeneraior original de 300.000 cera m ice; plăcile din m ateri­
kW. Proiectanţii au înlocuit răcirea
cu hidrogen prin răcirea cu lichid — ale plastice spon gioase sin t de nea din m ase plastice. Aco­ Castelul din nisip,
cu ulei şi apă. Aceasta a permis să 20 de ori m ai uşoare decit perişu l n oii case va avea o i- nu-i stabil.
se reducă simţitor dimensiunile maşi­
nii, care nu va fi mai mare decît un cărăm ida. A lte m ateriale de zo la ţie hidraulică din m aterial Oamenii de ştiinţă din Uzbekistan coperă casele, fac ca condiţiile de lu­
turbogeneraior de 150.000 W . studiază cu deosebită atenţie gheţarul cru să fie la fel de anevoioase ca în
con stru cţie din m ase p la stice sin tetic. L ocu in ţele vo r fi în ­ Fedcenko din munţii Pamiruiui, cel Antarctica. Totuşi, oamenii de ştiinţă
mai mare gheţar din această parte a nu încetează nici pentru o oră lucră­
au excelente pro p rietă ţi ter- c ă lz ite cu a er cald, care v a fi globului. rile. Ei întocmesc hărţi ale gheţarului,
m oizolante. Intre acestea tre­ d eb ita t prin canale din m asă studiază procesul de topire. S-a sta­
buie cita te p lă cile în stra tu ri p la stic ă . Cunoaşterea gheţarului are o mare bilit că lungimea blocului de gheaţă
care au fost încercate cu suc­ însemnătate pentru agricultura repu­ este de 71,2 km., lăţimea de 2—4 km.,
ces în E xtrem ul N ord şi care C onstruirea caselor din blicii, întrucît o mare parte din can­ iar grosimea de 200—750 m. In 1957,
in ceea ce p riveşte p ro p rietă ­ m ase plastice va perm ite să titatea de apă necesară irigaţiilor pro­ gheţarul a dat 300 m.c. de apă po
ţile te n n o izo lm te , întrec de se econ om isească m u lte forţe vine din procesul de topire a imensu­ secundă, iar anul acesta debilul rîului
zece ori cărăm ida. P ereţii din şi m ijloace. P rim a casă cu lui bloc de gheaţă. Pe gheţar func­ Seldara, care izvorăşte din gheţar, a
noile m ateriale de construcţii m ai m ulte etaje din m ase ţionează două staţiuni de cercetări ştiin­ atins 550 m.c. pe secundă. In func­
p la stice se v a în ălţa in curînd ţifice. Pentru cercetători s-au amena­ ţie de procesul de topire, se întocmesc
jat căsuţe de duraluminium, încălzite şi o parte din planurile de irigare a
vor fi in trei stratu ri. D u pă in p a rtea d e n ord a parcu lu i cu gaz metan. Gerurile năpraznice cal terenurilor 'cljn. Uzbekjştan.
re ating ;aici 450, ca şi zăpezile ce„a-
cum a arătat practica, ei vor Izm ailovo din M oscopa,
¦" ' > ¦ 1