Page 51 - 1958-11

Nr. 1216 DRUMUL SOCIALISMULUI Pap.' 3

WT;V&vx ifSSSSBOBOBBtOBBSBOSSBISi

ALEGERS IN ORGANIZAŢIILE DE BAZA DE LA SATE LA SATE Azi, alegeri în Ra Pe Ungară

aîeitţis pregătirii adunărilot1 _ PREGĂTIRI
multăh i
pentru dări de seamă şi alegeri pentru începerea şi R. D. G e r m a n ă
în v ăţăm în tu lu î

Gu cîteva zile în urmă, a avut servăm că majoritatea sîntem bă- pînă astăzi ei nu au fost sanc­ a g ro z o o te h n ic Succesele oamenilor muncii
loc adunarea generală pentru trîni. Gu toate acestea biroul ţionaţi, fapt care dovedeşte că în
dare de seamă şi alegeri a or­ organizaţiei de bază nu a de­ activitatea vechiului birou a e- La sate se fac ultim ele p regă­ din R. P. Ungara
ganizaţiei de bază P.M.R. din pus nici o activitate pentru pri­ xistat o atitudine de împăciuito­ tiri pentru începerea in prim ele
comuna Petreşti, raionul Sebeş. mirea de candidaţi de partid din rism. Numai aşa se explică fap­ zile ale lunii d ecem b rie a în- Astăzi poporul muncitor ungar îşi alege reprezentanţi în Adunarea de Creşfe exportul
rîndul tinerilor. tul de ce unii membri de partid, văjăm întului agrozootehnic de Stat a R.P. Ungare şi în consiliile populare locale. Oamenii muncii de la ie produse
Gomuniştii prezenţi la aduna­ cum sînt Gheorghe Duţă sau m asă. Se o rgan izează cercurile oraşe şi sate au întîmpinat acest însemnai eveniment politic cu un nou Industriale
re au aşteptat cu interes prezen­ In continuare, vorbitorul a a- Viorel Giorogaru, care au în­ de stu d ii în toate u n ităţile a g ri­ avînt în munca lor constructivă.
tarea dării de seamă în care tre­ rătat: In darea de seamă se a- călcat disciplina de partid şi de cole so cia list-eo o p era tiste, ocoa­
buia să se analizeze munca de- rată că tov. Piso Traian, secre­ stat, nu au fost traşi la răspun­ le silvice ş i căm in e cu ltu rale, iar Soseesele constructorilor Anul acesta exportul Instrumentelor
tarul biroului organizaţiei de ba­ dere pentru faptele lor. în cen tre de raioan e cursuri de precizie - - medicale, geodezice, e-
îsă de întreaga organizaţie de ză, a participat la toate şedin­ scurte pentru cadrele de condu­ PRIMA TURBINA CU ABUR care a noului autovehicul este lectronice ş.a. — fabricate în R. P.
o a za pe timp de un an. ţele sfatului popular şi ale coo­ Este necesară atragerea tutu­ cere din go sp o d ă riile agricole DE 50.000 kW. — Muncitorii u- de 6 metri cubi. Viteza maxi­ Ungară a crescut de şase ori faţă
perativei cînd a fost chemat. ror membrilor de partid din co­ colective, b a căm inele culturale zinei constructoare de maşini mă este de 35 km/oră, greuta­ de anul 1950. Ungaria exportă aceste
Prezentarea dării de seamă Dar e destul atît ? Vreau să arăt mună la o viaţă de partid acti­ se o rg a n izea ză cicluri de lecţii „Lâng“ din Budapesta au termi­ tea proprie de aproximativ 8.000 instrumente în zeci de ţări din Europă,
însă, nu a satisfăcut nici pe de­ de asemenea că nici problemele vă, dîndu-li-se fiecăruia sarcini cu caracter agrozootehnic, pre­ nat recent montarea primei tur­ kilograme, iar încărcătura utilă Asia şi America Latină.
parte aşteptările lor. Pe cele de gospodărire a satului, nu au concrete şi controlîndu-i periodic cum si cursuri de scurtă durată bine cu abur, cu o putere de de 9.600 kg.
două pagini şi jumătate în care fost oglindite în darea de sea­ asupra felului Gum le îndepli­ pentru creşterea păsărilor, a 50.000 kW, construită în R. P. Pînă în anul 1965 exportul instru­
s-a vorbit despre activitatea con­ mă. nesc. De asemenea trebuie pus vierm ilor de m ătase şi cultura Ungară. Noua turbină, care are. o n o u a nava FLUVIALA- mentelor de precizie către U.R.S.S. vă
cretă a organizaţiei, nu s-a fă­ un mai mare accent pe munca legum elor. înălţimea unei case cu două e- MARITIMĂ — La şantierele spori de 2,5 ori. In ultimii ani indus-:
cut altceva decît o simplă pre­ Multi dintre vorbitori au sub­ de educare comunistă a membri­ navale „Gheorghe Gheorghiu- tria R. P. Ungare a exportat numeroa­
zentare a muncii depuse în acest liniat apoi greutăţile aduse mun­ lor de partid. Invăţămîntul de Q ursurile sini organ izate p o ­ taje, este înzestrată cu cele mai Dej“ de la Budapesta se apro­ se tipuri de macarale de mare capa­
timp de numai cîţiva tovarăşi, cii de partid, prin inactivitatea partid ce s-a ţinut anul trecut, trivit specificului şi condiţiilor noi utilaje şi aparate. Turbina pie de sfîrşit construirea primei citate. Anul acesta societatea de co­
şi aceasta fără a se arăta rezul­ unor membri ai organizaţiei do a fost sporadic, iar lecţiile au de producţie ale fiecărei unităţi este destinată termocentralei nave fluviale-maritime de 1.300 merţ exterior „Nikex" a livrat şantlJ
tatele obţinute şi greutăţile în- bază din comună. In această di­ fost predate la un nivel scăzut. agricole şi com une. Toate lecţiile Tiszapalkonya, care va începe să tone, realizată în bună parte din erelor navale din Belen (Brazilia)'
tîmpinate, fără a se face pro­ recţie, cu mult simt de răspun­ In unele situaţii, chiar secreta­ sini urm ate de aplicaţii prac­ aluminiu. Nava, construită după macarale pentru montarea navelor.
puneri concrete pentru activita­ dere a fost discutată de comu­ rul organizaţiei de bază, Piso tice. producă curent electric în cursul Este vorba de macarale-portai moder­
tea de viitor. Gu cîteva nume şi niştii din Petreşti atitudinea tov. Traian, a dat un rău exemplu, primului trimestru al anului vii­ ultimele cuceriri ale tehnicii, ne, cu turela turnantă, construite din
oîteva exemple, darea de seamă Gheorghe Stanciu, care s-a do­ nefrecventînd regulat cursul în Pentru buna desfăşurare a în­ tor. plăci sudate. O caracteristică a aces­
s-a sfîrşit, lăsînd oamenii ne­ vedit a fi un element şovăielnic, care a fost înscris. vă ţâm întului agrozootehnic de este înzestrată cu instalaţii mo­ tor macarale o constituie schimbătorul
dumeriţi asupra situaţiei reale care a încetat să activeze şi să-şi m asă au fost difu zate m anuale In curînd uzina „Lâng“ din de frecvenţă, care reglează viteza de
ă muncii de partid din comună. plătească cotizaţia. Ga primă Comitetul raiiomai! de par­ de agrotehnică, cultura plantelor derne de încărcare-descărcare, ridicare.
măsură el a fost trecut în rîn- tid Sebeş, trebuie să acorde de. c îm p , d e p o m ic u ltu r ă , v itic u l­ Budapesta va mai produce alte
Discuţiile purtate pe marginea durile candidaţilor de partid. In mai mult sprijin acestei organi­ tură, legu m icu ltu ra şi creşterea izolarea termică este executată In cursul anului viitor R. P. Unga­
dării de seamă, cu toate că nu aceeaşi situaţie se găsesc şi alţi zaţii. Noul birou ales, va tre­ a n im a lelo r, in tr-un tira j m are. In trei turbine de aceeaşi putere, ră va livra Indiei zece poduri rulante
s-au ridicat la nivelul unei ana­ membri de partid, cum sînt L\au- bui ajutat să ducă la capăt sar­ acelaşi tim p bibliotecile regio din mase plastice etc. Conform cu o capacitate de 5-70 tone. Alte
lize temeinice a felului cum bi­ rean Hiriza, Octavian Stanciu cinile trasate de adunarea gene­ nale, raionale şi să teşti au a si­ care vor fi instalate la diferite macarale pentru export sînt produse
roul organizaţiei de bază a mun­ şi candidatul de partid Ioan rală. Faptul că întregul birou gurat broşurile şi cărţile nece­ prevederilor, nava „Hazâm“ la uzinele „MAVAG" din Budapesta
cit în această perioadă, ele au Varga. Biroul organizaţiei de nou ales nu a primit nici un vot sare cursanţilor. -centrale electrice din ţară. De şi ia fabrica de maşini şi vagoane
contribuit totuşi în mare măsură bază s-a mulţumit doar să le (Patria mea), va porni în cursa „Wilhelm Pleck" din Gyor.
la descoperirea cauzelor ce au contra, dovedeşte că au fost a- ' —0 - asemenea se elaborează proiec­
determinat lipsurile din munca întocmească acestora dosare pen­ de probă în ziua de 15 decem­
vechiului birou, venind cu pro­ tru punerea lor în discuţia adu­ leşi cei mai buni comunişti din P e şa n tie r u l tul unei turbine cu o putere de brie.
puneri concrete. nării generale. Lucrurile nu au
fost însă duse pînă la capăt. Nici comună. magistrale? 100.000 kW.
DaGă privim printre noi — a
spus tov. Gavrilă Gîndea — ob­ GH, STOICOVIC! ţie ier*5 — Paroşeni

Toate forfele pentru terminarea grabnică Pa şantierul magistralei Ţi- UN NOU AUTOVEHICUL SCURT E ST ! R
a arăturilor adinei de toamnă! cleni—Paroşeni, care va duce CU DESCĂRCARE AUTOMATA
gazele de sondă din regiunea
(Ormare din pag. /-ă) formal, ci să fie cît mai vie şi mal Interesantă, petroliferă Oltenia, la termocen­ — Uzina de tractoare „Steaua Recent, în localitatea Ape din jude­ baza recentelor descoperiri, la înce­
se cere să se urmărească cu regularitate rezul­ trala electrică din Paroşeni. roşie“ din Budapesta a realizat ţul Heves a fost dat în exploatare un putul anului viitor va fi dată în ex­
nea pe toţi deputaţii şi salariaţii lor în această tatele ei şi să se popularizeze fruntaşii. muncitorii se străduiesc să ter­ un nou tip de dumper (autove­ nou cuptor de magneziu. In cursul a- ploatare în cadrul Trustului carbonifer
acţiune. Agitatorii trebuie instruiţi şi îndrumaţi mine acum montajul conductei hicul cu descărcare automată), nuiui viitor acesta va produce 100 din judeţul Nogrâd o nouă mină cu o
să discute cu ţăranii muncitori din circumscrip­ Tinerele noastre unităţi socialiste au nevoie de pe ultimii 300 metri. Montajul cu un randament superior. Noul tone magneziu, iar pînă în anul 196! rezervă de 8,5 milioane tone cărbune.
ţiile în care îşi desfăşoară activitatea despre în­ o îndrumare mai concretă şi de un sprijin mai întregii eonducte urmează să va acoperi în întregime necesităţile
semnătatea arăturilor adînci, să le arate pe bază temeinic pentru a putea face faţă sarcinilor mul­ fie terminat pînă la 1 decem­ vehicul este adaptat exploatării ţării. Ar
de exemple şi de calcule cit cîştigă ei la fiecare tiple ce Ie au. De aceea, organizaţiile de partid brie. !n cursul anului viitor, la schela
ha. arat adînc şi cit pierd la fiecare ha. care ră- şi sfaturile populare au sarcina de a-şi îndrepta pe terenuri accidentate. Osiile •A- petroliferă Bazakerettye vor fi auto­
mîne nearat. Fiecare ţăran muncitor trebuie lă­ îndeosebi atenţia înspre sprijinirea comunelor Lucrări importante se fao şi din faţă şi din spate ale auto­ In R. P. Ungară se desfăşoară în­ matizate 70 de sonde. Automatizarea
murit cu această ocazie să nu mai aştepte nici complect cooperativizate, precum şi a gospodă­ Ia staţia de dezbenzinare de la va permite o exploatare ritmică a pe­
un moment şi să treacă de îndată la grăbirea şi riilor colective şi întovărăşirilor pentru ca acestea Ţicleni, care va deservi noua vehiculului sînt prevăzute cu semnate lucrări de prospecţiuni geo­ trolului brut, înregistrarea exactă a
terminarea arăturilor. să fie primele care termină arăturile adînci. în­ conductă magistrală. In acelaşi logice pentru descoperirea şi punerea cantităţilor exploatate, precum şi re­
tovărăşirile agricole trebuie orientate şi sprijinite timp se fac intense pregătiri arcuri, iar manevrarea este asi­ ducerea preţului de cost.
Sarcifia staţiilor de radioficare este de a popu­ pentru a efectua în comun arăturile şi pentru a pentru executarea probelor pe gurată printr-un mecanism hi­ în valoare a bogăţiilor subsolului Pe
lariza zilnic fruntaşii !a arăturile adînci şi de a încorpora în sol, odată cu executarea acestora, porţiunile care traversează mun­ draulic, Capacitatea de încăr­
critica unele lipsuri ce se manifestă. La acestea cît mai mult gunoi de grajd. De fapt acest lucru
trebuie invitaţi să vorbească agronomii de la trebuie să-l facă şi G.A.S., G.A.G. şi sectorul in­ ţii. Din realizările oamenilor muncii
sate, care să explice pe bază de fapte luate din dividual. din R, D .G erm ană.
satul respectiv, în ce constă importanţa arături­ C. E. c.
lor adînci şi să îndemne ţăranii muncitori să le Întreaga acţiune de mobilizare a oamenilor Fxfinderes o fe lă riilo r Astăzi, cei mai buni fii ai poporu lui muncilor din R. D. Germană vor i
execute cît mai repede. Gazetele de perete vor tre­ muncii de la sate, la grăbirea arăturilor adînci Casa de Economii şi Gon- din Freifal
bui sprijinite de către birourile organizaţiilpr de de toamnă trebuie să aibă un caracter organizat semnatiuni G.E.G., aduce la t !1 aleşi în Camera Populară şi in re prezentanţelc populare ale regiunilor. 5
bază să-şi intensifice activitatea. La gazetele de pînă jos la comune şi la sate. Comitetele raio­ cunoştinţă cetăţenilor, că în Recent guvernul R. O. Germane a
perete trebuie să apară articole prin care să fie nale de partid şi sfaturile populare raionale au mod excepţional pentru trage­ alocat 170.000.000 de mărci pentru ex­ i In cinstea alegerilor, oamenii muncii de pe iol întinsul republicii au obţinut ?
popularizate realizările obţinute în fiecare zi şi sarcina de a controla în mod sistematic mersul rea la sorţi a obligaţiunilor tinderea oţelăriilor din Freital (regiu­
satirizaţi codaşii. acestei lucrări şi de a lua măsuri ca toate atela­ din data de 30 noiembrie a.c., nea Karl Marx-Stadt). După termina­ însemnate succese în muncă. \
jele, toate tractoarele şi maşinile să fie folosite obligaţiunile C.E.G. cu cîşti- rea lucrărilor — tn 1965 — uzina va
O atenţie deosebită trebuie să se acorde orga­ cît mai raţional. guri se vor vinde pînă la data satisface în bună parte necesităţile i
nizării întrecerii socialiste între unităţile socia­ de 20 noiembrie a.c. la valoa­ de oţel de calitate superioară ale ţă­
liste, între brigăzile de tractoare din S.M.T.-uri, Muncitori din G A S. şi S.M.T., colectivişti, rea lor nominală fără a se rii. Se vor produce anual peste 300.000 Perspectivele
precum şi între tractorişti, individual. Intre întovărăşiţi şi ţărani muncitori individuali! Folo­ plăti supra taxă. tone de oţel turnat. Industrie! socialiste
sate şi între ţăranii muncitori individuali trebuie siţi din plin fiecare zi bună de lucru pentru a
organizată întrecerea patriotică. Nu e de ajuns termina grabnic arăturile adînci de toamnă! In 1963, uzina va fi utilată cu a- in prezent R. D. Germană o- ei vor construi un număr de 55
însă numai să organizăm întrecerea socialistă şi Terminînd Ia timp această lucrare agrotehnică gregate care vor permite elaborarea cupă locul al 5-lea în Europa de nave.
patriotică. Pentru ca ea să nu aibă un caracter veţi asigura condiţii favorabile pentru o recoltă lingourilor de oţel în vid. în ce priveşte ritmul de dezvol­
îmbelşugată în anul viitor ! tare a industriei. In 1961 industria de automo­
C onsfrucfi; bile a R.D. Germane va pro­
UN „ FRIZER “INTRE FRIZER! In perioada 1950—1957, pro­ duce anual 68.000 de autoturis­
de locuinje cu rneiode ducţia industrială globală n re­ me, adică cu aproape 100 la
Nici n-apaoi să intri In frizeria şi mai ou seamă faţă de cei doi bă­ pare că acei băieţi nu şi-an ales me­ „politeţea* etc. ii caracterizează în indusfriafe publicii a crescut cu 229 la sută. sută mai mult decît în prezent.
„Orişana" din Brad şi iată că o ieţi care au venit la cooperativa mai seria pe care ar puiea-o însuşi, că mare măsură.
persoană ^grijulie“, „pedantă“', ie sus amintită pentru a învăţa meseria locul lor nu ar fi ta frizerie, ci în altă In perioada 1955— 1957 în capitala Gu cîteva luni în urmă, între­ Muncitorii şi specialiştii din
înttmpină, adresează un „noroc" şi de frizer. parte. De aceea, în locul îndrumări­ Frizerul Cornea mai are şi o altă R.D. Germane au fost construite din prinderea „Steckenpferd“ din metalurgia neîieroasă au hotă-
te pofteşte să stai pe scaun. Aceeaşi lor ce ar trebui să le dea, nu scapă „calitate". E prietenos şi se „împacă" fondurile statului 13.630 de noi apar­ Dresda a lansat o chemare la rît să depăşească prevederile
persoană, din cind în cînd, anim ă „Frumuseţea" aceasta de om pare nici un prilej de a ocări pe băieţi a- de minune cu vecinii lui. Ca orice tamente. Anul acesta se vor construi întrecere pentru obţinerea unor planului pe 1959 cu o producţie
clte o privire — prin oglindă — a- insă şi foarte curios. Curiozitatea este iunci cînd „nu fac treabă bună".. cetăţean, are şi el vecini (e vorba de peste 9.000 apartamente, iar anul vii­ niari cantităţi de mărfuri pentru
supra celor care-şi aşteaptă rîndul determinată de atitudinea lui faţă Sini destui martori oculari cînd fri­ vecinii ce-i are acolo unde locuieşte tor peste 11.000. In ultimii 5 ani au export. La această chemare au suplimentară în valoare de
la tuns sau bărbierit. de mai mulţi oameni. zerul Cornea se adresa unui băiat în prezent, în locuinţă de stat, pe fost reconstruite aproximativ 71.000 a- răspuns 960 de întreprinderi din 76.000.000 mărci.
cu asemenea cuvinte: „în Ioc să care a închiriat-o şi de vecinii partamente distruse în timpul războiu­ toate ramurile industriei. Valoa­
Din rîndurile frizerilor de la a- Reţine mult atenţia şi merită să din jurul casei lui particulare, în lui. rea angajamentelor luate se ci­ Conform prevederilor, în 1960
ceastă cooperativă, el, frizerul Cor- ne oprim puţin asupra atitudinii fri­ meargă bine, mer­ care are chiriaşi şi primeşte o sumă frează Ia peste 145.000.000 producţia de mase plastice şi
nea, căci despre el este vorba, pare zerului Cornea ge tot mai prosti frumuşică de bani, drept chirie). Şi In ultimii ani R.D. Germană a rea­ mărci. fibre artificiale va atinge 135.000
mai deosebit. Şi nu atît pentru că faţă de cei doi cine ie-a pus să ie aşa e frumos să te înţelegi bine cu lizat un înseninat progres în domeniul tone, iar în 1965, ea va creşte
ar fi simpatic sau pentru că ar cu­ băieţi care se gă­ faci frizer ? asta-i ei. E drept însă că vecinul lui — construcţiei de locuinţe pe cale indus­ Colectivul şantierelor navale de încă aproximativ 2,5 ori a-
noaşte prea bine meseria, cit pentru sesc la frizerie meserie nu glumă! ospătar la restaurantul „Crişul" — trială. „Warnow-Werît“, în apropiere de tingînd peste 300.000 tone li­
faptul că manifestă o mîndrie per­ pentru a învăţa ţine briciul mai mai sare ciieodată gardul pentru că Rostock, pe litoralul Mării Bal- nual.
sonală inexplicabilă. Privindu-l, ai meseria de frizer. drept I săpuneşte aşa vrea Cornea. Şi dacă aşa vrea .<¦ ¦>y tice, a hotărît să mărească cu
impresia că este îndrăgostit de el mai repede / un- el nimeni nu mai. poate zice nimic. peste 30 la sută planul prevă- Industria chimică a R.D. Ger-
însuşi, i se pare că el întruchipează „Grija" lui pen­ de-ţi stă guidul ?, Doar e vorba de Cornea, frizer în zut pe anii 1961 —1965. In anii mane va pune ia punct produc-
V frumuseţea frumuseţii şi că ar fi cel tru băieţi merge ar fi mai bine, oraşul Brad, om „prezentabil“, cu celui de-a! treilea plan cincinal fia de noi substanţe artificiale,
mai frumos bărbat din sud estul Eu­ pînă departe, mer­ relaţii multe, cu prieteni buni, cu aşa-numiţii poliesteri ca poliu-
ropei. Nu rare ori se opreşte din ge pînă acolo în- să-ţi vezi de trea­ colegi de muncă buni, care nu-l su­ retan pentru îăţuirea mobilelor
lucru, se grozăveşte în faţa oglinzii, pără şi nici măcar rui.i atrag atenţia şi alteic.
îşi parfumează părul, şi-l piaptănă cîi se denaturea­ bă că frizeria nu alunei cînd are atitudine necuviin­
şi, ca să pară mai „hoţ“, îşi lasă o să o înveţi pînă o fi porcul cu cioasă faţă de unii oameni. Da, da, 11
o cărare chiar pe mijlocul capului. ză, el însuşi deve­ coadă". Şi multe alte cuvinte de a- despre Cornea este vorba.
Este pretenţios foc faţă de el. Ţine nind un mare pisălog. cest fel, cuvinte jignitoare, nestimu- In R epublica D e­
mult la tenul să u ; orema, pudra, li laiive, negindite, asemenea cuvinte Este adevărat că el e cooperator m ocrată G erm ană
Sînt nelipsite. II îngrijorează mult Uzează mult de necesitatea cunoaş­ rosteşte „mindreţea" asia de Cornea. şi cu el ar mai putea sta de vorbii învătăm intul şcolar
apariţia unei zbircituri pe faţă; ar terii bine a meseriei, de condiţiile in conducerea cooperativei, l-ar puica este pus pe o puter­
fi în stare, în asemenea cazuri, să care se învaţă azi meseria de frizer Mulţi spun că dacă ei va fi per­ chiar critica pentru lipsurile de care nică şi trainică bază ştiin ţi­
facă o baie de aburi sau orice numai faţă de trecui, cînd patronii dispu­ severent in a proceda astfel cu tine­ dă dovadă, dar de ce să facă aşa fică. In cadrul şco lii elevii
ca zbîrciiura respectivă să dispară. neau de tot: frizerie, frizer, brici, rii care vor să devină frizeri, alunei ceva conducerea ? Nu l-ar supăra capătă m ultiple cunoştinţe
pensulă, şervete, şerveţele etc. Este in viitor nu o să avem mulţi frizeri. oare dacă eventual l-ar critica? Pro- practice pe baza sistem ului
Poate că e bine aşa. Şi nu poale totuşi curios acest Cornea. Se pare babil că da. Şi dacă da, mai bine p o litelin iză rii in vă ţă m în tu l ui,
ci sigur, deoarece, un ten îngrijii, o că nu a fost nici el mulţumit de fe­ Ei, dar Cornea nu procedează aşa să-l lase aşa. Să-l lase dar nu prea căruia i se acordă m are a ten ­
„faţă curată", un păr pieptănat, pla­ lul cum patronii iratau cu lucrătorii cu ioată lumea. In faţa lui oamenii mult, pentru că s-ar putea ca, la un ţie.
ce multora, inclusiv fetelor. şi cu ucenicii. Şi lotuşi atitudinea sînt categorisiţi in „muritori de ruid" moment dat, să se apuce el de cri­ IN FOTO : U n grup de
tică. Şi-o să crilice pe toţi, inclusiv elevi descifrează tainele unei
Frizerul Cornea nu este „grijuliu" lui faţă de ucenici, felul cum se o- şi „muritori deosebiţi". Şi cu „muritorii m aşini com plicate.
numai faţă de el, ci şi de colegii lui conducerea cooperativei.
cupă de creşterea lor, cum se stră­ deosebiţi" — mai precis cu unii

duieşte să-i înveţe meserie, cum dis­ „oameni“ — procedează altfel. Faţă de
ei are, o altă atitudine: plecăciunile,
cută cu ei, acest fel, nu se prea de­

osebeşte de acel v! patronilor. I se

. VW v /V \A