Page 52 - 1958-11
P. 52
Pag. 4 D R U M U n 'SOG! A U S M U L U T Mr 121 n
erââais
P .C . d in A u s tr a lia jusfcfckn&Le slitâ • Ad&im ela s ííp JL
li fraile a lipici mascior
fiiip©iriwi politicii antipopulare
a guvernului
SYDNEY 15 (Agerpres). - dică la 5.000. In urma reducerii
După Gym s-a mai anunţat, la importului de zinc şi plumb de
22 noiembrie vor avea loc în către S.U.A., producţia de zinc Vizita mes delegaţii de fruntaşi Cifre care confirmă în Coreea de sud
Australia alegeri parlamentare. şi plumb din minele australiene
In cadrul campaniei electorale, 'a scăzut. Activitatea din mine ai vieţii publica in irak în Azerbaidjan înrăutăţirea situaţiei Tot mai multă poliţie şi teroare
care se desfăşoară în prezent în le de cărbuni a stagnat de ase mai multe închisori
întreaga ţară, Partidul Comunist menea şi minerii sînt concediaţi. vem posibilitatea să folosim sin economice
din Australia se află în fruntea BAKU 15 (Agerpres)’. TASS guri bogăţiile ţării noastre, dar SEUL 15 (Agerpres). Potri planul de extinderea închisori
luptei maselor îndreptată împo Partidul Comunist din Aus transmite: Delegaţia fruntaşilor noi nu avem specialişti, nu a- a oamenilor muncii
triva, politicii antipopulare a gu tralia prezintă in actuala cam vieţii publice din Irak, care se vem institute de învăţămînt care vit ştirilor de presă sosite din lor, va primi un sprijin sub
vernului. Această campanie este panie electorală un program află tntr-o vizită de prietenie să-i pregătească. Pentru aceasta din Franţa Seul, clica lui Li Sîn Man plă-
influenţată de situaţia economi pentru naţionalizarea monopo în Uniunea Sovietică, a poposit avem nevoie de ajutorul dv. şi nuieşte să aloce mari fonduri stanţial din partea S.U.A.
că a ţării, care continuă să se lurilor. folosirea deplină a bra timp de trei zile în Azerbaid sperăm că oamenii sovietici ni-! PARIS 15 Corespondentul A- pentru construirea a 43 de noi In timp ce se cheltuiesc niari
agraveze. O problemă destul de ţelor de muncă în industrie şi jan. vor acorda. gerpres transmite: Institutul na
reducerea cheltuielilor de înar ţional de statistică din Franţa sedii poliţieneşti in Coreea de sume pentru consolidarea regi
acută este creşterea continuă a Poporul nostru nu va uita In cele trei zile cît au stat în a publicat date cu privire la re sud în cursul anului viitor, spre mului fascist al lui Li Sîn Man,
mare. Programul partidului co niciodată sprijinul frăţesc şi Azerbaidjan oaspeţii au vizitat ducerea orelor de muncă în in a-şi întări dominaţia sa fascistă. nu se acordă nici o atenţie ce
şomajului. Unele şantiere na munist subliniază necesitatea întreprinderi industriale şi insti dustria franceză. Această redu Aceasta înseamnă că teroarea lor trei milioane de oameni tară
prietenia oamenilor sovietici, a tuţii de cultură din capitala cere afectează în prezent un mi fascistă împotriva populaţiei ne
vale au concediat sute de munci dezarmării şi a retragerii Aus Azerbaidjanului, s-au întîinit cu lion de salariaţi şi reprezintă locuinţă care sînt nevoiţi să tră
traliei din pactele militare. Co declarat Na'dji Iusef, conducăto reprezentanţii diferitelor pături pentru aceştia o reducere de sa vinovate va ti intensificată, con- iască pe străzi şi nu se cheltu
tori şî se pregătesc să-şi înce muniştii şi laburiştii duc. o cam ale populaţiei din Baku. larii care se cifrează la 10 mi ştruindu-se noi camere de tor ieşte nici un ban pentru constru
panie comună in uzine, mine şi rul delegaţiei, în cadrul convor liarde de franci pe lună. Numai tură în aceste sedii poliţieneşti. irea a 33.600 de săli de clasă
teze complect activitatea. In porturi pentru mfrîngerea gu Membrii delegaţiei Republicii în industria metalurgică din re necesare elevilor din şcolile pri
vernului Menzies in actualele a- birii pe care a avut-o delegaţia Irak au plecat la Tbilisi. giunea Parisului se pierd săptă- După cum relatează presa, cli mare, care sînt nevoiţi, din a-
Australia de vest, unde se află legeri. mînal 500.000 de ore, ceea ce ca lisînmanistă, care se grăbeş ceastă cauză, să înveţe în cor
cu oamenii de ştiinţă din Azer reprezintă o reducere de salarii te să termine cît mai repede turi sau sub cerul liber.
cea mai tinără regiune indus de 650 de milioane de franci pe
baidjan. lună pentru muncitorii din a-
trială, numărul şomerilor se ri Irakul, ca şi Azerbaidjanul, ă
Poporul japonez s e pentru subliniat Nadji Iusef. este o ţară SitMaţIiE p© !iiteă siisi U ru g u a y
a petrolului. In prezent noi a- MONTEVIDEO 15 (Ager a fost propus de partidul Uni
pres). — La 30 noiembrie în U- unea democratică „Blanco“ şi
economice ce P. Chineza ruguay va avea loc alegerea a partidul herrearist. Al doilea
OTTAWA 15 (Agerpres). — ignorare a Chinei şi că mulţi Primul minisiru al Nigeriei protestează
După cum anunţă agenţia Reu- japonezi sint de părere că a- i v e proiectatelor experienţe ceastă ramură. 9 membri ai Consiliului naţio proiect a fost propus de parti
ter, la un miting al asociaţiei ceasta periclitează viitorul eco franceze cu arma nucleară nal al guvernului (şeful colec dul catolic „Union Civica“. Gel
pentru Naţiunile Unite de la nomic al Japoniei. Poporul ja Ziarul ecoţiomic „Les Echos" tiv al statului), a 99 de deputaţi de-al doilea proiect este spriji
Vancouver (Canada), economis scrie in legătură cu reducerea în parlament, a 31 senatori, pre nit de Partidul Comunist din U-
tul japonez dr. Shigeto Tsuru a ponez, a spus el, este de părere orelor de muncă în industria cum şi a deputaţilor consiliilor ruguay, care'îl consideră mai
declarat că politica urmată . de franceză că „aceste 10 miliarde departamentale. Au fost înre democratic şi mai progresist in
S.U.A. faţă de R. P. Chineză es că pentru menţinerea indepen LONDRA 15 (Agerpres). — cu acordarea unei noi constituţii de franci pierdute la salariile gistraţi 1,4 milioane alegători. comparaţie cu primul.
te dezaprobată din ce în ce mai lunare constituie echivalentul
mult în rindurile poporului ja denţei economice a Japoniei sint In cadrul unei conferinţe de Nigeriei, a declarat că se opune unei puteri de cumpărare care Concomitent cu alegerile va Pentru adoptarea proiectului
ponez. s-ar pute., concretiza în 350.000 avea loc un referendum in le de reformă a constituţiei, la re
necesare relaţii economice cu presă care a avut loc la Liver- categoric proiectelor Franţei de de aspiratoare de praf sau ferendum este necesar să se ob
El a arătat că guvernul japo 60.000 de motociclete. gătură cu reforma constituţiei. ţină majoritatea absolută de vo
nez urmează politica S.U.A. de R. P. Chineză. pool, primul ministru al Nige- a efectua experienţe nucleare in turi, care să nu reprezinte insă
„La aceasta, conchide „Les In preajma alegerilor au fost pre mal puţin de 30 la sută din nu
In încheiere dr. Shigeto Tsuru i de est, Nnmadi Azikiwe.ca- Sahara. EI a subliniat că în ur mărul alegătorilor înregistraţi.
a spus că Japonia şi R. P. Chi j se află în drum spr.e patrie ma acestor experienţe radioac zentate două proiecte de refor
neză sint state învecinate 'şi tre după ce a participat la confe tivitatea ar ameninţa nu numai mă a constituţiei. Unul din ele
buie să fie prietene. rinţa de la Londra in legătură teritoriul Nigeriei dar şi toate
teritoriile din Africa de vest.
„Noi am luat legătură cu gu
vernul Marii Britanii, şi in spe Echos“, trebuie să se reflecteze A
PLENARA cial cu Ministerul de Externe, serios deoarece numărul munci împotriva influentei naziştilor
cerind ca să exprime autorităţi şi pan-germanişfilor asupra
lor franceze opoziţia noastră fa torilor afectaţi de reducerea zilei
i M M r t l t a O. N. U.a ţă de experienţele nucleare“ — de muncă constituie în prezent tineretului şi copiilor Austriei
a declarat primul ministru nige 8 la sută din numărul total al
NEW YORK 15 Coresponden examinarea problemei programe creeze „torţe internaţionale de rian. populaţiei salariate active“. VIENA 15 (Agerpres). — şi adolescenţii de această otra
tul Agerpres la O.N.U. transmi lor de asistenţă tehnică. Majo poliţie“ permanente, să adapteze Ziarul „Neues Oesterreich“, ca vă“. ziarul scrie: Aceia care
te : Vineri dimineaţa a avut loc ritatea rezoluţiilor privind asis aceste forţe pentru înfăptuirea Pentru încetarea definitivă re apare la Viena, cere cu insis
o şedinţă plenară a Adunării tenţa tehnică au fost adoptate în unor ţeluri colonialiste agresi tenţă adoptarea unor măsuri după 13 ani de la zdrobirea de
unanimitate. ve, care nu au nimic comun cu a experienţelor cu arme nucleare hotărîte împotriva influenţei na finitivă a regimului hitîerist
Generale a Organizaţiei Naţiu principiile Cartei. O.N.U. Con ziştilor şi pan-germaniştilor a- preamăresc războiul, aceia care
nilor Unite. S-au exaTOhat .Q Ip problema .torţelor., de .ur damnarea .hotărîtă a . acestei *» V * .Jf‘ I l H " V d •, *• ¦• ¦> » ţ* ». v> •« « » * .» • „ ,. supra tineretului şi copiilor îşi bat joc dc victimele lagăre
serie de probleme discutate în genţă .ale O.N.U., reprezentantul născociri dăunătoare cauzei pă Austriei. Ziarul citează fapte ca lor de concentrare şi transformă
comitetele Adunării Generale şi Uniunii Sovietice, A. A. Sobo- cii de către numeroase ţări, a GENEVA 15 (Agerpres). — François Mauriac, Dmitri Şos- re dovedesc că în unele uniuni universităţile in tripouri, aceia
în alte organisme ale Organiza lev, a luat cuvîntul şi a arătat silit pe iniţiatorii ei să renunţe de tineret se .restabilesc tradi nu mai pot fi reeducaţi, cu ei
ţiei Naţiunilor Unite printre care că delegaţia Uniunii Sovietice Ia dezbaterea în Comitetul Po La 13 noiembrie au sosit la Ge takovici,' Lord Boyd — Orm, Ta- ţiile naziste, se propovăduieşfe nu trebuie să te porţi cu mă
problema independenţei teritoriu- a votat împotriva proiectului de litic special a raportului secreta ideea „unei mari patrii germa nuşi pentru că atunci devin şi
lui Togo, aflat deocamdată sub rului general pe această temă. neva Robert Gilmore şi Dona Li dro Watannbă, Carlos Rom.ulo, ne“, este sprijinit spiritul agre mai impertinenţi. Atunci in
administraţie franceză, progra- rezoluţii intmeit consideră că siv al rnilitariştilor germani. tr-adevăr se poate ivi o primej
toate cheltuielile pentru întreţi- In ceea ce priveşte, „terţele Keys, reprezentanţi ai Comitetu Trygve Lie, Martin Niemoeller, die pentru libertatea şi inde
mele de asistenţă tehnică, ale nerea forţelor armate create în armate extraordinare ale ONU" Cerind „să fie apăraţi copiii pendenţa noastră.
gerea unui înalt comisar al Na legătură cu agresiunea Angliei, lui naţional pentru o sănătoasă dr. Toyohiko Kagawa, C. Raja-
ţiunilor Unite pentru refugiaţi, Franţei şi Israelului împotriva deja existente, a spus în înche politică nucleară a Statelor f i gopalachari, Gunnan Myrdal
stabilirea procedurii arbitrate şi Egiptului din 1956, trebuie să
le suporte ţările agresoare în iere A. A. Sobolev, delegaţia nite. Ei au prezentat delega etc.
altele. săşi. sovietică este împuternicită să
In ceea ce priveşte situaţia ţiilor S.U.A., Angliei şi U.R.S.S. Ei au subliniat că publicarea
Căutînd să justifice menţine declare că Uniunea Sovietică,
teritoriului Togo, a fost prezen rea pe viitor a forţelor armate la conferinţa de la Geneva un acestui apel a fost urmată în tfttesenZe 'jorrunerfti !PESI Y_MSTÂBE
tat raportul comitetului nr. 4 ale O.N.U., puterile occidentale ca şi înainte, nu va participa apel care cheamă la încetarea mai multe ţări de stringere de
care a examinat în şedinţele sale le prezintă aproape ca singura definitivă şi controlată a expe semnături care indică interesul
anterioare această problemă. In la finanţarea tor.
raport se arată că Togo este bază a menţinerii păcii in Ori rienţelor nucleare. deosebit al omenirii pentru suc
cel de-al doilea stat aflat sub entul arab. Asemenea încercări, A fost adoptată rezoluţia - pri
mandatul Organizaţiei Naţiuni a spus în continuare reprezen Cei doi reprezentanţi au ară cesul conferinţei de la Geneva. COPENHAGA 15 (Ager- fost organizat şi un bazar de o-
lor Unite care îşi va dobîndi in tantul U.R.S.S., au ca scop să vind procedura arbitrată, rezolu tat în cadrul unei conferinţe de Numai in S.U.A. s-au strîns în- pres). — Filiala Asociaţiei de
dependenţa. primul fiind statul presă că apelul a fost semnat de prietenie danezo-romină din biec'te de artă populară romi-
ţie votată după cum se ştie în mai multe personalităţi de sea tr-o perioadă de zece zile aproa Aarhus a prezentat la 12 noiem nească.
pe 60.000 de semnături. S-au brie intr-un cadru festiv filmul
Comitetul Juridic. romînesc „Ciocîrlia“. Totodată a Cu acest prilej conferenţiarul
mă ca dr. Albert Schwaiţer, strîns de asemenea semnături în universitar dr. John Glaviod a
vorbit despre viata culturală din
Eleanor Roosevelt, Bertrand Italia, Belgia, Olanda şi Noua R.P.R.
Russell, Martin Luther King, Zeelandă.
Ghana. In acelaşi raport prezen
tat de delegatul Israelului s-a Săptămîna care se încheie as INTERNAŢIONALA puri paşnice dar e tot atît de
precizai totodată că după dobîn- tăzi a fost marcată pe plan imperios ca şi spaţiul terestru
direa independenţei, în anul mondial de unele evenimente tele Unite, Anglia şi Franţa ai' ¦>/—>r-' i—>i—ir~ aşteaptă în prezent ca puterile să nu fie destinat unor intense
1960, Togo va avea posibilita deosebit de importante pentru nesocotit acordurile internaţiona occidentale să renunţe, în slîr- pregătiri de război, aşa cum
tea să devină membru al Orga actuala conjunctură internaţio le încheiate după cel de-al doi [ * Problema germana — din nou îm şit, la condiţiile lor, a căror sin procedează puterile imperialiste.
nizaţiei Naţiunilor Unite. Gu nală. Dintre acestea, se remar lea război mondial privitoare fa gur ţel este să tergiverseze şi să
acest prilej a luat cuvîntul şi că în primul rînd rodnicele tra Germania, în special cel de la l a c tu a lita te * Prelntîmpisiarea unui atac prim torpileze orice tratative în a- Problema Orientului mijlociu
reprezentantul statului Ghana, tative sovieto-poloneze, care s-au Potsdam, t.ransîormînd teritoriul ceastă problemă. a fost în această săptămîna pre
Ako Adjei. Reprezentantul Gha- încheiat în această săptămîna R. F. Germane într-un arsenal [surprindere ~ la ordinea zilei la ta e v a * La i zentă în actualitatea internaţio
nei a arătat că anul 1960 va prin publicarea unui document de arme de distrugere, inclusiv La Organizaţia Naţiunilor nală prin manevrele nedibace la
constitui una din cele mai im de importanţă internaţională — arma atomică, Germania occi [O - N. U .: maşina de vof docilă S. U, A .i Unite lucrările diferitelor orga- care recurge regele Hussein ai
portante etape în istoria contem declaraţia comună sovieto-polo- dentală devenind în felul acesta Iordaniei în încercarea sa dispe
porană, întrucît patru noi ţări neză. Afirmarea unităţii şi coezi o bază militară agresivă. Aşa h o a cţiune...' * M a n e v re le lui H u s s e in * } nc organisme au continuat'şi rată de a submina prestigiu!
din Africa vor deveni state su unii care leagă popoarele polo după cum sublinia N. S. Hruş- in cursul acestei săptămîni cu mereu crescînd de care se
verane şi independente. HI s-a nez şi sovietic în actualele îm ciov Ia mitingul prieteniei so (J destulă intensitate. Astfel, Comi- bucură Republica Arabă Unită.
referit la Togo, Camerun, Nige prejurări internaţionale, cînd vieto-poione, puieriie occidenta î u j j u / u u / w’u j j teiul Politic a încheiat dezba Fiind urît de masele largi popu
ria şi Somalia. cercurile reacţionare imperialiste le încalcă în mod sistematic terile în problema coreeană. In lare şi menfinîndu-şi tronul doar
pregătesc tot mai febril acţiuni toate prevederile acordului de la mane, cerută insistent de către un înalt grad de perfecţionare, legătură cu aceasta, se remarcă cu sprijinul baionetelor trupelor
Cele două rezoluţii votate în războinice, primejdioase cauzei Potsdam, în afară de clauzele ce poporul german, de către opinia cind ţările participante la blocuri faptul că maşina de vot docilă engleze, Hussein a hotărît să-si
comitetul nr. 4 cu privire la pro păcii are o semnificaţie deosebi se referă la Berlin, care le sînt publică iubitoare de pace din militariste, agresive se pregătesc S.U.A. a împiedicat din nou a- ia o „vacanţă“ şi să piece în Eu
blema togoleză au fost adopta tă, prietenia polono - sovietică avantajoase. Ţinînd cu dinţii Europa. doptarea unei rezoluţii conforme ropa. El a şi plecat clin Anîman
te de Adunarea Generală în simbolizînd însăşi prietenia şi de statutul cvadripartit al Ber tot mai evident pentru un nou cu interesele poporului coreean, dar s-a întors numai după o
unanimitate. S-a trecut apoi la unitatea care caracterizează în linului, puterile occidentale au La Geneva, pe lingă conferin măcel mondial este cu atît'mai cu interesele păcii în Asia. A- oră. Motivînd că avionul său ar
tregul lagăr socialist. transformat partea occidentală a ţa tripartită a reprezentanţilor necesar să se ia măsurile ce se fi fost atacat de avioane ale
-o- capitalei R. D. Germane într-un U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei pri impun de a fi luate pentru pre- doptîndu-se rezoluţia propusă R.A.U., Hussein a declarat că a
De încheierea cu succes a tra fel de stat în stat, într-un loc vind încetarea experienţelor nu întîmpinarea unui atac prin sur- de S.U.A. şi un grup de alte luptat „eroic“ pentru a evita
Inspectorii tativelor sovieto-poione se lea de unde sînt lansaţi pe terito cleare, ale cărei lucrări se des prindere. Realizarea unei înţeie- ţări capitaliste se poate spune „primejdia" şi „pericolul" care
gă de asemenea revenirea în riul R. D. Germane tot felul de făşoară anevoios din cauza po geri în această problemă ar con- că de fapt nu s-a făcut nimic
SAIGON 15 (Agerpres). — actualitate a problemei germa spioni şi diversionisţi. Pe bună ziţiei obstrucţioniste pe care se stitui un pas important pe linia şi că problema coreeană rămî- îl ameninţau.
Agenţia Associated Press rela ne. Această problemă a fost a- situează puterile occidentale, în slăbirii încordării internaţionale, ne mai departe nerezolvată, aş-
tează că la 14 noiembrie a so mintiiă de tovarăşul N. S. Hruş- dreptate, sublinia N. S. Hruş- această săptămîna s-a deschis ar contribui efectiv la evitarea ieptînd o nouă sesiune a Adună- Aşa după cum s-a aflat clin
sit la Saigon, venind din Hong- ciov în cuvîntarea ţinută cu pri ciov, a sosit timpul ca această conferinţa experţilor în problema unui pustiitor război atomic şi rii Generale a O.N.U. în pre-
kong,o comisie a departamentu lejul mitingului de la Moscova situaţie anormală să fie lichida preîntîmpinării unui atac prin apărarea păcii. surse ale R.A.U. toate aceste
lui apărării al S.U.A. condusă închinat prieteniei sovieto-polo- tă, să fie lichidate rămăşiţele surprindere, la care participă re zent Comitetul Politic a început
de Charles H. Shuff, ministru ne. Intr-adevăr, deşi au trecut regimului de ocupaţie în Berlin. prezentanţi ai ţărilor membre Consecventă politicii sale de manevre sînt cusute cu ată al
adjunct al Apărării. Comisia va peste 13 ani de Ia terminarea Şi pentru a se realiza lucrul a- discutarea problemei folosirii
inspecta modul de folosire a su celui de-al doilea război mon cesta, Uniunea Sovietică, după pace, Uniunea Sovietică a pro- bă. Scopul lor e să acopere pro-
melor acordate de guvernul dial problema germană continuă cum a declarat N. S. Hruşciov, spaţiului cosmic în scopuri paş
S.U.A. Vietnamului de sud in să rămînă nerezolvată, cerinţele va preda R. D. Germane suve ale Tratatului de la Varşovia, pus încă acum cîţiva ani mă- nice. Aşa după cum sublinia vocările împotriva R.A.U. la ca-
cadrul programului de ajutor tot mai hotărîte ale poporului rane acele funcţii în Berlin pe pe de o parte, şi reprezentanţi suri concrete care să ducă la reprezentantul U.R.S.S., V. A. re recurg autorităţile iordanie-
militar. Potrivit agenţiei, după german de a se realiza unifica care le mai deţin organele sovie Zorin> problema spaţiului cosmic
o vizită de 48 de ore la Sai rea ţarii fiind ignorate consec ai pactului nord-Atlantic, pe de preîntîmpinarea, unui război p„rin, ne. Acestea, însă, n-ar trebui să
gon „comisia americană va ple vent ele către puterile occiden tice. F. un nou prilej oferit de altă parte. Opinia publică mon surprindere, dar ele n-au fost trebuie studiată în strînsă ie-
ca in Cambodgia, Laos, Tailan- tale, cărora le revine o răspun gătură cu spaţiul terestru, cu uite că poporul egiptean a mai
da şi Filipine pentru a eo’Wnua U.R.S.S. puterilor occidentale dială iubitoare de pace e vital acceptate de către puterile occi amplasarea numeroaselor baze
inspecţia“. dere serioasă de a contribui Ia militare ale ţărilor capitaliste în fost pus odată în faţa unei agre
pentru rezolvarea problemei ger- interesată ca această latură im dentale, acestea făcînd multă zar jurul Uniunii Sovietice şi a ţă
încheierea tratatului de pace cu rilor lagărului socialist. Căci, siuni străine şi că şi-a apărat
portantă a problemei dezarmării vă propagandistică în jurul unor pe bună dreptate, e necesar să
Germania. Mai mult chiar, Sta- eroic independenţa şi suverani-
să fie soluţionată potrivit cu cele propuneri proprii care nu repre folosim soaţiitl aerian în «co-
tatea sa. Astăzi, cu atît' mai
mai sincere năzuinţe ale popoa zentau nici pe departe năzuin-
mult, orice atentat împotriva
relor. In condiţiile de astăzi, ţele paşnice ale popoarelor iu-
R.A.U. e sortit dinainte eşecu
cînd tehnica militară a atins bitoare de pace. Opinia publică
lui.
CONST MACOVE1
Redacţia ?! administraţia ziarului sfr. 0 Martie nr. 9, Telefon: J88| I8 9|75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .l. J.R, nr. 990,320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: lii’reprimîerea Poligrafică „l MAI" — Deva.
