Page 53 - 1958-11

PROLETARI DIN TOATE. ŢĂRILE, U N 1Ţ I-V M Cu paşi gigantici

Spre realizarea visului de aur

al omenirii — comunismul

j f i A t A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEOOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Scopuri Un măreţ program de dezvoltare
grandioase a U.R.S.S. spre comunism
Anuí X IMr. 12Í7 Marţi 18 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani
Tezele raportului care va fi pre­
zentat de N. S. Hruşciov la Congre­

HIDROCENTRALĂ . « . 7- / «V . tt- • «• sul al XXI-lea al P.C.U.S. prezintă un După ce în .decurs de numai 41 de ani, dintre care o pe­
LA COROE interes deosebit şi în riadul masei de
Muncitori frunfaşi i muncitori şi de ţărani colectivişti, în­ rioadă îndelungată au constituit-o războaiele, Uniunea Sovie­
Coroeştii este im sat din raionul Haţeg, aşezai Ia poa­ tovărăşiţi şi cu gospodărie Individuală
lele munţilor. Prin marginea satului curge' apa Coroeş- f din regiunea noastră. tică a făcut un salt uriaş înainte, construind cu succes orîn-
iilor, apă cristalină cu un debil destul de mare şi
constant. k h T .R .C .LH . Gava î Aşa, de pildă, ieri, Ia sediul gospo­ duirea socialistă, iată că în prezent întreaga omenire este
9 dăriei agricole colective din Sinian-
drei, unde mă aflam, am suprins, îna­ martora unor planuri grandioase de construire a comunismu­
inte de a pleca la muncă, un grup
$* lui, planuri care sînt cuprinse în tezele raportului pe care to­

li varăşul N. S. Hruşciov îl va prezenta la Congresul al XXI-lea

¦ !al P.C.U.S., raport intitulat: Ciirefe de control ale dezvoltării

'economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965.

Pină nu de mult nimeni nu s-a glndit la bineface­ de colectivişti, care se întreceau in a Aşa după cum se subliniază în teze, poporul sovietic a în­
rile pe care Ic poate aduce energia acestei ape. Acum răsfoi ziarele ¦pentru a găsi In coloa­
insă locuitorii satului au hotărit să folosească apa pen­ nele sale cifrele care vorbeau despre făptuit transformări de o mare însemnătate istorică care dau
tru punerea in mişcare a unei microcentrale electrice. felul cum se va dezvolta în viitorii 7
Şi de la vorbe la fapte nu a fost mult. Pentru coordo­ ani economia naţională a U.R.S.S. şi în prezent posibilitate Uniunii Sovietice să înceapă o perioadă
narea lucrărilor şi-au ales un comitet de cetăţeni din mai ales agricultura, faţă de care se
cei mai harnici dintre ei. Zilnic, comitetul de cetăţeni dovedeau deosebit de interesaţi. nouă, de cea mai mare importanţă a dezvoltării sale — pe­

a mobilizat locuitorii satului la executarea lucrărilor. „Volumul producţiei globale a agri­ rioada construcţiei desfăşurate a comunismului. Etapa nouă a
culturii în U.R.S.S. va spori Ui anul
Pină acum la viitoarea microcealrală, care va fur­ 1965, faţă de anul 1958, de aproxima­ dezvoltării Uniunii Sovietice va fi etapa hotărîtoare a întrecerii)
tiv 17 ori. Se vor furniza agriculturii
niza lumină electrică întregului sat, s-a făcut mare în această perioadă peste 1 milion cu lumea capitalistă, întrecere în care Uniunea Sovietică a dc- ?

parte din lucrări. Astfel, s-a terminat construirea ca­ păşit de pe acum Statele Unite în numeroase ramuri ale econo- )

miei, chiar şi la producţia pe cap de locuitor. Cifrele cuprinse în /

tezele raportului tovarăşului Hruşciov sînt o parte componentă^

a grandiosului plan de perspectivă de 15 ani, care, în mod prac­

tic, este programul economic de construire a comunismului în \

natului de adncţiune, lung de 160 m., casa turbinei este tractoare, aproximaiiv 400.000 combine Uniunea Sovietică. La sfîrşUul acestei perioade Uniunea Sovie­

ridicată în roşu, iar conducta care va alimenta turbina cerealiere şi o mare cantitate de ma­ tică va ocupa primul loc în lume nu numai în ce priveşte vo-'
cu apă. cu o cădere de 12 m., a fost montată. De ase­ şini agricole" — cili preşedinteie
menea, s-a procurat turbina şi dinatmU necesar micro­ G.A.C., Iov. Dragomir Haida. lumul global al producţiei, ci şi în privinţa producţiei pe cap de>
centralei.
l VASILE ARAMA 7 „Pe noi ne bucură nespus de mult locuitor. \
întreaga construcţie a microcentralei se face ca aju­ acest lucru — a spus colectivistul
!‘ şeful echipei de instalatori sanitari,* Vasile Râchiţan. Sprijinul pe care-l Iz Problema fundamentală pentru următoarea perioadă de)
/ ani (1959— 1965) — potrivit cifrelor de control cuprinse în 1
< îşi depăşeşte in medie norma cu Ţ teze — este dezvoltarea accelerată a economiei naţionale pe $

130 ta sută. calea spre comunism, problema cîştigării maxime de timp în "

torul contribuţiei cetăţenilor, în bani şi în muncă. Pină vom primi din partea prietenilor noş­ întrecerea economică paşnică a socialismului cu capitalismul.

* ' acum s-au efectuat aici peste 4.000 zile de muncă vo­ tri ne va ajuta fără îndoială, şi pe Planurile pe care poporul sovietic şi le propune spre realizare1
luntară. noi, să obţinem succese şi mai însem­
nate pe calea dezvoltării agriculturii în următorii 7 ani sînt, într-adevăr, grandioase.

y Tractoristul Cornel noastre socialiste şi în acest fel, să Producţia globală a industriei va creşte în anul 1965

t Doica dc da S.M.T. 0 - Creşte sectorul socialist putem da oamenilor muncii de la o- aproximativ cu 80 la sută faţă de 1958. In anul 1965 Uniunea
raşe mai multă pline, mai multă car•>
ţ răştie a realizat pla- ţ?" (Continuare în pag. 2-a)

( nul anual pe tractor X — . al agriculturii ne, mai multe produse, agroalimentare.

( în proporţie dc 102 la ) Sarcini mărefe

C sută, iar planul din campania d c Ţ Am fos: prin multe secţii ale Com­ urni
binatului siderurgic din Hunedoara.
C toamnă cu 112 la sută. ^ Ultima săptămînă a fost mar­ raionul Aibă, o întovărăşire a- Peste iot oamenii se pregăteau ca La Uriaşul inferes sfîrn if
cată de succese importante pe gricolă în care s-au înscris 66 sfîrşilul primului schimb să se adune în rtndul opiniei publice
> IN CLIŞEU : Tractoristul Cornel' linia dezvoltării sectorului so­ familii cu 56 hectare teren. pentru a lua cunoştiinţă de cifrele de
cialist al agriculturii în regiu­ control, ale dezvoltării economiei na­
( Doica executînd cu tractorul ară- Merită atenţie şi faptul că în ţionale a U.R.S.S. pe anii 1959-1965.
nea noastră. unităţile socialiste existente au Oţelarii, furnaliştii, cocsarii, loţi cei.
f turi adînci de toamnă pe ogoarele In această perioadă au fost mai intrat în ultima săptămînă ce muncesc în marele combinat hune-
încă 350 familii cu 2.285 hecta- dorean. se mindresc cu succesele în­
> unei gospodării colective. create în raionul Ilia două înto- re teren. registrate de oamenii sovietici, oorbesc
vărăşiri agricole în care au in- despre acestea ca despre propriul lor
Succese trat 70 familii cu 125 hectare Succesele înregistrate în ulti­ succes. m ondiale *
ale artiştilor teren arabil şi o întovărăşire ma săptămînă au făcut posibil
plastici amatori zootehnică cu 600 ha. păşune şi ca în perioada de Io 20 octom­ | electrician, este distins cu insigna j — Ne bucurăm mult — spunea un STATELE UNiTF dezvoltare a industriei grele“ ale
din Lupeni 126 oi la fondul de bază. brie şi pînă la 17 noiembrie, oţelar — că Uniunea Sovietică a por- - Uniunii Sovietice au fost înde­
sectorul socialist al agriculturii nit cu paşi gigantici spre comunism. NEW YORK 17 (Agerpres). plinite cu totul satisfăcător. ?
M em brii cercului de arte La Vingard, raionul Sebeş, — Gontinuînd să comenteze ci­
au fost constituite de asemenea să se dezvolte cu mai mult de frele de control ale dezvoltării De aceea, ziarul recomandă
plastice al clubului m inier din două întovărăşiri agricole care economiei naţionale a U.R.S.S., „să nu se nesocotească planurile
cuprind 152 familii cu 149 hec­ 11.900 hectare teren adus de ce­ ziarele americane sînt nevoite să lui Hruşciov... Uniunea Sovieti­
tare teren, iar la Vin|u de Jos, recunoască caracterul realist al că a realizat în trecut succese
le 3.259 familii noi înscrise. planurilor grandioase de con­ economice considerabile şi ea
strucţie comunistă. dispune de resurse pentru obţi­
I.upeni au rep u rta t zile le a ces­ Un interesant Ne bucurăm că şi noi facem parte din nerea de succese economice con­
puternicul lagăr al păcii. Ziarul „New York Times“ pu­ siderabile şi în viitor“.
tea un frum os succes. D intre lu­
blică un articol intitulat: „Pla­ Ziarul cere Occidentului ,,să
crările lor patru au fost selec­ schimb de experienţă Şi colectivul de Ia oţelăria Martin nul sovietiG pe 7 ani cuprin­ ia în considerare perspectivele
nr. 1, după ce a lerminat . şuiul de de un domeniu vast de eforturi concurenţei economice sovietice
ţion ate pentru a rep rezen ta tara ale omului. Obiectivele pe anul mereu crescînde“ şi să nu dea
1965 au fost fixate pentru indus­ dovadă de automulţumire.
n oastră la E x p o ziţia in tern aţio­ dimineaţă, s-a adunat pentru a ascul­ trie, agricultură, pentru siste­
mul prevederilor sociale şi în- FRAM SJA
nală de arte p la stice a a rtişti­ Din iniţiativa Comitetului re­ rienţă au scos in evidenţă mă­ ta pe tinărul prim-topitor Dumitru văţămîntului".
gional P.M.R. şi a Comitetului PARIS 17 (Agerpres). —
lor am a to ri, care va a vea loc executiv al Sfatului popular re­ surile luate în direcţia îmbună­ Brujim, de la cuptorul 5, care a dat Intr-un articol redacţional- in­ Presa pariziană din 15 noiem­
gional Hunedoara, a avut loc la titulat „Hruşciov priveşte înain­ brie îşi concentrează atenţia a-
in curînd la I^ondra. A stfel, to ­ Sebeş, duminică 16 octombrie, tăţirii raselor de animale, li­ citire tezelor. raportului care va fi pre­ te“, „New York Times“ sublinia­ supra proiectului planului de
un interesant schimb de expe­ ză că „în anul 1970 poporul so­ şapte ani de dezvoltare a eco­
varăşului V asile V iorel, m unci­ rienţă şi o expoziţie pe tema în- chidarea sterilităţii, dirijarea ra­ zentat de N. S. Hruşciov la Congresul vietic va avea cel mai ridicat nomiei naţionale a U.R.S.S. A-
săminţărilor artificiale la vaci. nivel de trai din lume şi va în­ proape toate ziarele publică în
tor to p o g ra f la A n in oasa, i-a ţională a montei, precum şi a- * al XXI-lea. Oţelarii au insistat, cum trece nivelul nostru de producţie primele pagini titluri mari caro
Schimbul de experienţă s-a ii atît în ceea ce priveşte cifrele subliniază că Uniunea Sovietică
fost a d m isă pictu ra in ulei „G re­ bucurat de un succes deosebit. plicarea intensă a însămînţări- absolute, cît şi pe cap de locui­ „cheamă ţările capitaliste la în­
Participanţii — ţărani muncitori t era şi firesc, asupra producţiei de oţel tor. Totodată în jurul anului trecere“.
va din L upeni“ şi afişul „Tînăr din satele regiunii noastre, mem­ lor artificiale. 1965, blocul comunist va produ­
bri ai consiliilor de conducere ale » care va fi realizată de către oamenii ce mai multe mărfuri industria­ Planul de şapte ani de 'dez­
m iner“, m inerului Schiau M ar­ G.A.C., G.A.S. şi întovărăşiri, Animatele prezentate in expo­ ¦ le decît lumea liberă“. voltare a Uniunii Sovietice, re­
preşedinţi ai comitetelor execu­ cunoaşte ziarul „Paris Presse
cel — linograv ura „Şi azi vom tive ale sfaturilor populare, in­ ziţie au confirmat rezultatele ^ •.y iy .v X v .v .v A V /.v .v n sovietici pină în anul 1965. Ziarul recunoaşte cu amără­
gineri şi cadre tehnice care lu­ ciune că „planurile postbelice de (Continuare în pag. 4-a)
d ep ă şi planul", iar în vă ţă to a rei crează in domeniul zootehniei, bune pe care le-a înregistrat pi­ ?
delegaţi veniţi din majoritatea
P. M iclea — linograuura „în ­ regiunilor ţării — au putut tra­ nă în prezent acţiunea de insă- immm ¦ Toţi cei cu care am stai de vorbă

cepe şcoala“. mînţări artificiale în raionul ÎB B B B l ! şi-au manifestat dragostea faţă de ma­

D e asem en ea, s-au a d m is 10 Sebeş. t rele popor sovietic, exprimindu-şi con­
¦

lucrări ale m em brilor cercului Amănunte în legătură cu LUDOVIC KISS j vingerea că măreţele sarcini trasate

la fa za fin ală a e x p o ziţiei n a­ schimbul de exeperienţă vom pu­ j şeful secţiei tinichigerie, depăşeşte 1 oamenilor sovietici vor fi duse cu si­

ţion ale bienale a artiştilo r am a­ blica in unul din numerele vii­ t lună de lună sarcinile de plan. 7 guranţă la îndeplinire.
17
tori. I- STRAUŢ toare. * Vv A.

=HHSaa= $

l C itiţi în p a g . 2-a TRUSTUL REGIONAL GOSTAT

rubrica ge învăţăminte preţioase în pri­

s p o rtiv ă vinţa îmbunătăţirii raselor de prim tâ oii ni ¦ ! răspundere M X X X X XX X X K 300C XX X X î0SK Xm 0O SSO 000O i^000C 5000Q 000eC

animale şi sporirea numerică a

acestora. .* voşi/

Cele două referate prezentate

probleme eră!ufii> adinei de toamnă Iin.cadrul schimbului de expe­
VIZITA PRIETENEASCA
D in situ a ţia ex isten tă în pre­ ca re m ă su ră , Ia cel p o m ico l. S u b lin iem in a cea stă d irecţie La secţia argăsitorie din cadrul fabricii de blanuri „Vidra‘‘-Orăştie, lu­
Ş 1imp de cîteva zile, regiunea noastră a fost vizitată de o dele- zen t, rezu ltă că unele secţii din M ergind pe această cale, s-a p o ziţia conducerii secţiei G os­ crează la cărniiilnl pieilor tovarăşul Alexandru Borşoş. El îşi depăşeşte
s gaţie de colectivişti din comuna Lenauhaim, regiunea Tirni- cadrul T rustului region al G os­ ta t A lba şi îndeosebi aceea a norma zilnică în medio cu 20 la sută;
> şoara. Aceasta, ca răspuns la o vizită făcută ou citva timp in tat, stau d estu l de p ro st cu ară­ aju n s acolo incit, cu arătu rile tovarăşilor director şi inginer
> urmă de o delegaţie de ţărani colectivişti din regiunea noas- tu rile adinei de toam nă. In le­ adinei de .toam n ă, sectorul G os­ şef, d e la a cea stă secţie, care o- iţ Clişeul lîostru îl înfăţişează pe tdv. Borşoş fa locul de muncă.
^ iră, in citeva unităţi agricole socialiste din regiunea Tirni- gătu ră cu aceasta, socotim că nu ta t să se situ e ze in urm a celo r­ bişnuiesc să nu răspundă che­
Ş şoara. m ai este necesar să lăm urim lalte unităfi so cia liste din re­ m ărilor o rg a n izaţiei raionale de
L Delegaţia colectiviştilor din Lenauhaim a vizitat cîteva conducerea trustului despre în ­ g iu n e . partid şi ale sfatului popular ra­
%gospodării agricole colective, printre care „Petofi Sândor“ din sem n ătatea acestor lucrări, d e­ ional. D e d a ta a ceasta, situ a ţia
z Deva, „Brazdă nouă“ din Apof du de Sus, raionul Sebeş şi oarece o cunoaşte şi, m ai m ult, In vederea rem edierii situ a­ e cu a tit m ai g ra v ă cu cit este
> „Viaţă nouă“ din Ţelna, raionul Alba. a acum ulat o oarecare experien­ ţiei, B iroul C om itetu lu i region al ştiu t că in p rivin ţa arăturilor
S Cu acest prilej, preşedinţii acestor gospodării colective au ţă în acea stă direcţie. adinei de toam nă secţia G ostat
| vorbit delegaţilor despre felul în care s-au dezvoltat aceste uni- de partid — la in dicaţia con­ d in A lba se situ ea ză codaşă pe
< lăţi an de au, precum şi despre formele 'de organizare şi retri- C unoaşte im portan ţa arătu ri­ ducerii partidului — a hotărit tru st.
L buire a muncii în unităţile lor. lor adinei, a acum ulat şi expe­
rienţă insă, cu toate acestea, si­ ţin erea unor şed in ţe la care să C onducerea tm st'ului să ia
La riadul lor, delegaţii au împărtăşit colectiviştilor noştri, tu aţia actu ală nu e deloc m ulţu­ participe lu crătorii pe tărîm a- m ă su ri n e in tîr z ia te p e n tru înlăi-
din bogata lor experienţă in ceea ce priveşte formele de retri­ m itoare. P rocen tu l sub 50 la su ­ grar : preşedin ţi de sfaturi popu­ iurarea a cestor stă ri de lucruri,
buire, suplimentară a muncii, acolo unde se obţin producţii tă realizat pînă acum a este de­ lare, p reşed in ţi ai G .A .C . ş i în­ să tra g ă serios la răspu n dere
peste plan. parte de a fi cît de cit sa tisfă ­ pe cei vin ovaţi, să-şi concentre­
tovărăşirilor agricole, conduce­ ze toa te forţele pentru term in a­
Duminică, delegaţia a participat la schimbul de experienţă cător. C onducerea tru stu lu i ar rile S.M .T., inginepi şi teh n i­ rea in c e l m u lt 2-3 z ile , a a c e s­
organizat la Sebeş de Comitetul regional de partid şi de către putea invoca m ulte m o tiv e : lu­ tei lucrări agrotehnice de m are
Comitetul executiv al sfatului po pular regional, pe tema însămîn- crări în vii, vin ifica re ctc. N ici cieni agron om i — inclusiv con­ însem nătate.
3 ţărilor artificiale la vaci. Ea a vizitat apoi expoziţia organizată unul din acestea însă nu pot
v pe această temă. Membrii deleg aţiei s-au bucurat de succesele ju stific a sta re a d e lucruri., in ­ ducerile secţiilor G ostat. La şe­ P lanul arătu rilor adin ei de
L dobindite de colectiviştii din regiunea noastră în ceea ce pri­ tolerabilă, p rivin d arăturile a- to a m n ă tr e b u ie r e a l i z a t s u tă la.
veşte combaterea sterilităţii la vitele mari şi sporirea produc­ dinci. In m od n ep erm is, con du ­ din ţele resp ective — ţin u te la su tă. P in ă în p rezen t, fie tru st,
tivităţii animalelor. cen trele de raion — au p a rtici­ au fost efectu ate arătu ri adinei
cerea trustului şi după ed con­ pat toţi cei chem aţi ; excepţie pe o su p ra fa ţă d e 1.539 ha., a-
In cursul zilei de feri, delegaţia colectiviştilor din Lenau­ ducerile unor secţii, au n eglijat fâcînd raioanele A lba şi S ebeş d icâ nici 50 la sută.
haim au vizitat marele Combin at siderurgic din Hunedoara. efectuarea arăturilor adinei de unde, din partea G ostatului, nu
a p a rticip a t nim eni. T im pul se m en ţin e încă fa vo ­
Peste tot, în decursul vizitei delegaţia, s-a bucurat de o to a m n ă ; preocu pările lor s-au rabil. S ă fie fo lo sit din p lin în
caldă primire din partea oamenilor muncii. Membrii delegaţiei N ep â rtieip ar ea lor la d iscu ta ­ interesul a sigu rării unei recolte
au legat slrinse prietenii cu colectiviştii din regiunea noastră. rezu m a t in u ltim u l tim p la d o ­ rea acestei problem e vita le tre­ cît m ai m ari in anul v iilo r !
m en iu l vitico l şi, intr-o oare- buie con sid era tă ca o g ra vă lip ­
să de sim ţ de răspundere sau
chiar ign orarea unei acţiuni în ­

treprin se de organele regionale
şi raionale de conducere.