Page 54 - 1958-11
P. 54
Pag; 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1217
S P O R T I) S P O R T ! 1 SPO R T LA ŞCOALA MEDIE Nr. 1 DIN ALBA iULIA
S-a Intensificat munca
Categoria A C am pionatul regional de fotbal Categoria B la fotbal de educare patriotica a elevilor
la fotbal
Minerul Lupeni ALBA IULIA (De la subredacţia
In etapa a 9-a a campiona La a 5-a victorie mult nu au reuşit să obţină o victorie O strălucită în fruntea noastră voluntară) — Pentru întărirea gerea recoltei, la stîrpirea gîndaculul
tului categoriei A de fotbal s-au deoarece linia de atac a ratat trei o- victorie la Vulcan educaţiei patriotice în rîndurlle elevi de Colorado din culturile de cartofi.
înregistrat rezultate normale. consecutivă cazii clare în min. 1 şi 8 prin Rîşniţă clasamentului lor Şcolii medii mixte nr. 1 din Alba Rlnd pe rlnd, clasele mari ale şcolii
Dinamo Bucureşti a fost nevoită şl min. 18 prin Tarapan. Jocul a fost VULCAN (de la subredacţia noastră Iulia, organizaţia U.T.M. şl cadrele di noastre au lucrat timp de două săp-
să înregistreze prima sa înfrîn- Jocul dintre echipele Corvlnul şi Di condus de arbitrii Pancu şl Meliu, sub voluntară). După ce prima repriză a Duminică echipa Minerul Lu dactice de la această şcoală au des tămîni în tabăra de muncă de la
gere din acest campionat. La namo Orăştie, s-a soldat cu victoria orice critică, Arbitrul Meliu a avut modului dintre Minerul Vuloan şi peni a repurtat o strălucită vic făşurat o intensă activitate. Astfel, în Galda, iar în toamna aceasta, în două
Gluj, Ştiinţa a făcut a 6-lea meci devenilor, Ia scorul de 2— 1 (1—0). manifestări huliganice faţă de specta Dacia Orăştie s-a terminat cu un scor torie în deplasare asupra echi timpul orelor de curs şi în special în duminici, au lucrat circa 90 elevi la
nul. Jiul Petroşani a cedat în tori. De menţionat că arbitrul progra* alb, repriza a doua a aparţinut în în pei AMEFA Arad. In ciuda tere cele de dlriginţie, precum şl prin strînsul porumbului din G.A.S, Alba,
faţa tinerei formaţii UTA. Iată Scorul nu oglindeşte superioritatea mat pentru centru, nu s-a prezentai tregime echipei looale. In această nului desfundat, echipa minerilor diferite şedinţe ale organizaţiei U.T.M. secţia Galda. Tot în şcoala noastră
rezultatele: Corvlnului, care a prestat un joc mai Ia joc parte a jocului echipa locală a reu a întrecut pe arădani cu scorul s-au făcut expuneri privitoare la mo s-au organizat colţul U.T.C., care în
clar, cu multe faze spectaculoase, mai şit să înscrie de două ori. Meciul s-a de 2-0 (2-0). numentele, instituţiile, întreprinderile făţişează figurile cele mal de seamă
C.G.A. — Progresul 2—1 , ales în repriza a doua; dar atacul a Şantierul a realizai terminat cu scorul de 2-1 pentru Mi mal importante din jurul oraşului nos ale uteciştilor, festivităţi cultural-ar-
Rapid — Dinamo Bucureşt ratat de multe ori, copilăreşte. De alt nerul Vulcan, Jocul începe cu iniţiativa tru, dezvoltînd astfel dragostea copiilor tistice, cu prilejul sărbătorilor naţio
3—2 ; U. T. Arad — Jiul Pe fel, raportul de cornere — 7—2 în fa o preţioasă victorie gazdelor. Se organizează com faţă de trecutul istoric al poporului nale, s-au confecţionat hărţi, albume,
troşani 3—0; Ştiinţa Timişoa voarea gazdelor, — este destul de e- Golurile au fost înscrise astfel: în binaţii frumoase la care parti nostru, precum şi faţă de transformările fotomontaje în legătură cu locurile pi
ra — Petrolul Ploeşti 2—1 locvent Intîlnirea dintre Şantierul şi Con min. 55 de joc Alelinte de la Vulcan cipă Mercea, Petică, Izdrăilă, care au avut loc în anii regimului de toreşti ale patriei.
structorul, ambele din Hunedoara, a primeşte o pasă de la Buga, trece de încercînd să deschidă scorul. democraţie populară, prin eforturile
Ştiinţa Gluj — Farul Gonstan Compartimentul cel mai bun al gaz plăcut prin dinamismul cu care s-a Oniga şi trage peste portarul Stoica Apărarea echipei Minerul, în oamenilor muncii din regiunea noastră. Atît în preajma zilei eroilor, cît şl
desfăşurat. S-a jucat destul de ra ieşit din poartă: 1-0; în acelaşi mi care excelează Goman şi Nicu- In afară de aceste expuneri, au fost a zilei forţelor armate ale R.P.R., e-
ţa 3—3; Steagul roşu O. Sta delor a fost linia de apărare şi mij pid cu acţiuni frumoase în special în nut la un contraatac al oaspeţilor Palf la, face faţă cu succes. organizate vizite Ia diferite întreprin levii şcolii noastre au format grupuri
lin — Dinamo Bacău 1— 1. locaşii în care Olaru, Adam, Csikos repriza I-a. Chiar de la început îna ezită să intervină şi Gavrilă de la deri din oraş. dc îngrijire a mormintelor din cimiti
intările încearcă porţile. Gavrilis este Dacia, liber în faţa porţii, înscrie de Din min. 20 oaspeţii freo la rul eroilor.
—o — şl mai ales Suşlariuc au dovedit mult gata să deschidă scorul dar balonul la 10 metri.: 1-1 | în min. 87 Buga atac. Minerul preia iniţiativa şi Pentru a cunoaşte frumuseţile pa
elan şi putere de luptă. In atac doar expediat de el este scos de pe linia execută un corner iar Racolţa, venit domină. Asistăm la cîteva ata triei, monumentele ce amintesc de tre Cultivarea în rîndurile elevilor a
Categoria C la fotbal Sima şi Popa au reuşit să se descurce porţii de către Oncică. Mai rutinaţi, din urmă, Irlmite mingea în poartă: curi periculoase la care partici cutul ei glorios, s-a organizat o ex frumoaselor tradiţii ale artei noastre
jucătorii echipei Şantierul pun stăpî- 2-1. pă Paraschiva, MoldoVan, Onea cursie avînd ca scop vizitarea locu populare a consiituit de asemenea o
Joc frumos mai bine în fafa apărării masive a nire pe joc şi acţionînd cu pase la se- şi Grăiniceanu. In min. 30 Pa rilor istorice. In cadrul cercului literar preocupare a organizaţiei U.T.M. şi a
dinamov.iştilor, fundaşul Stanciu miînălţime, din cauza terenului desfun Scorul putea să fie mal mare. Ar raschiva porneşte din centrul s-au făcut culegeri de folclor, s-a edi cadrelor didactice. Elevii au fost mo
'La C u g ir e c h ip a lo c a lă U .M .C . fiind Ia înăljime. De la învingători dat, depăşesc tînăra apărare a con bitrul N. Turclnschi a anulat însă terenului spre poartă, centrează tat oulegerea „Horia“ în care au fost bilizaţi la confecţionarea de cusături,
nu putem trece cu vederea forma sla structorilor. Astfel în min. 25, scorul două. goluri înscrise de Melinte, în şi Moldovan reia cu capul în- publicate lucrări originale ale elevilor, ceramică, obiecte de traforaj cu moti
este de 2—0 pentru Şantierul, ambele min. 70 şi 80 oare (după părerea scriiind: 1-0. în min. 40 din nou cu caracter patriotic, materiale folclo ve naţionale, care au fost apoi expuse
a î n r e g is tr a t a n r e z u l t a t b u n în bă a Iul Szdsz, lipsit de orientare şl goluri fiind realizate de Anton. noastră), au fost perfect valabile, pe Minerul înscrie printr-un şut pu ristice culese din satele raionului etc. la expoziţia şcolii.
m liv de ofsaid. ternic de la 20 m. tras de Onea: Cu ajutorul elevilor s-a strîns şi con
c o m p a n ia f o r m a ţie i D r u b e ta elan. Jocul se îndîrjeşte şi mai mult. Con tinuă să se siringă materialele şi do Pentru întărirea şi dezvoltarea conti
structorii cu o linie de atac din ele Ai. ANDRONESCU şi D. LUCA 2-0. cumentele necesare în vederea unor nuă a sentimentului de prietenie şi
T urnu S e v e r ia , c îştig in d hatU ni Primul gol este marcat în mln. 20, mente tinere atacă în viteză mai mult noi culegeri. colaborare între poporul romîn şl na
individual, pe cînd Şantierul joacă Meci fă ră La reluare gazdele forţează ţionalităţile conlocuitoare, au fost or
rea cu 4-2. cînd în urma unei combinaţii a îna mai legat, mai matur. jocul pentru a egala, însă apă Cunoaşterea trecutului eroic al po ganizate serbări comune ale şcolarilor
s p e c ta c u lo zita te rarea oaspeţilor este la post. De porului nostru constituie tot o latură romîni şi maghiari, s-a organizat o
A p r o a p e d e m in . 3 0 cu- intării, Sebastian I şutează puternic, Imediat după reluare, Constructorul remarcat că în min. 70 AMEFA importantă a educării patriotice. Lupta activitate comună în cadrul casei pio
reduce din handicap. Uţu sare la o Duminică, stadionul C.F.R. Simeria a ratat prin Ghitio un 11 m. şl moartea eroică a celor trei ţărani nierului, competiţii sportive etc. S-au
g ir e n ii r e u ş e s c s ă d e s c h i pe jos, făcînd inutilă intervenţia por centrare şi cu capul înscrie. La un a găzduit Intîlnirea dintre echipele iobagi, Horia, Cloşca şl Crlşan, care ţinut de asemenea conferinţe cu pri
contraatac al echipei Şantierul, halful Metalul Cugir şi Victoria Haţeg. Dis Jocul se termină cu victoria s-au ridicat cu atîta curaj împotriva vire la progresele obţinute de Uniu
d ă s c o r u l p r in D u m itr u c a re tarului Furdu de la Dinamo. Egalarea Popa respinge balonul cu umărul. La puta a luat sfîrşit cu un rezultat de minerilor. Această strălucită asupririi grofilor şl magnaţilor, este nea Sovietică, ţările de democraţie
protestele jucătorilor, arbitrul Jani Ni- 6-1 în favoarea cugirenilor. Pentru cei victorie a Minerului Lupeni a cunoscută de toţi elevii. Purtînd o populară şi alte ţări iubitoare de pace
r e ia cu c a p u l p e s te p o r ta r în survine în min. 50, cînd centrul ata colae (Petroşani), acordă 11 metri pa care n-au văzut jocul scorul înregis adus echipa în fruntea clasa veşnică recunoştinţă şi amintire aces din întreaga lume.
care îl transformă Oncică: 3—1. Uşu trat ar putea releva o superioritate mentului categoriei B, seria I-a, tor eroi, am vizitat celula în care el
p la s ă . D u p ă a l t e c î i e v a m in u te , cant al dinamoviştilor, Lorencz, lăsat rinţa cu care a acordat arbitrul acest netă a celor de la Cugir. Insă pe teren la diferenţă de două puncte faţă au fost închişi şi am luat monumen Munca de educare patriotică a tine
penalti a dus la enervarea jucătorilor, raportul de forţe n-a avut un poten de a doua clasată, G.S.M. Re- tul sub patronaj. Au fost organizate retului a devenit o preocupare perma
d in n o u g a z d e l e , în s c r iu c e l d e - a l nemarcat, înscrie cu un şut fulgerător iar jocul a luat un aspect neplăcut. ţial prea mare, atîta doar că echipa şiţa. acţiuni de folos obştesc pentru îngriji nentă a cadrelor didactice şi a orga
Sub ochii celor trei arbitri, jucătorii celor din Haţeg a avut unele compar rea curţii şcolii, a monumentelor eroi nizaţiei U.T.M. din şcoala noastră,
d o ile a g o l : 2 -0 , r e z u l t a t cu c a r e din coiful careului de 16 m. Egala căutau mai mult adversarul decît ba timente care au funcţionat foarte de I. HAIDUCI lor, pentru ajutorarea gospodăriilor pentru formarea unui fineret demn de
lonul. De unde în prima repriză arbi fectuos. Jocul a început într-o notă agricole colective şi de stat la între a confinua măreaţa operă de conslru-
d e a ltf e l s e în c h e ie r e p r iz a . L a rea a adus cu sine un duş rece pen trajul a fost bun, în a doua a fost mai mult de cunoaştere a terenului. La Hunedoara, ire a socialismului în patria noastră.
sub orice critică. Nu e mai puţin ade După 4 minute jucătorii din Cugir ţinerea şi îngrijjirea culturilor, strîn-
r e lu a r e t o t ju c ă to r ii e c h ip e i tru deveni. Sînt organizate atacuri vărat că arbitru! de centru a fost slab creează o fază la poartă pe care Ga meci nul MARIA NEGRUŢAC
ajutat de colegii de la tuşe — Suciu vrilă o fructifică: 1-0. Cu această o-
U .M .C . s în t a c e ia c a r e d o m in ă . după atacuri, iar dinamoviştil se re (Cugir) şi Nemeş (Petroşani). cazie ei au înţeles că apărarea adver Corvlnal Hunedoara a susţinui du elevă în clasa X-a. Şcoala medie
să e uşor ponetrabilă şi după alte 3 minică ultimul său joc oficial din acest
L a o p a s ă p r im ită , B u n d ic t r a trag in apărare şi fac faţă cu greu M. NEACŞU minute din nou Gavrilă mai înscrie mixtă nr. 1 Aibă Iulia
un g o l: 2-0. Apoi, după alte 3 minute sezon pe teren propriu, mtîliilnâ echi.
g e pe jo s şi balonul in tră pe iureşului. După ce Szdsz ratează o‘ Rezultai stabilii — acelaşi Gavrilă marcă cel de-al trei pa Tractorul 0 . Sialin. După termi
sub portar în p la s ă : 3-0. In mare ocazie în min. 58, Sima pecetlu în primele minute lea g o l: 3-0. Jucătorii de la Haţeg,
după această situaţie tragică putem narea timpului regulamentar de joc
f a ţa a c e s tu i s c o r c a te g o r ic o a s ieşte scorul în min. 60: 2— 1. Pînă Intîlnirea dintre formaţiile Şurianul spune, trec serios la treabă, contra-
Sebeş şi Parîngul Lonea, n-a adus atacînd puternic şi către sfîrşitul re tabela de marcaj a consemnat rezul
p e ţ i i s e r e g r u p e a z ă ş i 'preiau spre sfîrşitul jocului, se ratează mari nimic deosebit în joc decît înscrierea prizei reuşesc să înscrie un gol modi
unui gol în primele minute ale repri ficînd scorul: 3-1. taiul de egalitate l-t (0-1).
in iţia tiv a . A u a v u t d o u ă i n t e r ocazii de către Sebastian I, Popa, Se zei l-a. Golul a fost marcat de Lun-
garu pentru echipa Şurianul Sebeş. La reluare cei de la Haţeg vin ho- . Intîlnirea a avui un final
v e n ţii f r u m o a s e la p o a r tă ş i a u bastian II, se remarcă intervenţia prorn- Cu acest rezultat ia sfîrşit disputa tărîţi să aducă egalarea însă cedează
m a r c a t d o u ă g o lu r i m o d if ic în d I ptă a portarului Junea care salvează dintre aceste formaţii. In timpul celor uşor pasul şi cugirenil ştiu să folo de-a dreptul epuizant. După ce
I un gol gata făcut. 90 de minute de joc nu s-au înregis sească prilejul pentru a fructifica, aşa aa egalat prin Nistor, care a prelun
trat faze deosebite, decît încercări a- încît pe rînd Josan, Barbu şi Focşa
scoru l la 3-2. Jocul se apropie netnice la poarta. In general s-a jucat înscriu fiecare cîte un gol ridicînd git în gol o pasă de la Tătara, hu-
GH. L. scorul la 6-1,
de sfîrşit, severinenii in sistă să închis şi se pare că ambele echipe au nedorenii atacă dezlănţuit. Timp de 15
M. SABIN
aducă egalarea însă g a zd ele Scor categoric fost mulţumite de rezultatul obţinut. minute, cit mai rămăsese de jupat,
beneficiază de un corner pe care
poarta oaspeţilor a fost pur şi simplu
ştiu să-l fructifice. B undic tra Jucînd la Alba Iulla, şi de data
asaltată. Dar in sprijinul apărării a
g e d e la c o lţ ş i V iz u r u r e ia cu aceasta, echipa Victoria Călan a fost
venit şi linia de atac, şi irdreaga echi
capul, introducînd m in gea în nevoiîa să părăsească terenul învinsă. JÍI. ômmciaiL \
In partida cu Unirea Alba Iulia, călă- pă oaspe a luptat din răsputeri să
plasă. R ezu lta t f in a l: 4-2. nenii au prezentat o formaţie descom- P OE Z II
M. S. menţină rezultatul. Şi ei reuşesc da
Editura de stai pentra literatură şi artă inaugurează cu ediţia poeziilor
plectată. Echipa Unirea a desfăşurat torită voinţei cu care au luptat pînă marelui nostru Eminescu — in curs de apariţie — o serie de tipărituri in
condiţii grafice deosebite, pe hiriie bib lia şi în format mic.
O înfrîngere nejustificată un joc bun, cu faze spectaculoase şl în ultimul minat de joc.
cu finalitate, reuşind să înscrie de trei Acest prim volum cuprinde în cele 672 de pagini, atit poeziile publicate
C .F .R . S im e ria ju cin d in de- ori. Scorul de 3—0 pentru Unirea Cele două puncte au fost înscrise in iimpul vieţii lui Eminescu, cît şi cete postume. Poeziile antume sini
JAasare, la R eşiţa , cu echipa lo Alba Iulia este pe deplin meritat. drinduîte în ordinea cronologică a pu blicării, iar cele postume în ordinea
cală O lim pia, a cedat g a zd elo r de Seleş dintr-o clară poziţie de ofsaid cronologică a creaţiei lor.
cu uşurinţă cele dou ă puncte M eci ega! pentru oaspeţi şi Nistor pentru gazde. Ediţia apare sub îngrijirea acad. Perpessicius, care a revizuit textul, co-
p u se in joc. C eferiştii au in tra t rectind erorile strecurate în ediţiile mai vechi.
.pe te re n cu o fo rm a ţie s la b ă în Meciul dintre Aurul Zlatna şi MI- M1RCEA NEAGU
com partim en tu l înaintare şi d es nerul Aninoasa s-a desfăşurat pe un La şirul ediţiilor operei marelui poet se adaugă încă una in care ci-
tul de greo a ie în apărare. teren desfundat. Jocul s-a caracterizat iiiorii, pe Ungă faptul că vor găsi adunată laolaltă întreaga operă poetică
G azdele, pe lin gă faptul printr-o notă de uzură. Sub aspectul originală, vor avea satisfacţia ojerită de condiţiile grafice excepţionale in
că au jucat acasă au avu t şi un tehnic şi tactic partida nu a satisfă care urmează să apară această nouă ediţie cu coperta flexibilă de perga-
deosebit elan, care la ceferişti a cut. Intîlnirea s-a terminat cu rezul moid, într-un tiraj de 30.000 'exempla re. Preţul unui volum, este de 35 lei.
lip sit a p ro a p e în în treg im e. E ch i tatul de 1— 1. Golurile au fost în
pa C.F.R. S im eria în ch eie turul scrise de Dudaş în min. 31 pentru Au
cam pion atu lu i „C" cu o înjrîn- rul Zlatna, dintr-o lovitură de la 11
oo e r e d e 3 -1 *s i cu u n to ta l d e 9 metri şi Golgoţiu pentru Aninoasa în
puncte acum ulate. , min. 37. Deşi gazdele au dominat mdi
CITITO R! !
Un m ăreţ program de dezvoltare Fleacurile Pentru a vă asigura primirea ace silii volum imediat după apariţie, fa
tovarăşului
ceţi din timp reţineri anticipate. •
7 aşcău
Reţinerile pot fi făcute prins, ’***¦
a XL R. S. S. s p r e c o m u n is m — „Librăria Noastră" cea mai apropiată,
— „Difuzori de carie" din intre prinderi şi instituţii,
— „Librăria Noastră" Secţia „Cartea prin poştă" din Deva, str. Petra
(Ormare din pag. Fa) Măreţele planuri de perspectivă pe care şi fe propune pentru S Groza nr. 6.
viitor poporul sovietic constituie un prilej de mare bucurie pen
Sovietică vă produce cu 56—65 milioane tone mai mult oţel de- tru întregul lagăr socialist. Realizarea acestor planuri în Uniu Pe Ia sfîrşitul lunii octom FILM U L ZILEI
cît în anul 1958, va cunoaşte o mare dezvoltare industria chi nea Sovietică va însemna în acelaşi timp întărirea continuă a brie caravana cinematografică
mică, extracţia ele petrol va ajunge la 230—240 milioane tone, forţei sistemului mondial al socialismului. Ca rezultat al rod nr. 2, a întreprinderii cinemato 0 producţie a studiourilor sovietice^ 'N oul film. s o v ie tic în cu lo ri
adică va ii sporită de peste două ori iată de anul 1958. nicei colaborări a ţărilor socialiste cu Uniunea Sovietică, în anul grafice regionale s-a prezentat „B otagoz“, in spirat după, rom a
1965 ţările socialiste vor produce mai mult de jumătate din în Ia Cristur, raionul Hunedoara,
Măreţul plan leninist cu privire la electrificarea complectă treaga producţie mondială. pentru a da un spectacol cine nul cu acelaşi titlu al scriitoru
a Uniunii Sovietice ocupă un loc însemnat în următoarea peri matografic. Cum era şi normal, lui cazah S a b it M ukanov, evocă
oadă de 7 ani. Această perioadă va însemna etapa hotărîtoare Trebuie subliniat faptul că succesele actuale ale Uniunii operatorul s-a prezentat întîi la un episod din istoria K azah-
pentru înfăptuirea ideii lui Lenin. Producţia de energje electrică Sovietice şi ale întregului lagăr socialist, cît şi cele prevăzute sfatul popular comunal, pentru
va creşte în anul 1965 la 500—520 miliarde k\Vh, adică de 2 2,2 pentru viitorul apropiat nu ameninţă pe nimeni. Dimpotrivă. Ele a cere sprijin în mobilizarea ce stanului — furtunoasa perioadă
ori faţă de 1958. Pe lingă construirea de termocentrale, pro chezăşuiesG menţinerea păcii şi securităţii popoarelor. Aşa cum tăţenilor. La sfat, s-a adresat din tre anii 1913—1917.
blemă căreia i se va acorda atenţia principală, în următoarea se subliniază în teze, planul de 7 ani reprezintă o propunere con tovarăşului secretar, care, după
perioadă de 7 ani vor fi înfăptuite măsuri importante pentru cretă a Uniunii Sovietice adresată lumii capitaliste de a se în cum se ştie, răspunde din par R ealizat de regizoru l E. Aron,
folosirea energiei atomice în scopuri paşnice. O grijă sporită se tea comitetului executiv de mun film ul „B otagoz" este in terpre
va manifesta faţă de industria constructoare de maşini. Pro trece pe tărim economic, paşnic. îndeplinirea acestui pian va con ca culturală. tat. d e o e c h ip ă d e a c to r i c a z a h i
ducţia acestei ramuri industriale va fi în anul 1965 aproape du tribui la întărirea continuă a puterii economice şi a capacităţii de ş i ruşi. in fru n te cu G. I s m a ilo
blă în comparaţie cu anul 1958. Producţia globală a industriei apărare, a unităţii şi a coeziunii sistemului mondial al socialis Obişnuit, la sate mobilizarea v a , 1. N o g a ib a e v , N . G r e b e ş k o v a
uşoare va creşte în următoarea perioadă de 7 ani de aproximativ mului, va consolida şi mai mult poziţiile torţelor păcii din în cetăţenilor se face prin bătaie şi R. A fa n a siev.
treaga lume, va ridica noi obstacole în calea acelora care doreso de tobă. Un asemenea sistem
1,5 ori. să arunce lumea în noi aventuri războinice, va confirma din nou de mobilizare a solicitat şi ope F ilm ul „ B o ta g o z" ru lea ză la
Agricultura sovietică va tace mari paşi înainte. Volumul justeţea tezei marxist-leninisto formulată de Congresul al XX-lea ratorul caravanei, precizînd că cin em atografu l „F ilim on S îrbu"
al P.G.U.S. cu privire la posibilitatea preîntîmpinării războiului treaba aceasta ar putea-o face
producţiei globale a agriculturii va spori în anul 1965 de apro omul de serviciu de la sfat. din D eva, in zile le de 17-19 no
ximativ 1,7 ori faţă de anul în curs. Agricultura va fi dotată cu în epoca actuală. iem brie.
maşini şi unelte perfecţionate, care vor permite să se treacă ia Tezele raportului fui N. S. Hruşciov arată că torţa conducă Tov. loan Taşcău, secretar al
Sfatului popular din Cristur, în F IU ies IL I! C !! T A Y¦ iE
o mare mecanizare. toare şi organizatoare a poporului sovietic în lupta pentru victoria Ioc să-l trimită pe omul de ser
în orînduirea socialistă-omul este considerat cel mai de preţ comunismului e Partidul Comunist ai Uniunii Sovietice, care a viciu să bată toba, a ţinut mor ( O FERTE DE SERV ICIU
dezvoltat în mod creator teoria marxist-leninistă, legînd-o strîns ţiş să bată întîi cu pumnul în
capital, producţia este pusă în slujba omului, a satisfacerii ne de practica vieţii, ducînd o luptă energică împotriva celor închis masă şi să se adreseze operato <
voilor sale. Măreţele planuri care vor fi înfăptuite în Uniunea taţi în conservatorism, care se opun traducerii în viaţă a liniei rului, cam în felul următor :
Sovietică în următorii 7 ani vor duce la îmbunătăţirea conside generale leniniste a partidului. Aşa a fost, de pildă, grupul anti l ÎNTREPRINDEREA CENTRALA TERMOELECTRICA PARDŞENl AN-
rabilă a nivelului de trai al poporului sovietic. Vor creşte ve partinic Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov — N-am oameni pentru ase
niturile reale ale muncitorilor, săptămîna de lucru va fi cea mai care fi s-a alăturat, grup care a fost demascat şi zdrobit. menea fleacuri. Vreţi să daţi < GAJEAZĂ: \
redusă din lume. Traducerea în viaţă a planurilor cutezanţe de film? N-aveţi decît. Pe mine nu
construire a comunismului va face ca într-un viitor apropiat Grandioasele planuri de construire a comunismului în Uni mă priveşte. [ — mecanici exploatare cabine, cu limita de salarizare de la 5G0-I.050 \
populaţia Uniunii Sovietice să se bucure de cel mai înalt nivel unea Sovietică sînt în prezent în centrul atenţiei întregii lumi.
de trai din lume. In teze se subliniază că aceasta va constitui Poporul nostru, constructor activ al socialismului, care se bucură Vasăzică, pentru secretarul Î 'ei I )
o victorie de importanţă istorică mondială a socialismului în în de un ajutor neprecupeţit din partea Uniunii Sovietice în con Sfatului popular din Cristur, fil
trecerea paşnică cu capitalismul. struirea unei vieţi noi, a primit cu adîncă bucurie şi dragoste mul nu e nici mai mult, nici mai ( _ mecanici exploatare cazane, cu limita de salarizare de la 550— 1.155 \
vestea despre tezele raportului lui N. S. Hruşciov. Salutînd din puţin, decît un fleac oarecare,
Cifrele amintite mai sus sînt doar cîteva din cele nume toată inima aceste teze care trasează drumul sigur de traducere | lei î 1
roase cuprinse în teze, dar ele ilustrează fără putinţă de tăgadă în viaţă a visului de aur al omenirii — comunismul, un fel de nimica toată. Pe el
drumul victorios pe care se avîntă cu entuziasm comunist în poporul rortiîn felicită călduros poporul sovietic pentru succesele ? — montatori aparataj termotehnic, cu limita de salarizare de la 550—800 \
tregul popor sovietic. După victoriile istorice obţinute de Uniu sale strălucite obţinute pîna acum şi îi urează să dobîndească nu-1 priveşte rolul filmului în
nea Sovietică în decursul celor 41 de ani de existenţă, nimeni yictorii măreţe şi de aici înainte, pentru traducerea cu succes în ( lei: i
nu se mai îndoieşte astăzi că aceste planuri grandioase voi viaţă a grandiosului plan de 7 ani, care reprezintă o etapă ho educarea maselor de oameni ai
tărîtoare pe drumul construcţiei societăţii comuniste. 5 Doritorii se vor prezenta la sediul întreprinderii în comuna Paroşeni, ra- \
deveni o realitate vie, adevărată, o realitate a erei comuniste. muncii. Şi aceasta e rău !
A ionul Petroşani, zilnic între orele 10 şi 14. ş
D, MITRACHE
¦syv'X/ r«\s -r-
corespondent