Page 55 - 1958-11

Nr. n \ i DRUM ü h SOCIALISMULUI aBB35SBB8B8iBBBwBgB8B3HBBi8BBBSBI Pai?: 3
Tr^^ ^ ^ Ji ^ ^ s r sm sssiSBSKaBBHBggiatggg»^^
tBssxr:ivazmpaçasti ¦-. t---t iissssa

'•*

pin tain desfăşurare Pregătirea ideologicăa membrilor şi candidaţilorii A ÎNVÂŢÂMlNTULUI
MASURI CONCRETE

UCKÎO0o0ÎX«XXXX^îO0S5OCÎ00C3O0CXX?00ÎM KÎ00OCXXXX30O0CO00OO006 JOOCXXXXXXÎOOOOOCXXXXXX» OOOOOOOOOOOOGOOOQOOOCOCCQOOOOGOOGCOOOCOOCQCCOOOGOCOÍ

© . -•• ' CI Li B O a d Li • *• «B H ««

La întreprinderea „Vidra“ din neajuns, biroul organizaţiei

Orăştie, anul şcolar in învăţă- de bază a dat sarcină oî-. OOOOOOOOtX3OOOOOOOOOOQOO0SOOOOOCXXXXXX)OOOOOOUOOOCXX)OCX>ăQQOOOOCOaOOOOODOOC5000000HQQOOOOOOOoooaocoocxxxxxxxxxxxaocaooooooocaooGOOOoa

mintul de partid s-a deschis torva tovarăşi să răspundă de De ia început — atenţie Condiţii asemănătoare
conform indicaţiilor primite in mobilizarea tuturor cursanţilor rezultate diferite
acest sens. Au fost ţinute pri­ la lecţii şi convorbiri. Tovarăşa F R U Â ’î A Ş i , cal,ităţii Amvaţammtuiuj
mele două lecţii. Sint create Maria Elener, de pildă, are sar­
trei' cercuri: Economie concre­ cina s | mobilizeze pe toţi
tă, Istoria P.M.R. şi unul de cursanţii din schimbul ei din

studiere a Statutului P. M. R. cadrul secţiei inobilate. Tovară­ După ce ¦birou) organizaţiei de bază ieninismului anul II, s-au cel de Isto­ La mina Uricanj loan Zafcenco, loan Meţ, Stân­
Ceea ce atrage atenţia în mod şul Pascu Bule, are aceeaşi din cadru) sfatului popular regional a ria P.M.R, anul II, condus de tov.
deosebit este faptul că nici un sarcină în secţia argăsitorie. analizat felul în care s-a desfăşurat Cornel Oprescu, se manifestă o grabă In fiecare zi din săptămină, cii Teodorescu şi alţii, îşi iau cu
membru sau candidat de partid învăţămîntul de partid, în anul, şcolar nejustificată pentru terminarea con­ miercurea, se desfăşoară invă-
nu a rămas in afara invăţămîn- Din experienţa anilor trecuţi, 1957— 1958, a trecut la organizarea vorbirilor în timpul cel mai scurt po­ ţămintul de partid la cercurile grijă notiţe din materialul ce li
tului. biroul a învăţat că de un real învăţămîntului pentru noul an şcolar, sibil. Aşa se explică faptul că proble­ de studiere a statutului P.M.R.
folos în însuşirea materialului El a ţinut seama de experienţa cîşti- mele puse în discuţie se „epuizează“ In sălile birourilor minei, se predă. Frecvenţa este bună.
Intrucît, pînă acum nu s-au de către cursanţi sint consulta­ gată în anii trecuţi, precum şi de re­ In 30—40 do minute. cursanţii s-au adunat in majori­
ţinut decît două lecţii, nu se ţiile. De aceea el a luat măsura comandările făcute de Comitetul oră-, tatea lor. La două din cercuri, Din numărul mare de cursanţi,
poate trage o concluzie asupra ca periodic, propagandiştii să şenesc de partid Deva. In acest an, Aceleaşi tendinţe de formalism de­ cursanţii ascultă atent' expune­
desfăşurării învăţămîntului. Şe dea consultaţii — colective şi au fost create mai multe cercuri şi termină pe unii propagandişti ca — rile propagandiştilor loan Mo- la cele două lecţii predate, au
poate spune doar că toţi cursaiv: individuale — la cererea' cursan­ cursuri în care au fost îrioadraţl toţi împotriva indicaţiilor — să dicteze goş şi Nicolae Gîlcă. Propagan­
ţii s-au prezentat la lecţiile ţfe ţilor sau atunci cînd cred Gă membrii şi candidaţii de partid, pre­ cursanţilor cuvîntul introductiv. Aşa se diştii au venit pregătiţi in faţa lipsit doar cîţiva. Frecvenţa bu­
nute şi că majoritatea au parti­ cum şi un însemnat număr dc tova­ petrec lucrurile la cercul de studiere cursanţilor ; lecţiile sînt expuse
este necesar. Biroul a dat apoi m m,, m răşi fără de partid. a Istoriei P.M.R. anul I. Astfel de viu, cu multe exemple din acti­ nă se datoreşte în mare măsură
cipat la dezbaterea problemelor sarcină propagandiştilor să ţi­ „metodă“ nu face decît să scadă inte­ vitatea de luptă a partidului
din cadrul convorbirilor. E drept nă o evidenţă riguroasă asu­ A La începutul lunii octombrie a fost resul cursanţilor pentru studiu indi­ nostru. şi faptului că predarea lecţiilor
că acest lucru nu este lipsit de pra frecvenţei. O evidenţă bună deschis noul an şcolar. Trebuie subli­ vidual.
importanţă. Mai important este are tov. loan Duncea, propa­ NICOLAE RAŢIU niat ' că biroul organizaţiei de bază Comitetul de partid al minei este asigurată pentru toate
însă să arătăm că biroul orga­ gandist la cercul de studiere a propagandist la un cerc a manifestat mult interes pentru pre­ In unele cercuri so manifestă ten­ Uricani (secretar Tov. Nicolae
nizaţiei de bază a preconizat u- Istoriei P.M.R. In caietul său de de studiere a Istoriei P.M.R. gătirea şi deschiderea noului an şco­ dinţa de „dădăcire’ ca o meticulozi­ Gîlcă) este preocupat îndeaproa­ schimburile. ¦
nele măsuri menite să asigure evidenţă se găseşte o rubrică de ia T.R.C.L.H. — Deva lar. După deschidere el a trecut la tate exagerată a cursanţilor de către pe de modul in care propagan­
buna desfăşurare a învăţămân­ din care rezultă studiile şi alte munca de control asupra desfăşurării unii propagandişti, ca şi cînd cursanţii diştii se pregătesc să expună O lipsă in desfăşurarea învă-i
tului de la începutul şi pînă la date personale ale fiecărui lecţiilor şi convorbirilor. n-ar mai fi auzit niciodată nimic des­ .lecţiile, dacă frecventează cu re­
sfîrşitul anului. El a stabilit zi­ cursant. Aceasta îl ajută să o- pre problemele respective. gularitate cursurile de pregă­ ţămintului la mina Uricani es­
lele in care are loc învăţămân­ rienteze discuţiile în cadrul şe­ Se pare că lucrurile au mers bine tire de la punctul de consultaţie
tul de partid şi le-a anunţat tu­ dinţei. pînă acum şi că biroul organizaţiei Biroul organizaţiei de bază esfe da­ Lupeni. însuşi secretarul comi­ te aceea că nu toţi cursanţii au
turor membrilor şi candidaţilor de bază este mulţumit. tor să' ia măsurile cuvenite în direc­ tetului de partid participă la şe­
de partid. Biroul însă nu s-a Acestea sînt numai cîteva ’din ţia lichidării acestor lipsuri. dinţele de pregătire şi ţine o caiete de notiţe la predări. Co­
mulţumit ou a-tit. El consideră Trebuie arătat însă că în desfăşura­ strictă evidenţă a prezenţei pro­
că aceasta nu este destul pen­ preocupările organizaţiei de ba­ rea învăţămîntului de partid la sfatul T. FRANKFURT pagandiştilor la \ pregătiri. mitetul de partid a hotărft insă
tru a asigura o frecvenţă bună. ză de la întreprinderea „Vidra“ popular regional există unele tendin­ Cursanţi cum sînt tovarăşii:
Şi in anii trecuţi au fost anun­ din Orăştie în direcţia asigură­ Gheorghe Gusuban, loan Roşu, ca în viitorul apropiat să fie ţi­
ţate zilele în care a avut loc în­ rii bunei desfăşurări a învăţă1
văţământul şi cu toate acestea mîntului de partid în acest an. nut un seminar recapitulativ. Cu
Manifested şi în viitor aceeaşi
grijă, rezultatele cercurilor şi acest prilej, cursanţii îşi vor da

seama de necesitatea de a-şi lua

notiţe în timpul predărilor.

La mina Urica-ni sînt indicii

că munca în domeniul invăţă-

mîntului de partid se va îmbu­

nătăţi. Tov. Eftimie Mardarie,

care răspunde in cadru) comite­

tului de partid de acest resort,

manifestă dorinţa de a lichida

toate lipsurile care mai împie­

dică încă buna desfăşurare a

tnvăţămintului de partid.

La mina Vulcan

mai erau unii tovarăşi care ab­ cursurilor de partid de aici vor ţe de formalism. ** +• V *** * ¦¦ ¦ * « » » » « %$ '$<>L•¦ Comitetul de partid al minei
sentau. Pentru a evita acest fi din ce în ce mai frumoase. Iată numai cîteva exemple destul de Vulcan manifestă o slabă preo­
¦EXEMPLU cupare pentru asigurarea desfă­
grăitoare. Pînă acum s-au predat cîte şurării în bune condiţiuni a ui-
T®|! membrii şi candidaţii ie partid 4 lecţii la fiecare cerc. Gu toate aces­ D EM N D E URM AT văţămintului de partid. El nu se
tea, tovarăşul Gheorghe Avram, de pil­ îngrijeşte întotdeauna ca propa­
studiază marxism-leninismul *M dă, nu s-a prezentat la nici una. Iri Un comunist, trei candidaţi de cocso-chimică s-a introdus gazul In ® gandiştii să se prezinte la
evidenţă el este motivat pe toată li­ cursurile de pregătire ca au loc
Biroul organizaţiei de bază şuth, directorul fabricii, este pro­ mm nia. Aşa stînd lucrurile, n-ar fi deloc partid şi patru utemişti. Iată compo­ sembere, cei care au scos blindurile, • la Lupeni.
de la fabrica „Ceramica“ din pagandist la cercul de economie surprinzător ca pînă la sfîrşitul anu­
Baru Mare, raionul Haţeg, (se­ IOAN TRUŢESCU lui, tovarăşul Avram să nu se pre­ nenţa brigăzii de mentori de la com­ sub presiune, au fost tot brigadierii * Tov. Aurel Mirza, secretar al
cretar tov. Iosif Tokar), acor­ concretă. propagandist la cercul dc studiere zinte, cu sau fără motiv, la nici o comitetului de partid, fiind în­
dă atenţia cuvenită ridicării ni­ Participarea cu regularitate a a istoriei P.M.R. de ia secţia lecţie şi pentru aceasta să nu fie tras plexul montaj-instalaţii a I.C.S.H., lui Szekelij. Szekelg, Rdiaru, Ispăşan, * trebat asupra prezenţei propa­
velului de cunoştinţe politice şi la răspundere întrucât este... motivat. gandiştilor la cursurile de pre­
ideologice al membrilor şi can­ propagandiştilor la seminarul montaj - I.C.S.H. condusă de şeful. de brigadă Ştefan Şerban, Cristache, Bărânai şi ceilalţi j gătire, nu a putut să dea nici
didaţilor de partid. , , de pregătire organizat de comi­ Mai sînt şi alţi tovarăşi ca Mihai un răspuns, intrucît nu cu­
tetul raional de partid, studie­ IOAN DUNCEA Ionescu, Constantin Gheorghiu, loan Szekelg. O brigadă alcătuită din oa­ membri din brigadă au înfruntat \ noaşte situaţia prezenţei. El ştie
Această atenţie este oglindită rea, temeinică de către aceştia propagandist la cercul de studiere Irînca şi alţii, care n-au participat de­ că a avut loc doar o singură
de faptul că biroul organizaţiei a materialului ce trebuie expus a Istoriei P.M.R. de la fabrica cît la cel mult două lecţii, fiind tot... meni unul şi unul, care ştiu ce oor, primejdia şi, reparînd conducta de ’ şedinţă de pregătire, pe cînd în
de bază a stat de vorbă cu fie­ şi discutat în .cercuri, legarea „motivaţi" realitate avuseseră loc două.
care membru şi candidat de par­ problemelor teoretice de cele „Vidra“ din Orăştie. ştiu că ¦muncind conştiincios rezul­ gaz, m evitat staţionarea furnalelor | Propagandişti ca tov. loan Ber-
tid în parte şi a încadrat pe practice, controlul permanent al Rău este că şi tov. loan Petrinca, nat spun că nu le este întot­
fiecare intr-o formă de învăţă- biroului organizaţiei de bază a- secretarul organizaţiei de bază, în loc tatele in producţie nu pot fi decît şi a cocseriei. Nu sînt oare acestea *
mint de partid corespunzătoare. supra activităţii cercurilor a fă­ să ia poziţie critică faţă de asemenea deauna anunţată data cînd are
Toţi cei 30 membri şi candidaţi cut ca de la deschiderea învă­ stări de lucruri, găseşte nenumărate cele scontate. ,, : lucruri care-i caracterizează numai pe ¦ loc pregătirea, fapt pentru care
de partid de la această fabrică ţământului 'şi pînă acum să nu argumente în favoarea celor care lip­ ei nu se pot prezenta cu regu­
studiază in mod organizat mar­ fie nici o absenţă nemotivată, sesc. de la învăţămînt. De aceea nu De unde au învăţat ei să fie aşa, oamenii cu o înaltă conştiinţă? Fără ¦ laritate la aceste şedinţe. De a-
xism-leninismul. Alături de ei iar problemele să fie cit mal este întîmplător faptul că la ultima
studiază şi 7 tovarăşi din acti­ larg dezbătute. convorbire din cadrul cercului de Is­ e lesne de înţeles. Toţi membrii bri­ îndoială că da. ¦« ceea, o parte dintre' propagan­
toria P.M.R. anul I au lipsit nu mai dişti nu mai studiază în mod
vul fără de partid. Drept urmare, discuţiile ' în puţin de 9 cursanţi, iar la cercul de găzii au fost crescuţi şi educaţi cu Această conştiinţă şi-au format-o • temeinic, făcînd apel la cunoş­
Pentru buna funcţionare a în­ cercurile şi cursurile învăţămîn­ economie politică anul I 6 cursanţi. tinţele din aniii trecuţi. Acest
tului de partid sînt vii- şi inte­ grijă de către organizaţia de partid membrii brigăzii condusă de Szekelij J lucru are urmări negative în a-
văţămîntului au fost selecţio­ resante. Printre cei mai activi Mai există şi alte aspecte ale for­ sigurarea unui nivel ridicat al
naţi şi confirmaţi ca propagan­ şi mai buni cursanţi' de la malismului în desfăşurarea învăţămîn­ care zi de zi, Le-a urmărit activita­ Ştefan înoăţînd din exemplul comu- expunerilor şi convorbirilor.
dişti membri de partid cu expe­ cursul seral sînt tovarăşii Tră­ tului ,1a sfatul popular regional. In u-
rienţă în munca de partid şi cu iam Adorian, Cornel Andraş, nele cercuri, cum este cel de studiere tea şi i-a ajutat ori de cîte ori a niştilor, învăţînd din lupta dusă de * La comitetul orăşenesc de
un nivel politic corespunzător. Trandafir Vamcea, iar de la a problemelor de bază ale marxism- partid situaţia este asemănătoa­
Astfel, tov. loan Aldeş, membru cercul de economie concretă fost nevoie. partid pentru a crea oamenilor mun- L re. Secretarul comitetului, tov.
în biroul organizaţiei de par­ tov. Ilie Rotaru, Ştefan Mircea, Nicolae Işfan. nu acordă aten­
tid, este propagandist la cursul loan Aldeş, Alexandru Katona Despre munca brigăzii lui Szekelg cit o viaţă fericită. * ţia cuvenită pregătirii propa­
seral anul I, iar tov. Iosif Pa- şi loan Solcoi. gandiştilor şi desfăşurării învă­
se aud pretutindeni numai cuvinte de Fiecare din membrii brigăzii înva- % ţămîntului de partid. El are o
părere greşită despre sarcinile
laudă. Tofi muncitorii de la I.C.S.H. fă mereu. Ştefan Szekelg, fiind can- *

îşi aduc aminte, de pildă, că atunci didat, studiază Slalutul P.M.R., Va- *

cînd la cuptorul II s-a produs o ava- sile Şerban Istoria P.M.R., Oh. Orbii ,ţ

rie, întreaga brigadă s-a oferit să şi Dumitru Ispăşan sint înscrişi la *

intervină imediat. Timp de 3 zile cursul seral, iar. utemiştii Bănuţ Bă- t

membrii brigăzii au muncit pentru a rănai, loan Cristţwhe, loan Vulpe şi «

înlătura avaria. ‘^Ffâncisc Veretfîitudiază la cercul l

Oricine de la I.C.S.H. ştie că bri- „Să ne cunoaştem frumuseţile şi bo-X

gada condusă de Szekelij a dovedit găţiile patriei". Toii, unul ca unui, l

şi In alte rinduri simţ de răspundere sînt fruntaşi in muncă şi la învăţă- *

şi un înalt patriotism. Atunci cînd tură. I

la secţia de desulfurare de la uzina V. PIŢAN *

ce revin comitetului orăşenesc

«K X > 00(X )G O C 0G aa0C X X X X X X X X 3000Q G C 0aC X Î00000< X X X X 300Q 0Q 000C O Q 00C S > 0C X X X X JâC ^ XyOQOOCKXSaOOOOOQCQQOOOQOaOQQOQQOQQQQaaQOaOGGOßGQO în munca cu propagandiştii.

T? continua să orientez studiul individual al cursan­ mobiiizîndu-i la luptă pentru traduce­ In general sînt împotriva metodei Spune cu multă uşurinţă că e-
ţilor, să trezesc gustul acestora de a rea în viaţă a sarcinilor construcţiei de numire a celui ce trebuie să răs­ videnţa prezenţei propagandiş­
a nreef©d!@!®p şi si: ului de m unci citi, de a cerceta, de a studia diverse socialismului în ţara noastră. pundă, bazîndu-mă de regulă pe me­ tilor la pregătire trebuie ţinută
materiale şi hotărîri ale partidului şi toda prezentării în mod voluntar. numai de cabinetul de partid. A-
sarcianaw d0 e seamahj> «i !propagandista guvernului, literatură beletristică şi al­ M-am străduit ca exemplificarea şi ceastă părere a lui influenţează
tele. actualizarea unor probleme teoretice să Sînt împotriva metodei de a între­ negativ, buna desfăşurare a a-
nu fie în mod artificial, ci în modul rupe discuţiile cursanţilor, chiar şi a- nului de învăţămînt de partid.
După ce am expus problemele mal cel mai corespunzător, alunei cînd e tunci cînd eventual au fost strecurate
importante şi le-am legat de activita­ necesar şi nu Ia orice problemă şi cu diferite greşeli. Le notez şi în cazul C. MORARU
tea noastră practică, le-am indicat cî­ aceleaşi fapte. cînd ele nu au fost clarificate, le lă­
— O—

Fiind propagandist timp de 9 ani, port de acestea să-mi pot pregăti ex­ treprinderii, după ce am stabilit şi teva pasaje din diferite cărţi de lite­ Prin problemele fixate pentru con­ muresc după ce discuţiile au fost epui­ In oercu! de economie
problemele ce stau în faţa comunişti­ ratură beletristică, am concretizat, în vorbiri, în cadrul cercului nostru am zate.
iar de cîtva timp membru în comite­ punerile ce urma să le fac. lor din unitatea noastră în vederea încheiere, problemele asupra cărora se reuşit să determin discutarea vie, crea­ concretă se discută
îndeplinirii planului de producţie, abia vor desfăşura discuţiile în cadrul con­ toare a problemelor, şi cu participarea Intervin numai în cazuri cînd cursan­
tul orăşenesc de partid, unde răspund Un ajutor deosebit l-am primit în atunci mi-atn formulat planul expune­ vorbirilor următoare. majorităţii cursanţilor. tul se depărtează prea mult de su­
rii. biect.
de munca de propagandă şi agitaţie cadrul seminariilor organizate de că­ Trebuie să subliniez faptul că m-am La tema „Despre preţul de cost şi problemele producţiei
Trebuie să mărturisesc că multă .ferit întotdeauna şi sînt şi acum îm­ căile reducerii lui“ de pildă, am stabi­ După ce problemele au fost dezbă­
cît şi dc activitatea punctului de cou- tre cabinetul de partid, dar studiul vreme nu m-am putut decide asupra potriva metodei de dictare cuvînt cu lit următoarele probleme: despre pre­ tute, în concluzie am obiceiul să fac Anul acesta, cadrele de conducere
felului cum este mai bine să pregătesc cuvînt sub forma unui rezumat a lec­ ţul de cost, elementele preţului de cost, . o scurtă sinteză a discuţiilor, să cla­
sultaţie, am reuşit să dobîndesc o ex- _ individual, pregătirea cunoaşterii te- expunerea; Să fie expuse pe larg căile de reducere a preţului de cost. rific unele probleme insuficient lămu­ de la întreprinderea I.F.E.T. Orăştie
toate problemele mai importante ale ţiei şi împotriva citatomaniei, lucru ob­ rite sau greşit expuse şi învăţăminle’e
perienţă mai bogată în această muncă meinice a teoriei marxist-leniniste în temei respective, sau să înfăţişez servat în munca unor propagandişti Aceasta a fost partea teoretică a ce decurg din tema respectivă ( n tru au fost încadrate înţr-un cerc de eco­
cursanţilor doar problemele principale. şi combătut ca fiind dăunător în stu­ seminarului. La latura practică, am munca politică a cursanţilor, fără însă
şi de aceea consider că e bine s-o problemele ce le-am avut de predat au diul marxism-leninismului. discutat despre realizările şi lipsurile a face o nouă expunere. nomie concretă. Pînă acum au şi fost
Am încercat si într-un fel si înfr-al- întreprinderii noastre în problema pre­
împărtăşesc şi altor tovarăşi; constituit metoda mea principală de tul. Constatările mele au fost urmă­ M-ain străduit pe cît se poate, să ex­ ţului de cost, oprindu-ne asupra unor A ţinute primele două- lecţii şi o con­
toarele: atunci cînd arii expus pe larg pun materialul simplu, clar, argumen­ măsuri ce ar fi necesar a se lua în Acestea sînt în mare metodele ce
Conştient de sarcina importantă ce-i studiu. întregul subiect, unii tovarăşi au ma­ tat, cu fraze scurte şi pe înţelesul tu­ vederea îmbunătăţirii situaţiei. Ie folosesc în pregătirea cuvînfului in­ vorbire pe tema centralismului demo­
nifestat nerăbdare, considerînd cuvîntul turor, fără însă a scădea nivelul ex­ troductiv, în pregătirea planului de
revine propagandistului în răspîndirea Deşi numeroase probleme din cele introductiv interminabil, alţii, folosind punerii. Participarea majorităţii cursanţilor convorbire cît şi în desfăşurarea con-' cratic în economie.
faptul că am tratat niai toşie proble­ la discuţiile din cadrul convorbirii se vorbirii.
teoriei marxist-leniniste, în legarea a- pe care trebuia să le prelucrez mi-au mele, aii considerat inutilă sluclierea Am considerat tot atît de importan­ datoreşte faptului că între cele două Cursanţii au relevat efectul pozitiv
materialului bibliografic indicai. Iar tă şi pregătirea planului de convorbiri, şedinţe ale cercului m-am interesat de Departe de mine să consider că
cestei teorii de practica construcţiei so­ fost cunoscute (aceasta pentru faptul cînd expunerea s-a marginii doar îa deoarece convorbirea constituie un im­ metodele folosite în munca mea de al măsurilor luate de partid şi guvern
prezentarea problemelor principale ale portant mijloc de aprofundare şi sis­ studiul individual al cursanţilor şi în propagandist ar fi cele mai bune, că
cialiste în tara noastră, în educarea că în diferite ocazii le-am mai ţinut), temei, fără nici un alt comentariu, lec­ special al acelora care au dovedit mai nu ar mai putea fi găsite şi alte pro­ în direcţia lichidării centralismului ex-i
ţiile nu ău fost pe deplin însuşite. In tematizare a materialului studiat de puţină preocupare în acest sens. Cu cedee care să îmbunătăţească • stilul
nembrilor şi candidaţilor de partid in totuşi am considerat că este important • acest caz: cum era să pregătesc totuşi către cursanţi, de clarificarea unor pro­ ocazia aceasta am clarificat împreună de muncă al propagandiştilor. Eu mă cesiv din activitatea organelor de stat
cuvîntul introductiv? bleme, de combaterea unor eventuale diferite probleme, astfel îneît ele să străduiesc însă să-mi îmbunătăţesc
spiritul unei noi atitudini faţă de mun­ să mă pregătesc intens atît pentru cu­ confuzii şi greşeli. fie înţelese de cursanţi. De asemenea munca în această dircdţie, să manifest şi economice, precum şi necesitatea
Pînă ia urmă am aplicat forma com­ o preocupare şi măi mare pentru ridi­
că şi faţă de sarcini în generai, m-am vîntul iiilroductiv cît şi pentru convor­ binată, şi anume, de a înfăţişa cursan­ O atenţie deosebită am acordat în- m-am ferit să numesc pe cei ce ur­ folosirii din plin a atribuţiilor acordai
străduit să realizez această sarcină bire. ţilor problemele principale ale temei jelegerii de către cursanţi a rolului carea studiului marxism-leninismului
oprindu-mă la uneîS asnecle cu dife­ maselor populare, făuritoare ale isto­ mează a răspunde, deoarece procedeul te conducerilor de întreprinderi.
Experienţa unor propagandişti, cît rite exemple locale... riei, a necesităţii înţelegerii politicii pe o treapta iot mal înaltă.
în condiţii cît mai bune. de a numi duce fără îndoială la scă­ Biroul organizaţiei de bază s-a în­
Prin cuvîntul introductiv am reuşit partidului şi a popularizării ei de că­ Ing. IULiU VER NI CRESCU
Mi s ^ încredinţat conducerea unui şi a mea personală, a dovedit că pen­ derea atenţiei celorlalţi tovarăşi şi li­ responsabilul punctului de grijit ca cercul dc economie concre-l
tre comunişti în faţa oamenilor muncii,
cerc de economie concretă în cadrul tru a alcătui o expunere la nivel co­ con\iagîndu-i pe aceştia de justeţea ei, mitează astfel posibilitatea desfăşurării consultaţie — Simeria tă- să aibă un plan concret cuprin-
luptei de opinii în cadrul discuţihor.
Atelierelor C. F. R. Simeria. Cum am respunzător, o expunere vie, interesan­ zînd temele ce vor fi dezbătute în vii­

muncit şi muncesc eu ca propagandist tă, este necesar să studiezi în între­ toarele convorbiri. Toate temele sînt

al acestui cerc ? gime materialul Indicat de către ca­ strîns legate de activitatea concretă

In primul rînd, înainte de deschide­ binetul de partid, însemnîndu-ţi cele a colectivului de muncitori, ingineri

rea anului de învăţămînt am ţinut mai importante probleme. După ce am şi tehnicieni pentru • creşterea

foarte mult să cunosc cursanţii, cu studiat aceste materiale, am căutat să producţiei şi productivităţii mun­

care dealtfel aveam de muncit o vreme găsesc diferite fapte, cifre luate din cii, pentru reducerea preţului

destui de îndelungată. Cunoaşterea activitatea organizaţiei de partid din de cost ai producţiei. Membrii

cursanţilor din cercul pc care am pri­ cadrul colectivului nostru, pentru a cercului sînt iiotărîţi să facă propu­

mit sarcina să-l conduc, mi-a permis întregi materialul. neri concrete în direcţia îmbunătăţirii

de la bun început să urmăresc preo­ După ce am studiat materialul biblio­ activităţii întreprinderii.

cupările lor profesionale, nivelul lor de grafic şi am cules diferite aspecte din IOAN SLOVENSC1II

cunoştinţe politico-ideologice şi în ra- munca organizaţiei de partid şi a în­ corespondent