Page 56 - 1958-11
P. 56
Pag. 4 n m n /in r sn n rA U S M ü i.u t -vir 1217
-'^vx&SBaassB
Uriaşul inferes stîrnîf u i • j j J & U T u a l e 4 s i m . • juJiimale şllri. - şdirx
n r î n d u l opiniei publice
mondiale
(Urinare din pag. I-a) zele sub titlul „Un eveniment
extraordinar“.
l’Intrasigent“, este uriaş. Este „Intr-adevăr, scrie ziarul, în Poporul soviefic aprobă în unanim itate PREZENTE ROMÎNEŞTî PESTE HOTARE
suficient de citat o singură cifră mod praGtio este vorba nu nu
pentru a avea o părere precisă mai de a ajunge şi a depăşi A- măreţul plan de construire a comunismului încheierea turneului intreprim
asupra lui : volumul investiţiilor, merica, dar şi de a pune bazele de Ansamblul de cîntece şi dansuri
capitale în această perioadă va societăţii comuniste în decurs
atinge sumele investiţiilor capi- de cîţiva ani“. MOSCOVA 17 (Agerpres).— riilor şi pensiilor,- reducerea sorturi, să fie examinată prob ai i . F. L in R. P. Pilonă -
tale făcute în economia U.R.S.S, timpului de lucru, ne convingem lema ameliorării pămînturilor
incepînd din timpul Revoluţiei JAPONIA TASS anunţă : Poporul sovietic încă odată că partidul nostru înţelenite valorificate. VARŞOVIA 17 Corespondentul A- polonez „Krakowiak“ în interpretarea
din 1917. Ziarul de extremă aprobă în unanimitate cifrele iubit duce în mod consecvent o gerpres anunţă: Ziarele centrale din
dreaptă „L'Aurore“ arată că în TOKIO 17 (Agerpres). — de control aile planului de dez politică de ridicare continuă a Isaeva, ţesătoare la combina Varşovia continuă să se ocupe în cro dansatorilor rotnîni.
tezele raportului lui N. S. Bruş- Ziarele şi radiodifuziunea japo voltare a economiei naţionale nivelului material şi cultural al tul textili«t „Trehgornaia Ma- nicile lor de spectacolele Ansamblului Ziarul „Zolnizaz Wolnosci”,- organ
ciov sînt prevăzute „termenele neză consacră numeroase co a U.R.S.S. pe anii 1959-1965 poporului. nufaktura“, propune ca în pla de cîntece şl dansuri al Forţelor Arma
în'care trebuie înfăptuite visurile mentarii şi articole de fond nou nul pe 7 ani să se prevadă o te ale R. P. Romîne. a! Ministerului Forţelor Armat« al«
pe care le-au nutrit permanent lui plan economic al Uniunii cuprinse în tezele raportului pe MOSCOVA 17 (Agerpres). — dezvoltare mai intensivă a con R. P. Polone, scoate în relief tempe
revoluţionarii marxişti“. Ziarul Sovietice. Astfel, ziarul „Mai- care N.S. Hruşciov îl va prezen TASS anunţă : In Uniunea So strucţiei de maşini textile, inten Astfel, „Tribuna Ludu“ din 16 no ramentul artiştilor romîni. Spectacole
..Liberation“ publică pe prima niţi“ din 15 noiembrie scrie că ta Congresului al XXI-lea al vietică, in preajma ' celui de al sificarea activităţii birourilor de iembrie scrie printre altele că bogatul le date de Ansamblul de cîntece şi
pagină un desen în care nou! Uniunea Sovietică are toate po P.C.U.S. In adunările care au XXI-lea Congres, se va desfă proiectări şi să fie adâncită spe program de cîntece şi dansuri al an dansuri al Forţelor Armate ale R. P.
plan de şapte ani al Uniunii sibilităţile să învingă dificultă loc In întreaga ţară oamenii cializarea uzinelor care produc samblului a permis publicului polonez Romîne au fost vizionate în Polonia
Sovietice este înfăţişat ca o gi-> ţile pe care le va întîlni în calea muncii declară că sînt hotăriţi şura o largă dezbatere a teze maşini pentru industria textilă. să cunoască în parte bogăţiile folclo de 21.000 de persoane. Ansamblul a
gantică rachetă cu şapte trepte. înfăptuirii planului său întrucît să-şi aducă contribuţia la în lor raportului lui N. S. Hruş rului romînesc. Deosebit de mult le-au vizitat zece oraşe unde a dat în to
Sub desen este următoarea in dispune de resurse naiurale bo făptuirea acestor planuri mă ciov cu privire la planul de 7 In articole şi corespondenţe plăcut publicului „Doina“ şi cîntecui tal 11 spectacole.
scripţie : „Acum ruşii au o ra gate, de cadre de tehnicieni, de reţe. ani de dezvoltare a economiei oamenii muncii tac propuneri hazliu „Aş muri de dor, de dor” exe
chetă cu şapte trepte...“. automatizarea continuă a pro naţionale a U.R.S.S. îndreptate spre ridicarea conti cutat de cor. Publicul varşovian a In seara zilei de 14 noiembrie, tov.
ducţiei. Tezele exprimă interesele vita nuă a productivităţii muncii, apreciat în mod deosebit interpretarea Marin Florea lonescu, ambasadorul
Ziarul „l’Humanité“ publică le şi dorinţele cele mai arzătoa La 16 noiembrie ziarele din perfecţionarea proceselor tehno R. P. Romîne la Varşovia a oferit un
materiale în' legătură cu planul Chiar presa cea mai reacţio re ale oamenilor muncii din ţara Moscova publică articole, note, logice. Seminski, strungar ino cîntecului polonez „Ţară iubită“, pre cocktail cu prilejul încheierii turneului
de' şapte ani în care se arată'că nară din Japonia nu poate să noastră, a declarat in cadrul u- scrisori şi corespondenţe care vator din Kiev, scrie despre ex dat de Ansamblul do cîntece şi dan
„prin noul său plan economic nu recunoască caracterul realist nui miting S. Grigorenko, la-mi- conţin propuneri şi observaţii pe perienţa organizării în uzine a cum şi a altor cîntece prezentate în suri al Forţelor Armate ale R. P. Ro
de şapte ani, U.R.S.S. provoacă al planului de şapte ani. Ziarul nafor la uzina metalurgică „Se marginea tezelor. aşa-ziselor grupări tehnologice mîne în R. P. Polonă.
la o întrecere paşnică, fără pre proamerican „Sankei Simbun“, cera şi Ciocanul“ din Moscova. formate din strungari, frezori, •limba polonă. De o călduroasă pri
cedent sistemul capitalist“. exprimînd teama că Uniunea So Planurile partidului reprezintă Acad. Ivan Bardin, specialist şi lăcătuşi. Seminski trage con Cocktailul s-a desfăşurat într-o at
vietică va întrece Statele Unite, voinţa întregului popor. Aceste in domeniul metalurgiei, exami cluzia că răspîndirea largă a mire s-a bucurat de asemenea dansul mosferă de caldă prietenie.
R. F. GERMANA - cheamă pe conducătorii ţărilor planuri sînt grandioase şi vor nează într-un articol problema acestei forme şi a altor forme
„lumii libere“, în primul rînd putea ti îndeplinite de poporul creării în răsăritul ţării a celei înaintate de organizare a mun Ultimul concert al Iul Ştefan Mm la Moscova
BONN 17 (Agerpres). — Zia ai S.U.A. şi Angliei, să adopte nostru, care este stăpîn în ţara mai mari baze metalurgice a
rul „Stuttgarter Zeitung“ publi toate măsurile pentru ca „să nu U.R.S.S. MOSCOVA 17 (Agerpres). — TASS Concertul a fost transmis ta pos
că o ştire a agenţiei Associa se trezească într-o z i , în urma anunţă: La 16 noiembrie, în marea tul de televiziune.
ted Press sub titlul „Gel mai comuniştilor“.
înalt nivel de trai din lume pînă sa. Caracterizînd succesele indus cii, va da posibilitate să se spo sală a Conservatorului din Moscova Cunoscutul •-.-.uzicolog sovietic 1.
în 1970“. Ştiri similare publică FINLANDA Tezele conţin cifre cu adevă triei metalurgice a Uniunii So rească de 2-3 ori productivitatea violonistul romîn Ştefan Ruha a dat
şi alte ziare. vietice Bardin demonstrează că muncii îndeosebi la strungurile un ultim concert in faţa locuitorilor lampclski a spus mătoarele cu pri
HELSINKI 17 (Agerpres). — rat uluitoare, a declarat ingine crearea unei baze metalurgice in de aşchiere a metalelor. Moscovei.
In articolul de fond al ziaru O serie de ziare centrale care rul B. Kragnikov la mitingul răsărit poaite fi rezolvată in vire la concertdejtoi Ştefan Ruha in
lui „Rhefnische Post“, consacrat apar la Helsinki consideră te tr-un termen şi mai scurt. El Mustafaev, secretar al C.C. Cu un deosebit succes Ruha a inter
tezelor raportului lui N. S. zele drept cel mai însemnat e- muncitorilor de la uzina con propune o folosire largă şi com al Partidului Comunist din Af pretat sonatele pentru vioară şi pian U .R .S .S .: L |;y
Hruşciov se spune printre altele: veniment internaţional. Ele ex structoare de maşini „Kirov“ plexă a minereurilor, accelera ganistan, tratează problema am de Haendel şi Cesar Frank, „Medita
„Hruşciov, primul ministru şi pun aceste teze la loc de frunte. din Leningrad. Aceste cifre do rea ritmului construcţiei mine plasării noilor centre industria ţiile“ şi „Scherzo” de Ceaikovski, lu Ruha a meritat marele succes de
conducătorul partidului, a pre vedesc marea superioritate a o- lor de fier, minelor carbonifere, le. El propune, printre altele, crări ale lui Bartok Philippe şi „Po care s-a bucurat în Uniunea Sovietică.
zentat opiniei publice cifre im Ziarul „Kansan Uutiset“ pu rînduirii socialiste, ele arată că şi carierelor şi lărgirea lucrări să se concentreze întreprinderile loneza" în la major de Wieniavski. El stăpîncşte ' admirabil vioara, are o
punătoare. Acesta este tabloul blică o expunere amănunţită a comunismul va fi construit in lor de prospecţiuni geologice in industriale, să se creeze în ju Ştefan Ruha a fost acompaniat la tehnică minunată şi un punct plăcut.
uriaş, bine gîndit al viitorului pe tezelor sub titlul: „Uniunea So patria noastră intr-un viitor a- rul lor noi aşezări şi oraşe. pian de Eva Sinea.
care el l-a prezentat popoarelor vietică şi-a propus o sarcină mă propiat. Repertoriile lui Ruha denotă că el este
dip Uniunea Sovietică“. reaţă : pînă în anul 1965 să se
situeze pe primul loc din Euro un muzician multilateral, cu multă
ANGLIA pa în ce priveşte producţia pe cultură.
cap de locuitor. După alţi cinci
LONDRA 17 (Agerpres). — ani S.U.A. vor fi lăsate în ur Minunată este ziua "de mîine sudul Siberiei şi in Altai. — --- --- ¦¦¦ ' =
Respingînd afirmaţiile unor or mă. In 1965 venitul naţionpl va
gane ale presei burgheze care creşte cu 62—65 la sută, iar sa a poporului sovietic, a declarat Problemele importante ale Campania electorale din Fra n ţa
îşi exprimă îndoiala asupra ca lariul real va creşte cu 40 la cunoscutul cultivator :de bum- sporirii fertilităţii pământurilor m i.., r o f u m i m C T P r r m^m un- rm
racterului realist al noului plan sută. Ziua de muncă şi săptămî- bac uzbek Kamîarkul Tuksunku- înţelenite valorificate sînt ridi
de dezvoltare a economiei na na de lucru vor fi cele mai redu lov. Gînd citeşti acest document cate de preşedintele Academiei Cuvîntarea radiotelevizată
ţionale a U.R.S.S., influientu! se din lume“. minunat iţi apare tabloul gran- • de ştiinţe agricole din Kazah-
ziar conservator „Scotsman“ dios al construirii comunismului. , stan, Muhamedsaliev. Ei pro a lui I. D u c l o s
scrie : „Sarcinile trasate de AUSTRIA
Hruşciov sînt pe deplin realiza Strungarul Nikolai Kazborev pune să se stabilească norme PARIS 17 (Agerpres). In nefetului francez, luptăm pentru Fiind apărător vigilent al li
bile. Acest lucru este dovedit de VIENA 17 (Agerpres). — de la uzina constructoare de juste de alternanţă a culturilor seara zilei de 15 noiembrie, înfăptuirea unei reforme a în bertăţilor democratice, partidul
faptul că în ultimul timp Uniu „Planul de şapte ani va aduce maşini energetice din Flaba- pentru fostele .<pământuri.-,antele- Jacques Duclos, membru al Bi văţământului in conformitate cu comunist i poartă nici o răs
nea Sovietică a realizat un con victoria în întrecerea paşnică“, rovsk, a declarat: Citind cifre nite, să şe creeze în. Ka-zahstan
siderabil avînt economic“. „Uniunea Sovietică vrea să de
vină cel mai puternic stat din le care indică avîntul construc perdele de protecţie, să se trea
Comentînd cifrele cuprinse în lume din punct de vedere eco ţiei de locuinţe, creşterea sala că la insămlntări masive de
tezele raportului lui N. S. Hruş nomic“, „Planul de şapte ani
ciov, ziarul liberal „Manchester de ridicare a nivelului de trai“ fn legătură cu recentele propuneri roului Politic şi secretar ai C.C. principiile democratice şi laice, pundere pentru situaţia în care
Guardian“ este nevoit să recu — sub aceste titluri publică zia al Partidului Comunist Francez, pentru . ca tinăra generaţie Să se află astăzi Franţa.
noască de asemenea „ţelurile ca rele vieneze tezele.
re ţintesc departe“ ale acestui ale lui N. S. Hruşciov în problema germană a rostit o cuvintare la postul aibă de lucru, pentru ridicarea In faţa reprezentanţilor unui
plan, unul din rezultatele căruia Ziarul „Volksstimme“ scrie: de televiziune Paris. de construcţii sportive, pentru trecut care nu vrea să moară,
va fi, în primul rînd, avîntul „Acest document istoric repre Declaraţia Biroului Politic acordarea ajutorului necesar ti el va prezenta candidaţi care
continuu al bunăstării materia zintă un plan strategic care ho Adresindu-se alegătorilor, Jac neretului în vederea creării u- se gîndesc înainte de toate la
le a oamenilor muncii sovietici. tărăşte soarta luptei în întrece ques Duclos a declarat:
rea paşnică dintre socialism şi
ITALIA capitalism, un plan al victoriei al C.C. al P.C. din Germania „Femei şi bărbaţi francezi ! nei familii. apărarea intereselor poporului,
socialismului pe arena mondia Sînteţi serios îngrijoraţi. ce sînt inseparabile de intere
ROMA 17 (Agerpres). — Pre lă“. BERLIN 17 (Agerpres). După celor două state. Din aceste de Scumpirii continue a traiului, Fiind apărători ai păcii, nu sele Franţei.
sa democrată din Italia conti cum anunţă A.D.N., Biroul Po claraţii rezultă că politica de introducerii săptămînii de lucru am încetat timp de patru ani să
nuă să comenteze pe larg tezele Ziarul „Neues Oesterreich“ a- litic al C.C. al P.C. din Germa ameninţare cu bomba atomică incomplecte şi concedierilor li luptăm pentru soluţionarea pro Femei şi bărbaţi francezi care
raportului care va fi prezentat rată în articolul său de fond că nia a difuzat prin postul de ra promovată de guvernul de la se adaugă greutăţile inerente a- blemei algeriene pe calea trata doriţi schimbări, indiferent dacă
de N. S. Hruşciov la Congresul încă de pe acum lagărul socia dio „Deutschar Freiheitssender Bonn nu poate duce deoit la pie cestui anotimp. tivelor şi dacă propunerile aţi spus „da“ sau „nu“, (se are
al XXI-lea al P.C.U.S. list depăşeşte considerabil Occi 904“ o declaraţie in care subli tre. Pentru a se pune capăt pen noastre ar ti fost acceptate, in vedere votul la referendumul
dentul în ce priveşte ritmul de niază că punctul de vedere ex tru totdeauna mizeriei, colonia multe mame nu ar fi plins a- de la 28 septembrie — N.R),
Ziarul „Unita“ a publicat te- creştere a producţiei de energie primat de N. S. Hruşciov în pro Biroul Politic al C. C. al P.C. lismului şi războiului pe care le cum pe fiii lor, care au pierit daţi din nou dovadă de o hotă-
electrică şi ritmul de dezvoltare blema germană, constituie un din Germania dezminte afirma poartă in sine sistemul de pro în război. rire fermă, vdtînd în favoarea
OTTAWA. Ministrul Afacerilor Ex a industriei grele. mare ajutor pentru poporul ger ţiile cuprinse în declaraţia gu ducţie capitalist, este necesar ca persoanelor care se pronunţă
terne al Canadei, Sidney Smith, a de man în lupta lui pentru pace şi vernului R.F.G. potrivit cărora acest sistem să fie. înlocuit prin Calea spre pace trece prin pentru schimbări, votînd pentru
clarat în cadrul unei întruniri că în longevităţii mele este simplu: independenţă naţională. Decla cuviritarea lui N. S. Hruşciov sistemul de producţie socialist. tratative — numai acestea vor candidaţii comunişti, care îm
cazul cînd conferinţa de la Geneva munca şi voia bună, a spus raţia lui N. S. Hruşciov arată ar fi provocat înăsprirea încor permite să se ajungă la o solu preună cu toate forţele munci
se va termina fără nici un rezultat Mahrnud Eivazov, unui cores unica ieşire, reală : — pregăti dării internaţionale. Dimpotri Ne pronunţăm pentru spori ţie care să corespundă deopo toreşti şi democratice luptă şi
Canada consideră necesară o confe pondent al agenţiei Tass. rea tratatului de pace cu Ger vă, încetarea exercitării de că rea salariilor, a pensiilor şi a- trivă dreptului popoarelor şi in vor continua să-lupte pentru re
rinţă la nivelul cel mai înalt a unor mania si crearea confederaţiei tre cele patru puteri a funcţi locaţiilor familiale. Ne pronun tereselor Franţei şi ale Algeri naşterea măreţiei franceze în
conducători de state din Est şi Vest ¦Ar ilor de control In Berlin ar duce ţăm pentru revenirea la săptă ei. Manifes-tind grijă pentru a- condiţiile păcii, Înţelegerii între
printre care N. S. Hruşciov, Mao Ţze- ROMA. Conducerea Partidului toare unde se efectuează lucrări Ia destinderea încordării şi la mâna de lucru de 40 de ore fără sigurarea independenţei patriei popoare, reînnoirii democraţiei
dun şi Eisenhower. El a adăugat că Comunist Italian a anunţat că în vederea producerii şi experi normalizarea situaţiei. reducerea salariilor şi pentru şi apărarea păcii, socotim că şi promovării unei politici a pro
este nerealist să se discute despre sus in cursul campaniei naţionale mentării armei bacteriologice crearea unui fond finanţat de Franţa trebuie să ia atitudine gresului social.
pendarea experienţelor nucleare, ori pentru strângerea de fonduri care ar urma să fie folosită în Biroul Politic al C.G. al P.C. patroni pentru achitarea ajutoa activă pentru triumful colabo
pentru ziarul „Unita“, efectuată ţările Orientului apropiat şi mij din Germania aminteşte că in relor de şomaj. rării paşnice intre foaie popoa Votaţi pentru candidaţii Par
despre prevenirea atacurilor prin sur in cadrul „Lunii presei comu lociu. cursul procesului în urina căru rele, pentru încetarea cursei în tidului Comunist Francez, pen
prindere la o conferinţă la nivelul cel niste“, au fo.şt strânse 520 mili ia a fost interzis Partidul Co Partidul comunist, partid al armărilor şi a experienţelor cu tru ca totu! să se schimbe cu
arai înalt, fără prezenţa R. P. Chineze. oane lire. Acest succes, arată A alianţei dintre clasa muncitoa arma nucleară, precum şi pen- adevărat!
conducerea partidului comunist, munist din Germania, guvernul re şi masele ţărăneşti, proclamă iru renunţarea la politica care
BAKU : Mahmuri Eivazov, oel „este o mărturie a strânsei le ROMA. In ultimele ziile in Ita federal a declarat că el nu se o politică de acordare a unui a- contribuie la reînvierea milita Votaţi pentru comunişti spre
mai bătrân locuitor din Azer gături existente între partid, zi lia s-au intensificat în mod de simte legat de acordul de la jutor eficient gospodăriilor ţă binele Republicii 1
baidjan, a împlinit 150 de ani. arul lui şi masele populare, osebit acţiunile muncitorilor a- Potsdam. Acum însă, cînd gu- răneşti mici şi mijlocii. rismului vest-germ an.
El a hotărât să-şi sărbătorească precum şi a faptului că oamenii gricoli care cer angajarea unui vernul de la Bonn este intere Votaţi pentru comunişti spre
acest jubileu la Baku. Mahrnud muncii sprijină politica partidu număr mai mare de muncitori la sat in menţinerea Berlinului Manifestăm grijă pentru îm •.!d- - ® - - cr-<a*<&•-/e binele Franţei!
este viguros. El călăreşte des lui şi lupta pe care acesta o lucrările agricole. In sprijinul occidental, ca centru al activi bunătăţirea situaţiei bătrinilor,
tul de uşor pentru vîrsta lui. duce“. acestei revendicări au fost în tăţii subversive împotriva R. D. gîndindu-ne la cei care prin S p e c ta c o le cin em ato g rafice
Eivazov ia parte la treburile grevă timp de 24 de ore toţi Germane şi a ţărilor socialiste, munca lor au făurit bogăţia
colhozului, este deputat în sovi Ar muncitorii agricoli din provincia el invocă în mod făţarnic acor Franţei, ne gîndim de asemenea 19 NOIEMBRIE 1958
etul local. Nu de mult s-a mu dul pe care l-a încălcat mereu şi la cei care reprezintă viitorii!
tat intr-o casă nouă cu cinci ca DAMASC. După cum anunţă şi de care s-.a dezis. ei. DEVA: Botagoz; PETROŞANI: Cier- HAŢEG: Pe Donul liniştit; IL IA : O
mere şi şi-a plantat singur o corespondentul din Beirut al zi vaise; Pe Donul liniştit; BRAD: Ultima carieră ratată; LONEA : Duelul; A-
grădină pe lingă casă. Secretul arului „Al Djumhur“, un ofiţer Pentru a asigura viitorul 11- sta(ie; SIM ERIA: Pălăria lui Anatol; POLDU DE S U S : Coordonate necu-
american care a sosit de la baza
militară aeriană americană din Rreseia care au de lucru. Greve SHnafla politică din Ven&oeia SEBEŞ : Comunistul ; ORAŞT1E : ncscute ; TEIUŞ : Fiii m unţilor; ZLAT-
Adana (Turcia), a declarat că similare au avut loc in provin Drcptul la dragoste; ALBA ILJLÎA: NA: Viaţa începe din nou ; BARU
ia Adana funcţionează labora ciile Reggio Emilia, Neapole şi Carnetul de partid ; Două m am e; MARE: Ultima vrăjitoare.
Lecce.
Ar CARACAS 17 (Agerpres). liul electoral suprem a primit IFR A ® I! O
HAVANA. Postul de radio al France Presse anunţă că şase . două candidaturi. S-au înscris Programul 1 : 6,25 Melodii populare p iîn z ; 16,15 Alelodii. populare romî
insurgenţilor din Cuba a anun rom îneşti; 6,45 Salul voios de pio neşti ; 16,50 Curs de limba rusă ; 17,20
ţat, 'după cum relatează agen ofiţeri venezuelezi au fost ares pe lista de candidaţi fostul pre nier ; 8,00 Materiale din presă; 9,00 Răspundem ascultătorilor; 17,30 Mu
ţia Associated Press, că, cu pri Aluzică uşoară ; 9,30 Vreau să ş tiu ; zică uşoară; 17,55 Sfatul medicului :
lejul unei lupte care a avut loc taţi fiind implicaţi intr-un com şedinte al juntei, guvernamenta 11,03 Din muzica popoarelor; 12,34 „Boala ulceroasă“ ; 19,00 Teatru ia
în sud estul insulei, in apropi Aluzică de estradă,; 14,00 Muzică ro- m icrofon: „Ana Karenina", dramati
ere de oraşul Guantanamo, au plot îndreptat împotriva guver le Wolfgang Larrazabal, din mîneasc.ă de estradă ; 15,40 Din creaţia zare radiofonică după romanul scrii
fost luaţi prizonieri 100 de .tinerilor, noştri poeţi; IG, 15 Vorbeşte torului clasic rus T olsloi; 21,15 Con
nului. Alţi ofiţeri au fost puşi partea uniunii republicane de
in urmărire. mocrate, şi dr. Rafael Caldera,
După cum se ştie, la, 23 iulie , din partea partidului democrat
şi la 7 septembrie a.c. guvernul creştin, a partidului socialist al
soldaţi din trupele guvernamen venezuelez a descoperit alte muncitorilor şi a mişcării repu Moscova ; 18,00 In slujba patriei; 18,30 cert de muzică populară romînească:
tale. Intr-o luptă care a avut două comploturi îndreptate îm blicane democratice. In cursul Din viaţa muzicală a oraşelor şi re 21,45 Viaţa culturală în oraşele ţării.
Ioc într-o suburbie a oraşului potriva sa. zilei; de luni urmează să fie pre giunilor patriei; 19,52 Noapte bună, Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
Santiago de Cuba, capitala pro In momentul de faţă ţara se zentată de asemenea candida copii; 20,30 Jurnalul , satelor; 21,43 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
vinciei Oriente, insurgenţii au tura lui- Rdinuld Batancouri, din •Muzică uşoară ; 22,45 Muzică de es 20,00; 22,00; 23,52 (programul I) :
ucis cinci soldaţi şi au capturat pregăteşte pentru alegerile pre partea partidului acţiunea de trad ă; -23,15 ¦Melodii populare romî- 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
zidenţiale care vor avea ldc la
două camioane. 7 decembrie. Până acum, consi mocratică.- ^ . ' •' iieşli, Programul i i : 14,50 Concert de (programul II):
• \ V' '*.mX. •!¦frTiWi.V.
Redacţia ?i administraţia ziarului str. n8 MM«aVri4iu«1Ttf^ n -1Wife-iîuifon ? J88|*189ţ75. Taxa plătită în numerar Ggjnforjn aprobării Direcţiunii Generale P.ŢjTjg, nr. 2S6.32U din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea-Poligrafică „i MAI“ — ~Deva.
! '<