Page 57 - 1958-11

liotoca Centrală
\ Anul X Nr. 1228
CREŞTE A VINTUL
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOC ooooooo
întrecerii socialiste!
Mu
fruntaşi Je L
T.R.CLHDeva
NICOLAE COVACI j Cu planul
este unul din m uncitorii zu­
gravi care de m ultă vrem e se
situează printre fruntaşii în
producţie. In m edie el îşi de­
păşeşte planul cu 30— 40 la
sută. De curînd a fost distins
cu Insigna de fruntaş în
producţie.
T Brigada artistică
I rea ritm ului arăturilor adinei de
tî
a ară tu rile p e o su p ra fa ţă de 6.515
i utilă societăţii.
D O R E L A4ALEA 1 SI MLRIA. — Recent, muncitorii sta­
t i n i c h i g i u . E s t e u n m u n c i t o r jr Căminului cultural din satul Tîinpa
h arn ic şi d iscip lin at. L u n ă de '
lună îşi realizează sarcinile |
de producţie. Pentru meritele !
sale deosebite, organizaţia de j
bază l-a prim it în rîn d u rile }
candidaţilor de partid. j
Au fost alese noile
comisii de control
obştesc
Z ilele a cestea, la I.C .S.II.
a avu t loc a legerea noilor
c o m is ii ele c o n tr o l o b şte sc .
In linele sectoare cum este,
8 de exem plu, C om plexul m on­
I t e i in s ta la ţii au fo st reciIeşi
m em bri din vechea com isie.
La I. C. S. H u n ed o a ra au
» mereu. Numai în anul acesta au fost
fo st a lese in tota l un num ăr
de 4 com isii. E le vor contri­
© bui. p r in a c tiv ita te a lo r la îm ­
bunătăţirea m uncii com erţului.
PROLETAR! />/V TOATE ŢĂRILE. UJHŢI-VAt
4 pagini 20 bani
P i l i ţ i UAL p a r p . 4
• Lucrările Comitatului Po­
litic O.N.U. Cuvântarea dele­
gatului R.P.R. Silviu Brucan.
° Puternicul ecou interna­
ţional al tezelor raportului lui
L A HUNEDOARA N. S. Hruşoiov. In R .S.S. A uto- Tezele C.C. al P . C. 0 . S.
şi Consiliului de Miniştri al 0 . R. $. S
Iniţiativa constructorilor • Imperialiştii pregătesc \ nom ă D aghestan
a început să-şi arate roadele un nou complot î,n Orientul cu privire la întărirea legăturii
apropiat şi mijlociu. 1din C aucaz, pe
i cursul riului Su-
• înrăutăţirea situaţiei e-
conomiee din Anglia. lak, se con stru ­
* ieşte h idrocen trala de la C i- i
• Exploratorii sovietici din riu rlo vsk . A cum se betornea­
ză coronam entul hidrocentra­
Acum cîteva luni, constructorii Trustului 4 construcţii din Hunedoara au{ Antarctida lucrează intens. lei şi continuă lucrările pre- , şcolii cu viaţa
lansat chemarea la întrecere sub lozinca: „Să construim mai mult, m ait( • Teroarea din Cuba
repede, mai ieftin şi mai bine 1“. ^ g ă tito a re pentru construirea \
b a ra ju lu i.
Chemarea la întrecere a brigăzii de zidari condusă de Andrei Weber, nu ® Cuvîntarea lui Sukarno IN C L IŞ E U : D etonarea —puse în discuţia întregului popor —
a rămas fără ecou în rîndurile celorlalte brigăzi. Aslăzi, după şase luni în faţa studenţilor din Ban­
de muncă, rezultatele au început să se concretizeze. dung. ‘ coronam entului hidrocentra- . .MOSCOVA (Agerpres). — discutare Sovietului Suprem al
TASS ainunţă : Şcoala medie şi U.R.S.S. Tezele sînt publicate
Primul lanţ de blocuri din cvartalul Poşta nouă, s-a încheiat, şi con­ lei. ' C
structorii pot fi mîndri de bilanţul muncii lor. Costul unui apartament con­ superioară din U.R.S.S. va fi pentru a fi discutate de întregul
venţional de două camere este la un bloc 57.500 lei, iar la alt bloc 56.900 : Toafe fo rje le p e n tru supusă în următorii ani unei re­ popor.
lei Metrul pătrat de suprafaţă locuibilă a costat la primul bloc 1.780 lei, V organizări care o va apropia de După cum se subliniază in
iar la al doilea 1.765 lei. La ambele blocuri, un apartament convenţional viaţă, va ridica considerabil ni­ teze, „şcoala sovietică este che­
de două camere are o suprafaţă locuibilă de 32,2 m.p., coeficientul de utili­ ferminarea g rab n ică velul de cultură generală ai ti­ mată să pregătească oameni
tate* (K 3), fiind de 0,40. multilateral instruiţi, care să
a ariM or adinei de toamnă! neretului şi calificarea lui prac­ cunoască bine bazele ştiinţei, şi
Desigur că aceste rezultate sînt îmbucurătoare, mal ales dacă ne gîn- ţi tică, va asigura mai bine pre­ totodată oameni apţi pentru o
dim că la blocurile construite pînă la apariţia hotărîrii plenarei comitetului; gătirea de cadre cu înaltă cali­ muncă fizică sistematică, să
regional de partid, un apartament costa circa 70.000 lei, iar m.p. de supra-( ficare pentru economia naţiona­ cultive in rîndurile tineretului
lă, ştiinţă şi cultură. năzuinţa de a fi utili societăţii,
faţă locuibilă se ridica la peste 2.000 lei. ) de a participa activ la realiza­
Principiile fundamentale ale rea valorilor necesare societăţii“’.
Constructorii noştri sînt hotărîţi să dezvolte pe mal departe această^ F olosind ju dicios tim pul pri­ şirea din Turdaş unde planul a acestei reorganizări sînt expuse
în tezele Comitetului Central al Se prevede ca după absolvi­
iniţiativă, să aplice toate măsurile pen.ru ca viitoarele construcţii să aibă ' 1 elnic, num eroase g o sp o d ă rii a- fo st re a liza t în p ro p o rţie d e nu­ P.C.U.S. şi ale Consiliului de rea şcolii de 8 ani întregul ti­
un preţ de cost şi mai redus. N1COLAE HOBINCU gricole colective, întovărăşiri a- m ai 30 la su tă şi la în to vă ră şi­ neret să se încadreze intr-o
corespondent gricole şi m ulţi ţărani m unci­ rea din V inerea unde pîn ă la Miniştri al U.R.S.S.: „Cu pri­ muncă utilă societăţii. Prin a-
vire la întărirea legăturii şcolii ceasta vor fi create condiţii de
adecnî deplinitto ri cu g o sp o d ă rie in d iv id u a lă d a la m a i su s a m in tită nu ş-au cu viaţa şi la dezvoltarea con­ mai mare egalitate in muncă si
au term in at arătu rile adinei de făcut arătu ri pe nici un hectar tinuă a sistemului învăţămintu- in invăţămînt pentru toii cetă­
toam nă pe întreaga suprafaţă de teren. ţenii.
cadă a lunii noiembrie, faţă de planificată. Sînt însă şi sate lui public-în ţară“, publicate la
aceeaşi perioadă a lunii octom­ unde arăturile de toam nă se In raionul Sebeş 16 noiembrie. Studierea bazelor ştiinţei în
Acum, în pragul încheierii brie, cu 2 la sută. De asemenea, desfăşoară cu totul n esatisfăcă­ şcoala medie va li legată de
anului 1958, colectivul de cefe­ planul global pe staţie a fost tor, lucru care d o ved eşte o sla ­ P î n ă la d a t a d e 16 o c t o m b r i e Tezele au fost aprobate la 12
rişti din staţia Simeria-călători, îndeplinit în proporţie de 111,89 bă preocupare în a cea stă direcţie au fost efectuate arăturile adînci noiembrie de plenara Comitetu­ munca în producţie din industrie
înregistrează noi şi însemnate la sută, iar productivitatea mun­ din partea unor o rg a n iza ţii de de to am n ă pe 11.610 ha. din cele lui Central al P.C.U.S. Această sau agricultură.
succese în muncă. cii a crescut faţă de plan cu partid şi de stat. D atoria aces­ 18.900 planificate. La g o sp o d ă­ problemă va li prezentată spre
7,05 la sută. tora este ca, în zilele ce urm ea­ riile agricole colective s-au făcut
îndrumat de organizaţia de ză, să desfăşoare o m uncă po­ arătu ri pe 1.348 din cele 2.465
partid şi mobilizat de comitetul In fruntea întrecerii socialiste litică su sţin u tă în rîndul ţă ra n i­ ha., Ia în to v ă ră şirile a g rico le din
sindical, acest harnic colectiv ce se desfăşoară s-au situat co­ lor m u n citori şi să le ca n a lize­ 1.738 ha. au fost a ra te 938, iar
munceşte perseverent pentru a-şi munişti ca Gheorghe Drăghici, ze eforturile înspre term inarea în secto ru l in d iv id u al, ţă ra n ii
realiza sarcinile de plan înain­ şef de tură, Ioan Moţ, manipu- grabnică a arăturilor adinei de muncitori au făcut arături adînci
te de termen. Astfel, datorită li­ iant, Nicoiae Burduf, şef de ma­ toam nă. pe 9.323 din cele 14.697 ha. P ro ­
nei tomeinice organizări a mun­ nevră, Filon Munteanu, revizor porţia de cca. 62 la su tă este fără
cii şi a unei strînse colaborări de ace şi alţii. In raionul Orăşîie îndoială sub posibilităţile exis­
cu operatorii R.G., regularitatea tente aici. E ad ev ărat că unele Trecerea (a tnvăfăm înfu! o b lig a to riu de 8 ani
trenurilor de călători şi marfă I. R.
a fost îmbunătăţită în prima de­ Tezele trasează ca primă eta­ rală cu instruire practică şi prin
pă a învăţămîmtului mediu — şcoli medii tehnice.
M obilizîn d pe co lectivişti, în­ gospodării agricole colective ca şcoala obligatorie de 8 ani în
to vă ră şiţi şi ţăranii cu g o sp o ­ cele din Apoldu de Jos, D raşov, locul celei de 7 ani care există Cea de a Il-a etapă va da e-
U n g u r e i şi C îln ic ş i-a u r e a liz a t actualmente. Fiind o şcoală me­
planurile la arătu rile adînci sau die politehnică incomplectă de levilor o pregătire profesională
sînt aproape pe term inate, că cultură generală şi de muncă, pentru munca în una din ramu­
ţăranii m uncitori cu gospodărie rile economiei naţionale sau cul­
individuală din Apoldu de Sus, turii.
D ra şo v şi L a n c ră m au făcu t a-
d ă rie in d ivid u a lă la in ten sifica ­ rături pe m ai m ult de 90 la sută ea va pregăti tineri cu multe In şcolile medii tehnice elevii
cunoştinţe de cultură generala, îşi‘vor însuşi'o specialitate in
to a m n ă , s-a reu şit ca p în ă în pregătiţi mai bine din punct de muncă şi titlul de specialişti cu
ziu a de 16 o c to m b rie să se facă calificare medie.
vedere psihologic şi practic pen­
ha. din cele 7.000 ha. cîte au tru a participa la o activitate Se prevede menţinerea şcoli­
lor pentru copiii deosebit de în­
tecomunioaţii şi conducerea Departa­ fost planificate ceea ce repre­ din suprafaţă. Totuşi, situaţia Tezele recomandă ca trecerea zestraţi pentru muzică, artă co­
ţiei Simeria-triaj s-au adunat în sala mentului C.F.R. le-a acordat diploma zin tă m ai m ult d e 93 la sută. existentă în gospodăriile agricole şcolilor de la învăţămîntul obli­ regrafică şi artă plastică. Se
de onoare, brigada artistică a prezen­ La m ulte din u n ităţile socialis­ colective din satul G usu, Vin- gatoriu de 7 ani la cel de 8 ani, pune problema creării de şcoli
pentru a sărbători primirea diplomei tat un minunat program artistic. Cu te ale agricu ltu rii arăturile a- g a rd , Reciu şi A po ld u de Sus, precum şi organizarea diferite­ speciale pentru tineretul care
de onoare de staţie fruntaşă pe ţară. acest prilej solista Eliza Mladin, care dinci de toam nă au şi fost ter­ sau în satele M iercurea, Daia lor şcoli în etapa a Il-a de în- are înclinaţii şi aptitudini deo­
Brigada artistică a staţiei Simeria-că­ a interpretat cîntecul popular „M-a m inate. Pot fi am in tite printre R o m în ă şi P ă u c a , unde s-au fă ­ văţămînt să se înceapă cu anul sebite pentru matematică, fizică,
lători n-a scăpat din vedere acest e- făcut mama frumoasă", „Săbărelul" şi acestea g o sp o d ă riile agricole din cut arături adînci pe mai puţin şcolar 1959— 1960. Această tre­ chimie, biologie.
veniment. Pentru a le face o surpriză altele, a cules entuziaste aplauze. De Turdaş, Spini, P ricaz şi m ai a- de 50 la su tă din s u p ra fa ţa p la ­
s-a deplasat la locul adunării. asemenea, au fost aplaudate mult dan­ les Beriu unde planul arătu rilor nificată, nu poate să satisfacă. cere trebuie să fie terminată în Se propune să se îmbunătă­
adinei de toam n ă a fost chiar Înspre lichidarea răm înerii în u r­ decurs de 4—5 ani. ţească radical studierea limbilor
După ce tov. Arpad Ferencz, şeful surile populare şi în special „Invîrtita d e p ă şit. mă în aceste unităţi socialiste străine în şcoli, să se extindă
staţiei, a arătat că muncitorii, tehni­ de la Orăştie". şi s a t e , tre’b u i e s ă - ş i î n d r e p t e a- In etapa a Il-a de invăţămînt numărul de şcoli în care unele
cienii, inginerii şi funcţionarii staţiei, Slab se prezin tă însă situaţia ten ţia o rg a n iz a ţiile de p a rtid şi tineretul va face studii medii materii să fie predate în aceste
prin eforturi comune, au reuşit să La plecare, muncitorii staţiei Slme- arătu rilor adin ei la g o sp o d ă riile Comitetul executiv al Sfatului limbi. Se subliniază necesitatea
obţină rezultate frumoase în procesul agricole co lective din M ărtineşti popular raional Sebeş, pentru a complecte. Se propune ca aceas­ de a se lichida subaprecierea e-
de producţie, motiv pentru care C.C. ria-lriaj i-au rugat pe artiştii amatori unde pîn ă la a cea stă d a tă s-au asigura term inarea cît mai g rab ­ ducaţiei fizice şi estetice a ele­
al sindicatului din transporturi şi te- făcut arături pe o suprafaţă de nică a arăturilor adînci de ta să se realizeze cu ajutorul vilor.
să Ie mai facă asemenea surprize. num ai 50 ha. din cele 140 cîte şcolilor pentru tineretul munci­
IOSIF RADUT toresc şi sătesc, prin şcoala me­
8 -au îmbunătăţii condiţiile de muncă au fost p la n ifica te, la în to vă ră ­ to am n ă. die politehnică de cultură gene­ (Continuare în pag. 3-a)
BRAD. — Cu patru ani în urmă, montate aici un strung „losif Rangheţ" CUVINT DE MINERu lo.ile că ploaia, care nu înceta­ face de ruşine. Mineri ca Alexandru
odată cu primele lucrări pentru pregă­ şi un ferăstrău eleotric. Herban, Nicoiae Rusu, Ioan M. Popa.
tirea exploatării masivului forestier se să cadă ioaiă noaptea, se o- Gaşpar Florincaş, loan Mateş şi alţii
Certej, la I.A.R.T. Baia de Criş, a fost Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de prise, şoseaua ce duce spre Teliuc era
înfiinţat un atelier de reparaţii auto. muncă ale celor care lucrează aici au numai apă. Cîţiva călători de prin păr-
fost puse de asemenea în funcţiune o îşi conduc cu măiestrie brigăzile şi
La început el avea puţine unelte sobă mare pentru încălzirea atelieru­
şi maşini, dar numărul lor a crescut lui pe timpul iernii şi o baie cu du­ i ţile locului mergeau încet, cu muliă grijă, vorbind serviciului normare şt salarizare. Printre altele a- se întrec în a obţine rezultate cît mai bune.
şuri pentru muncitori.
z : as? vk. despre treburi, despre vreme şi cîte altele. Printre duc vorba de angajamentul luat ţaţă de ţurnalişli, In octombrie a cîşiigat Alexandru Herban, reali-
I. P1RVA ei se găsea un bărbat mărunţel cu mersul uşor şi Fără a mai sta- pe gînduri, răspunde zîm bind: zindu-şi planul în proporţie de 112,97 la sută. Cine
sigur, cu Umple cărunte, care îţi atrăgea luarea va .ciştiga pe noiembrie ? La întrebarea aceasta e
Cu vreo două aminte prin cascheta ce o purta pe cap: era un — II vom depăşi. Ne-am angajat să dăm peste greu de răspuns peniru că toţi stau bine.
luni in urmă i-am miner. plan 10.000 ione minereu de fier. Pină la data de
publicat scheletul. 1 noiembrie am dat 8.500 ione. Pentru aceasta am ¦k
Acum priviţi-1 în { Cum avehn aceeaşi cale şi eram singur, ni-arn luat toate măsurile necesare. Dintre ele enumăr:
formă finită. Este
blocul de pe strada ,apropiat de el cu intenţia de a mi-l !ace iovarăş seclorizarea utilajului rulant, urmărirea aienlă a La sectorul II suprafaţă lucrează una din bri­
Filimon Sîrbu din de drum. activităţii fiecărei locomotive pentru realizarea uniţi găzile fruntaşe ale minei. E condusă de Alexandru
oraşul Deva, cu 21 coeficient de utilizare maximă; am lansat lozinca: Herban, un om mic de staiură, slăbuţ, cu ochi al­
de apartamente, ca­ — Noroc bun! „Mul peniru obţinerea celui mai bun indice de baştri.:Lucrează la Teliuc din 1933 şi se mindres­
re de curînd a fost — Să ai noroci funcţionare al excavatorului" / confecţionarea ’ în té cu asia. Cunoaşte bine mina ; la jel de bine
dat în folosinţă. El — încotro mergi 7
reprezintă o parte
din planul de mă­ — La Teliuc, la mină. atelier a capetelor detaşabile, diri cauza cărora cunoaşte şi oamenii, dintre. care sînt deslui care
suri . al , Sfatului
popular orăşenesc — Dacă vrei, mergem împreună. Eu tot acolo suferim. Aşa că avem Toate condiţiile ca să reuşim. i-au „furai“ meşteşugul.
pentru. mărirea su­
prafeţei locuit 'i !Ti merg. — Mă asociez celor spuse de tovarăşul : inginer, întrebat despre angajamentele tuais a răspuns :
’ rnlilate.
Bucuros,, răspunse el. a intervenit secretarul organizaţiei de partid. Ne — Apăi eu nu mi-am lua! un angajament de
Şi-am pornii mai departe, vorbind despre una, vom Luleplini angajamentul şi jurnaliştii nu vor. care să nu mă ţin. Să mergeţi să cercetaţi lisfele
despre alta şi, bineînţeles, despre munca sa. putea spune că nu ne-am ţinut de cuvînt. cu angajamentele. Veţi vedea acolo că brigada mea
Ic-a depăşit totdeauna. Avem şi greutăţi. Nu tot­
Tovarăşul meu de drum lucrează la mină de 18 — Iniţial am avut de întîmpinai greutăţi, spune deauna dispunem de cele mai bune condiţii de
\,ani: li e dragă munca aceasta şi n-ar schiniba.o cu tov. Nicoiae Pus, preşedintele comitetului de în­ muncă. Dar trecem peste ele şi nu ne lăsăm. Vom
treprindere. Primeam prin serviciul aprovizionare da minereul promis înainie de termen. Să ştiţi că
alia pentru nimic in lume. Se simie legai de mină, capele detaşabile dar îp cantităţi insuficiente. Aşa noi, minerii, ne ţinem de cuvînt.
de oamenii ei. Trăieşte ţiecare eveniment din viaţa a fost pînă în august. Atunci ne-am hotărit să
minei. Acum, împreună cu tovarăşii săi, lucrează le confecţionăm singuri. Şi suntem mulţumiţi de *
„iare“ ca să nu se facă de rîs în ţaţa ţtinlalişHlor- rezultatele obţinute.
de la Hunedoara. Ei, minerii de la Teliuc, şi-au luai M-ani. despărţit de aceşti oameni minunaţi. Din
un angajament şi nu şi-l vor călca. Nu trebuie să mire pe nimeni siguranţa cu care nou s-a auzii bubuitul perforatorului lui Herban
vorbesc aceşti oameni. Cu rezultatele obţinute pină întreeîndu-se cu altele, care nu se lăsau uşor în­
:k vinse.
Î ncet, încet, am ajuns la mină. Aici aveam să
cunosc alţi oameni, la !el de buni. Fac cu­
noştinţă cu Iov. inginer Gheorghe Slănescu, şeful acum se pol minări şi pol. ţi siguri că nu se vor N. ANDRONACHE
VUV..AV'_'V* .