Page 58 - 1958-11

Pag: 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.' 1218

Din funcţionară i r i e f emeu
muncitoare de frunte

—•/—»/—•*—»/—>/—w~»r-w—>/

e la fereastra trenului accele­ partid şi a cerul să intre In produc- 1
Drat, nu i se putea vedea de. ţie. Cu o voinţă rar IntUnită ea s-a -j
cit mineca salopetei cu semnul dicsa­lificai in scurt timp ca lăcătuş ] Apreciată şi iubită Lrcscif®irclL
tinctiv al lăcătuşilor de revizie —de reparaţii, apoi s-a calificai ca 1

pe un chenar verde pluşai tnconlă-cătuş de revizie. ^ fle pisări O utemistâ destoinică

c jurai de şnur auriu, trei trese me- In activitatea ei ea este un exem- ţ de colectiv W n primăvara acestui an Co-

L ialice aşezate paralel sub roata Îna­ piu de conştiinciozitate chiar şl pen- 1 Are acum 19 ani. E o fetişcană na de responsabilă a staţiei de ra.
oacheşă, plină de viaţă şl ini. dioamplificare din cadrul exploatării.
l ripată ce formează emblema munci• tru ceilalţi lăcătuşi de revizie. Peste ^ mitetul regional al femei­ ţialivă. E fiica vrednicului muncitPorentru a asigura un program cît
L lor a dat indicaţii tuturor femei­ Vasile Stan de la mina Vulcan. mai variat pe care minerii să-l as­
lorilor de la căile ferate. 50 de defecte au fost descoperite de 1 Pl uncitoarea 'Ana Moldovan a realizat cea mai mare econo­ lor din regiune de a creşte cît Cînd a împlinit 14 ani s-a înro­ culte cu plăcere şi interes, lînăra
e mică de statură, ener­ mie de piele din acest an: 1.777 mai multe păsări, care s-au do­ lat în riadul utemiştilor. De la dala A/m Stan poate fi văzută pretutin­
La oprirea din ctleva staţii, de va­ ea, trnpiedidnd astfel multe acel- 1 gică şi pricepută în meserie. dm. p. de piele. vedit a fi foarte avantajoase a-
Cuţitul de rihtuit alunecă de tît pentru alimentaţia familiilor
gonul nostru se apropia un ceferist denie de circulaţie ce s-ar fi putui ^ parcă-i argint viu, pe pieile pe Dar Ana Moldovan nu s-a cît şi pentru aprovizionarea pie­
care le croieşte. In cei 12 ani mulţumit ca numai ea să reali­ ţelor.
cu trusa de sade pe după umăr şi indlmpla. 1 de cînd lucrează [a fabrica de zeze economii. Ea a antrenat şi
încălţăminte „Ardeleana" din pe ceilalţi muncitori din secţie. Aceste indicaţii au fost îm­
aceste semne pe mlnecă. Cu un cio­ Munca ei nu încetează nici după ^ Alba Iulia şi-a acumulat o bo­ Intr-una din consfătuirile de primirii ei in U.T.M., pentru Ana, deni. In mină, în birourile sectoa­
gată experienţă în muncă. Din producţie pe fabrică tov. Moldo­ brăţişate cu căldură de multe
cănel cu coadă lungă lovea de ieşirea din serviciu. Ca membră a j această experienţă nu tace însă van a îndemnat şi pe ceilalţi — aşa o cheamă — a început o relor, Ia loate locurile de muncă din
un secret profesional. Cu plă­ muncitori s ă ' facă economie la gospodine din regiune.
două.lrei ori in Comitetului raional cere deosebită împărtăşeşte şi piele. viaţă nouă. Se vedea de acum o tl- Incinta întreprinderii; se interesează
bandajul roţii, as­ de partid Hune­ -] celorlalţi muncitori din secţia De curînd, s-a făcut bilanţul
croit feţe pentru încălţăminte. — Eu cred — a spus atunci nără căreia îl stă In .!aţă. o sarcină de felul cum muncesc oamenii, de
Despre unele tinere ca Eva Gher- Ana Moldovan — că toţi cei rezultatelor obţinute în această
culta atent, apoi doara ea duce o tnan şi altele, îţi vorbeşte ca care lucrăm la secţia croi pu­ direcţie. S-a constatat că frun­ măreaţă — aceea realizările lor, bl-
despre elevele ei. Şi cînd acestea tem realiza economii la piele,
se depărta la alt activitate rodnică j realizează economii de piele, chiar şi aceia care acum au taşe în acţiunea de creşterea de a contribui cu neînţeles fără a
bucuria tov. Ana Moldovan creş­ pierderi sau se încadrează în
vagon. îmi făceam o preocupare as- pe linia mumii de lămurire a ţâra. ) te şi mai mult. Strădaniile ei păsărilor sînt femeile din raio­ toate forţele ci, m i scăpa din vedere
de a !e ridica nivelul pregătirii plan. Ca să vă dovedesc acest cu lot elanul de Iff lipsurile care se
cuUind ciocănitul ce se pierdea de- niior din raion pentru transformarea 1 profesionale îşi arată roadele, lucru, o să vă dau urn singur e- nul IIia care au crescut peste
xemplu. Gu cîtva timp în urmă 43.000 păsări. Numai tov. Irrna
părtindu-se căuttnd să ghicesc: a socialistă a agriculturii. Organizaţia 1 şi de aceea bucuria este merito­ lîngă masa mea lucra şi tov. care dispunea la gig; nun găsesc pe ici,
rie. Eva Gherman. Deseori am aju- Fekete din satul Mintia a cres­ opera de constru­
găsit vreun dpfeot sau totul e In re­ de bază P.M.R. de la revizia de va- .' tat-o să facă economii. Şi făcea. f| pe colo.
Acum ea lucrează la altă masă cut în acest an 450 păsări şi a
gulă!’ goane C.F.R. Simeria are in per- -j valorificat pe piaţa oraşului ire a socialismu­ § f „Ochiul exploa-
lui. !1 tării", cum au po-
De astă dată mi se păru că lă­ soma tov. Florica Andreeo un agi- 1 Deva pui în valoare de peste
1.000 Iei.
cătuşul de revizie din Simeria as­ taior de nădejde, Lucru ce a fost } Angajamentul | | i reclit-o muncitorii,
cultă prea îndelung, cu prea multă cu prisosinţă dovedit cuocazia mun- ")
atenţie. „O fi ceva suspect", mă cii depuse pentru întemeierea gos- 1 pe care şi l-a | vede totul, şi ce

luat cu prilejul e bine şi ce e

l gindii. Aşteptai să intre in raza de podăriei agricole, colective din Bis- intrării în rîndu- rău. Pe ţoale le
1
lumină a ferestrei pentru a desco. caria.
rile uiemiştilor ii popularizează prin

peri răspunsul după îngrijorarea în­ Ca mamă vorbeşte cu mindrle stăruie şi acum in staţia de radiofi-

tipărită pe faţa ceferistului. Nu mi­ despre copiii ei i şi are şi de ce. -j minte: „Măanga­ care pentru că ea,

că mi-a fost mirarea cînd văzui că Băiatul va ieşi anul acesta montator j jez să dovedesc doreşte din su­

ceferistul, de fapt e o ceferistă iar de locomotive, iar fata în curînd ] şi... nu mat face economii. Gred -O - prin fapte că me­ flet ca ce e bun
de îngrijorare, nici urmă. Doar a- va deveni o bună croitoreasă. Amin- 1 că nu sînt motive întemeiate care
cea vagă încruntare a frunţii, ca­ doi activează în organizaţia de ii- ^ rit încrederea ce să fie împărtăşit

In fabriGă Ana Moldovan este să justifice acest lucru. Un sin­ Prin tre mi-a fost acordată, că iiid voi duce d’ e cit mai mulţi, iar ce e rău să
recunoscută ca fruntaşă. De mai gur lucru este clar. Dacă ne stră­
racteristică oamenilor ce sînt deose­ neret, sînt sănătoşi şi disciplinaţi. •] mulţi ani a fost mereu Îd frun­ duim mai mult putem face toţi sortatoare cu cinste la îndeplinire toate sarci­ fie curmat din rădăcină.
tea întrecerii socialiste. Lună economii.
bit de atenţi. Ca şl cum aş fi vrut — Puiearn să-l dau la studii mai T de lună în fişa personală de lu­ zV V W S nile ce-mi vor fi trasate", Şi Ana Felul de a munci al vrednicei ute-
cru s-au înregistrat, mari econo­
să mă conving că este intr-adevăr departe, căci tovarăşii m-au ajutat, ^ mii de piele din care s-au făcut şi-a respectai angajamentul. Şi-a dus mişte 'Ana Stan este apreciat de în­
sute de perechi de încălţăminte
femeie am întrebai-o i iar condiţii suit create cu prisosinţă •} peste sarcinile de plan. Vorbele tovarăşei Moldovan I a Filatura din Lupeni, munca pe Ia îndeplinire cu multă tragere de tregul colectiv al exploatării şi bine
au fost ascultate cu atenţie de care o desfăşoară sortatoarele de
— E ceva defect, tovarăşă cefe­ pentru toţi — ml-a spus tovarăşa } Gînd muncitorii de la într&r inimă şi cu mult simţ de răspun­ ar fi dacă ioţi tinerii i-ar urma e-
prinderea de încălţăminte „Ja-
ristă?. Andreeo. Dar trebuie să creştem pe j noş Herbak“ din Gluj au lansat toţi. De atunci a trecut mai bine mătase artificială cere multă atenţie dere orice sarcină ce i s-a încredin­ xemplul.
iniţiativa de a se croi din ace­
Cu d tresărire a umărului îşi a- copii în spiritul dragostei pentru j eaşi cantitate de piele cît mai de o lună. Acum toţi muncitorii şl dexteritate. Fiecare lucrătoare se ţat. DUMITRU LUCA )
multe feţe de încălţăminte, tov.
ranjă trusa pe. şold şi îmi răspunse munca efectivă..Să devină mai în- ^ Ana Moldovan a fost printre secţiei croi realizează economii. străduieşte să sorteze cît mai multă Recent i-a fost încredinţată sarcl- corespondent P

pornind către alt vagon: iii buni muncitori apoi, dacă se vor j Toate sînt lucruri pentru Gare mătase şi să facă lucrări de calitate,
tovarăşa Ana Moldovan este a- Gele mai bune muncitoare ale fila
— N-aveţi nici o grijă. Totul e 'dovedi capabili, vor ajunge şi ingl- ^ Ursa din fruntaşe
preciată şi iubită de colectivul turii sînt tov. Reghina Ceoceanu, Iulia
[ în regulă — şi s-a aplecat să veri­ neri... ~j na Motu, Rada Ilie şi altele, care sor

fice frîna sau vreun lagăr de osie. Din 'discuţiile purtate şi ca alţi 1 fabricii. | tează zilnic cu 10—20 kg. fire mai

Trecuse de ora 1 noaptea şi în V, FURIR [ mult decît norma de producţie. § Intre cele peste ,800 de femei ce maşini de tricotat ia care lucrează,
acceleratul de Carttci mai toţi călă­ ceferişti m-am convins că tovarăşa ^ lucrează la noi — mi s-a spus la îţi schimbi impresia. Abilitatea cu care
fabrica de tricotaje „Sebeşul" — peste îi aleargă degetele pe gherghef e parcă
torii diormeau. De viaţa lor se în­ Florica Andreev e o bună munci­ primele muncitoare din secţie 85 la sută îşi îndeplinesc şi depăşesc un număr de prestidigitaţie. Sînt mîini
regulat normele. Aveţi de unde alege obişnuite cu munca.
grijea şi această femeie cu bască toare, agitatoare şi mamă. care s-au alăturat iniţiativei. In M îndria satului o fruntaşă. Sînt destule, ca să nu spu­
prima lună, luna octombrie, cînd nem aproape toate. Ecaterina a rămas singură de mică.
ce trecuse prin fişia de lumină ve. OH. STOIGOVIC1 a. aplicat iniţiativa celor de la aşa că a trebuit să înveţe de toate
rifidnd starea trenului... ' Uşor de spus dar greu de ales. In pentru ca să devină un om util socie­
„Janoş Herbak“, Ana Moldovan sala spaţioasă vuind de cele aproape tăţii. l.a început, cînd se califica la
Mai ţîrzia 'am cunoscut-a perso­ î n sala căm inului cultural din sau in m unca de tran sform are 200 de maşini, toate chipurile acelea locul de muncă, sfrîngea pumnii în­
¦¦-it. .............. Z latna, avea loc o şedin ţă so c ia listă 'a agriculturii. zîmbitoare, tinereşti şi modeste te a- ciudată şi-i venea să plingâ de necaz
nal pe această curajoasă fentele, pe 1 deosebit de im portantă, ba or­ trăgeau. Trecînd peste şirurile aliniate că maşinile complicate nu vreau să-şi
nume Florica Andreeo, singura lă- La auzul acestor-cu vin te m a­ ale maşinilor circulare de tricotat, m-am dezvăluie pentru ea tainele Au ajuta­
oprit la una din fete al cărei chip mi
d in ea z ile i se a n a liz a m unca jo r ita te a celo r p r e z e n ţi in sa lă t-o tovarăşele, organizaţia de tineret
se părea cunoscut. Cînd m-am apro­ şi acum, e o îneînfare să priveşti ce
C căluş de revizie din regionala C.F.R. -| com u n iştilor şi trebu ia să se a • au d a t din cap in m od aproba­ ascultătoare sbîrnîie cele trei „pionie­
piat, am recunoscut într-adevăr pe fata re“ ale Ecaterinei.
Timişoara. 1 lea g ă noul co m itet com unal de tor. V orbitoarea a vea drep ta te.
care-mi zîmbise la intrarea în între­ In luna octombrie ea a dat 900 pe­
Fiică de ceferist sărac, a lucrat ^ p a rtid . S e d iscu ta d e a p ro a p e In Z la tn a cu sp rijin u l g o s p o d i­ rechi de ciorapi pesie plan. Acum eă
prindere din fotografia aşezată în mij­ este exemplu pentru celelalte muncitoa­
pînă în 1953 ca funcţionară în dije- ) trei ore. F iecare vo rbitor ridica nelor m u lte lucruri s-au sch im ­ re, de aceea a şi fost aleasă membră
locul panoului de onoare al fruntaşi­
rite sectoare ale căilor !erate. Ră- ^ an u m ite problem e, făcea propu- bat în bine. A m enajarea fa ţa d e­
lor în producţie — Ecaterina Kellin-
neri, critica in a c tiv ita te a unor lor la clă d iri, în scrierea d e noi ger.

masă singură cu doi copii, ea a ştiut ) m em bri de p a rtid etc. N im en i m em b ri in cele trei în to v ă ră ­ Fata aceasta cu ochi şăgalnici şi
să înfrunte viaţa cu curaj. Văzînd 1
insă nu s-a g in d it să am in teas­ şiri, asigu rarea unei frecven ţe a

cum cresc copiii, cum preten- j că ceva şi d esp re m unca fem ei­ elevilo r la şco a lă de su tă la su­

ţiile devin tot mai mari, s-a sfă- ^ lor din com ună deşi a cestea ob­ tă, d em ascarea elem en telor ne­

tuli cu tovarăşii din organizaţia de -j ţinuseră rezu lta te bune. Atunci, cin stite din com erţ, sîn t num ai
1
s-a înscris la cuvint com unista citeva din acţiu n ile în treprin se
„J l—J<_t<--l >--t’-' '--<<--
Eleonora P ăcurar. de fem eile zlătnene.

Ceferiste In cu vin te sim p le p o rn ite din Ş i din rîn du l a cesto ra in to a ­ păr frumos ondulat, şi-a îndeplinit în comitetul U.T.M. pe secţie.
fruntaşe dorinţa de a arăta tot ceea ce te acţiunile s-au ridicat fem ei norma în luna octombrie în proporţie Cînd a ieşit dintre maşini pertlru
e ste bun in m unca fem eilo r din fruntaşe ca E lena Bora, O livia de 134 la sută. A venit aici din satul
C ele 14 femei de la revizia Zlatna, com unista E leonora P ă ­ P asc, E lena P etra ş şi altele, ei, din Petreşti, s-a calificat şi a în­ ca să stea de vorbă cu noi, am văzut
de vagoane C.F.R. Simeria curar a sp u s: care acum sînt stim ate şi apre­ ceput să se ia la întrecere cu celelalte pe reverul salopetei înflorate, insigna
ciate de în treaga com ună. M un­ două sute de femei din secţie. Pe faţa de fruntaş în producţie. M-am gindit
— C onsider ca o lipsă a • co­ ca lor e cu n oscu tă in to a te sa ­ ovală, simpatică, caracteristică săsoai­ atunci: ce-ar fi ajuns fafa asta sub
tele învecinate. Ş i nu degeaba burghezie ? Ce s-ar fi ales din elanul
m uniştilor din com una noastră
faptu l că nu au a n a liza t şi a-

şi-au îndeplinit în întregime sar­ portu l p s care l-au adus fem eile fem eile zlă tn en e s p u n : celor e întipărită o expresie de hotă- acestui suflet entuziast? Mi-am alun­
cinile de plan pe luna octom­ rîre de adolescent. La cei 18—20 de ani gat imediat imaginea obscură. In fafa
în d iferite aefiuni g o sp o d ă reşti — E le sîn t m îndria satului.

brie. Prin munca lor au contri­ P rin tre frunta­ JHatifrara ai ei pare puţin cam prea matură. noastră stătea zîmbitoare şi mîndră
buit în mare măsură la depăşi­ şele în produ cţie Aceasta e prima impresie. Dacă o Ecaterina Kellinger studiindu-ne între­
priveşti însă !a lucru, printre firele bătoare cu ochii ei mari şi limpezi.
rea cu 4 la sută a planului la ale fabricii „V i­ ce se înalţă din bobinele celor trei
secţia alimentare cu apă şi cu­ dra"1 d in O ră ştie, G. S.
se num ără şi can­ T înăra noastră mecanică — totdeauna obiectul atenţiei ei. mai sîrguincioasă. Aceasta poa­ O lfe w a
răţenie. didata de partid E lena Poe- sînt cuvintele care înlocu­ Cînd ceva nu merge bine, auzul te pentru că ea a început să ci­ denţiate pentru munca lor con­
S-au evidenţiat în această pe­ nar de la secţia înnobilare, ei format găseşte de unde vine tească mai mult, să cunoască A'lătasea artificială de la sec­ ştiincioasă.
care în m od sistem a tic îşi d e­ iesc numele propriu al tovară­ „buba“. Nu aleargă după aju­ eroii lui Alexandru Sahia din ţia sortare a filaturii din Lupeni
rioadă femeile din tura I-a — p ă şeşte sarcin ile d e plan cu şei Maria Străuţ. Sicora baci, toare. Se simte mîndră cînd îşi cărţile citite recent, Ia care s-au este transportată ia secţia de Şi în secţia depănat, a fila­
candidata de partid Viorica Mi- 17 la su tă şi dă produ cţie de „tatăl“ compresoareior de 1? suflecă mînecile şi se apucă sin-' mai adăugat cunoştinţele pe ca­ împachetat. Aici munca este turii sînt multe femei fruntaşe.
clea, Sofia Spăiaru şi Emilia mina Vulcan, cel care a instru­ gură să repare, să schimbe su­ re le-a dobîndit despre îndatori­ compartimentată. Unele din lu­ Printre acestea amintim pe Ida
it-o în urmă cu doi ani şi mai papele. Apoi din nou îşi conti­ rile ei de candidată de partid, crătoare muncesc la presă, alte­ Sehmidt, Ioana Strugaru, Ma­
Florea, muncitoare la întreţine­ bună calitate. bine, o mai alintă uneori dul­ nuă naveta de la un compresor studiind în învăţământul de par­ le la împachetat, iar altele la ria Marcu şi altele.
rea vagoanelor. Ele dau lucrări IN FOTO : C andidata de ceag. spunîndu-i Mărioara. Ori­ la altul, controlează lagărele, tid. legat. Cu 10— 12 ani în urmă,
cum, ea nu se supără pentru că conductele de ulei, cilindrii. Pe lucrau aici 16 femei. Acum lu­ Expoziţii
de calitate şi îşi depăşesc re­ p a rtid E lena Poenar, la locul de mult s-a familiarizat cu oa­ toate le face să strălucească de Poate toate acestea s-au răs- crează numai 6. Conducerea fa­
gulat normele de producţie. de muncă. menii din jur; pentru toţi ea a curăţenie. In schimbul ei cele frînt cu urmări bune în viaţa bricii a luat măsuri de îmbună­ ¦ cu vîmzare
devenit o bună tovarăşă de mun­ Mărioarei Străuţ, ca şi în viaţa tăţire a procesului de producţie.
im n că. Femeie-mecanic de compre­ trei compresoare, la fel ca şi atîtor alţi tineri ca ea. Muncitoarele reuşesc să împa­ f i l e l e trecuîe, în majoritd-
sor nu este ceva deosebit pentru staţia întreagă, sînt curate cheteze zilnic în jurul a 2.500— ™ tea reşedinţelor de raioane
Şezători cu femeile cei din Vulcan. La adresa ei a- „bec“. ...„Stăpâna“ celor trei compre­ 3.000 kg. mătase. din regiunea noastră s-au des­
deseori se aud cuvinte de laudă. soare îşi vede mai departe de chis din iniţiativa comitetelor
P entru educarea femeilor, Co­ cut recenzia romanului Ana Ca- Sînt doi ani şi mai bine de treabă. Mereu cu ochii şi ure­ Interesîndu-ne de fruntaşele şi comisiilor de temei mai mul­
mitetul orăşenesc al femei­ renina. Pe marginea expuneri­ Tuturor celor ce vin la staţia cînd tînăra Mărioara Străuţ a chile la compresoareie pe care secţiei de împachetat am aflat te expoziţii culinare şi cu lucruri
lor din oraşul Haţeg, în colabo­ de compresoare a minei Vulcan luat în primire cele trei compre­ le are în grijă. Să „bată“ me­ că toate muncesc la fel de bine. de mînă, cu vînzare. Chiar din
rare cu casa raională de cultu­ lor s-au purtat discuţii. şi se opresc cu ochii la fetişcana soare. Timpul a fost suficient ca reu, fără răgaz, căci aerul pom­ primele zile de la deschidere,
ră a iniţiat organizarea din două La buna organizare şi desfă­ cu mîinile pline de ulei şi vase­ cei din jur, comuniştii, să-i ob­ pat aici, dă viaţă ciocanelor de Gheţu Olga, Filip Ecaterina, aceste expoziţii s-au bucurat de
în două săptămîni a unor şeză­ lină, îndoindu-se de faptul că serve îndemînarea şi hărnicia. abataj, perforatoarelor cu care aprecierea unui mare număr de
tori. Pînă acum au fost organi­ şurare a acestor şezători au con­ Au observat că-i vrednică, că minerii smulg adâncului bogăţia Neagu Maria, Vituş Susana şi vizitatori. Numai expoziţia dm
zate 5 asemenea şezători. In ca­ tribuit în mod deosebit tov. s-ar -pricepe la ceva, Sicora bac1 fără a fi dojenită vreodată ea şi-o pun în slujba poporului. oraşul Deva a fost vizitată pînă
drul acestora s-au prelucrat cu Maiixima Doţiu, luliana Şandor, Ie dă răspunsul potrivit: prinde tot ceea ce trebuie făcut. Gheţu Ana, merită să fie evi­ în prezent de sute de cetăţeni.
femeile o serie de materiale edu- Maria Duică, Elena Dobrescu, Repede a împrumutat de la Si­ C. MORARU Acelaşi lucru se poate spune şi
cativ-culturale şi politice. S-au Elisabeta Sekely şi altele. — In schimbul ei niciodată cora baci cunoştinţele necesare despre expoziţiile din Haţeg,
prelucrat materiale legate de au­ nu am avut defect. Şi-i harnică, locului ei de muncă. Comitetul de părinfi ne ajută Alba Iulia, Brad şi altele.
toritatea părinţilor faţă de copii, in scopul educării femeilo» .bat-o norocul s-o bată... îi nu­
respectul faţă de femeie, s-a fă­ mame au fost organizate în ora­ mai spirt. La doi ani, de la venirea ei Trebuie arătat că exponateie
şul Haţeg 35 cercuri de citit. la mina Vulcan, organizaţia de sînt pregătite cu multă pricepe­
Aici se citesc diferite materiale Cu Mărioara Străuţ nu-i chip partid a sectorului V a primit-o re numai de către gospodinele
educative. să stai de vorbă prea mult în în rîndul candidaţilor de partid. din raioanele respective.
timpul lucrului. Se învîrteşte în De atunci Mărioara a devenit şi
A ctivitate culturală jurul celor trei compresoare pe Com itetul de părinţi de pe lă. A stfel, d e curînd com itetu l
care le are în primire ca o sfîr- Ungă Şcoala „D r. Petru de părinţi a organizat o zi de
P e scena sălii de spectacole cu Comitetul raional al femeilor lează, iar în momentele cînd se G roza" din D eva este form at m uncă volu n tară în cadrul că­
din oraşul Haţeg a fost opreşte să mai „tragă“ puţin num ai din m am e care au copii reia s-au confecţionat din re­
prezentată în ziua de 7 noiem­ Haţeg. aer, îşi ţine ochii aţintiţi numai la a c e a s tă şc o a lă . A c e st c o m ite t surse proprii perdelu ţe pentru
brie piesa „O noapte grea“ de Piesa s-a bucurat de o frumoa­ desfăşoară o a ctivita te rodnică geam uri, lozinci perm anente
Lucia Demeirius. Această piesă la manometre. Manometreie, nu n u m a i în v e d e re a sp rijin irii scrise pe sticlă şi etajere pentru
a fost pusă în scenă de Casa de să apreciere din partea sutelor în văţăm în tu lu i, ci şi pe linia în­
cultură raională în colaborare voltmetrele, ampermetrele sînt frum useţării claselor de la şcoa­ flori.
de spectatori.
In curînd, formaţia artistică

va organiza cu această piesă
turnee în satele raionului..