Page 59 - 1958-11
P. 59
Mr. 1218 cJRÜMUL SOCIALISMULUI Pac?: 3
VIAJA DE PARTID Lipsa de rambleu - Tezele C. C. al F . C. U. S.
dezvoltăm spiritul critic şi autocritic Irlnă tu dezvoltarea producţiei şi Consiliului de Miniştri al U . R . S . S .
al memHor şi candidaţilor de partid Lunile trecute minerii sectorului IV găseşte în lipsa propriu-zisă a pietrei, ci cu privire la întărirea legăturii
de Ia mina Aninoasa au fost tare su în cea a cimentului. Neritmicitatea in
păraţi. Munceau oamenii în abataje trărilor de ciment a pus sectorul de şcolii cu viaţa
ca niciodată, dar parcă era făcut: în Investiţii în situaţia de a încetini rit
După ce tov. Ioan Pop a ci — aceea de responsabil al ga activităţii gazetei de perete. Bine loc ca linia graficului să salte, cobora. mul lucrărilor de înaintări, fapt care a - puse în discuţia în treg u lu i popor -
tit darea de seamă a biroului zetei de perete. Au apărut puţi ar fi fost dacă colectivul gazetei
organizaţiei de bază din cadrul ne ediţii, iar în cele care au a- de perete ar fi ţinut seama de Mai exact iată cum s-a prezentat si lipsit morile de piatra atît de necesară
Combinatului Carbonifer al Văii părut predominau articolele cu ele, luîndu-le drept ajutor.
Jiului, s-au înscris la cuvînt mai caracter general, lipsite de com tuaţia. In luna iulie, cei de la IV şi ca atare, rambleierile s-au făcut (Urmata din gag. l-a) muncitoarele, colhoznicii şi col
mulţi tovarăşi care au analizat bativitate împotriva lipsurilor. Tovarăşii Garol, Bâncilă şi Priboi reuşesc să extragă peste plan aşa după cum s-a arătat, cu mari ?n- hoznicele să aibă studii medii,
cu simţ de răspundere activita Ioan Şendroiu au fost criticaţi Tezele menţionează rolul im ceea ce constituie una din con
tea biroului, a întregii organiza Cînd a luat însă cuvîntul, tov. pentru că au muncit slab în 357 tone cărbune. In august producţia tîrzieri. portant al cadrelor didactice şi diţiile cele mal importante pen
ţii. Ei au tratat, în cadrul discu Popescu a încercat să respingă direcţia răspîndirii presei de par al ştiinţei pedagogice in reorga tru construirea cu succes a co
ţiilor, principalele probleme ale critica, să nege justeţea ei. El tid în rîndul lucrătorilor din in scade, minusul de plan înregistrînd Totodată, anumite defecţiuni în or nizarea sistemului invăţămîntu- munismului.
muncii de partid. Tovarăşii Io- a încercat să se apere cu aju stituţie. Fiecare din cei doi tova 1.009 tone; în septembrie sectorul de ganizarea transportului pietrei la mori, lui public.
sii David, Petru Roman, Garol torul unor argumente care bine răşi au luat cîte o poziţie. Tov. asemenea a rămas sub plan cu 237 a sortării acesteia, au contribuit şi ele Se prevede de asemenea reor
Iuhasz şi alţii au subliniat că înţeles oă n-au rezistat criticii Şendroiu, de piidă, a spus: tone. Iar în octombrie cu 456 tone într-o oarecare măsură şi nu tocmai In prezent, in U.R.S.S. exis ganizarea invăţămîntului profe
organizaţia de bază a obţinut re celor care au luat apoi cuvîntul. cărbune. începutul lunii curente aduce mică, la crearea situaţiilor prezentate. tă aproximativ două milioane de sional. Şcolile existente pe lin
zultate pozitive în ceea ce pri Tov. Popescu a spus, printre al — Eu n-am fost întrebat de o schimbare în situaţia producţiei sec Obişnuit, sortarea pietrei se face Ia cadre didactice faţă de 280.000 gă fabrici şi uzine, şcolile de
veşte întărirea rolului ei de con-: tele, că „e foarte greu de găsit birou cum am muncit pentru di torului : 379 tone cărbune peste plan ieşirea spre Piscu, fapt ce Impune o cite erau în 1914. meserii, feroviare şi altele, tre
ducător în instituţie, în mobili fuzarea presei. în 12 zile. buie să fie transformate in şcoli
zarea colectivului de ingineri şl' Adunarea generală vehiculare neraţională a parcului de Partidul comunist, se arată in orăşeneşti tehnico-profesionale
funcţionari din cadrul combina* Poate că într-adevăr, tov. Căutînd cauzele acestei situaţii le vagonete. teze, consideră ca o sarcină specializate, de zi şi serale, cu
tului la îndeplinirea multiplelor de dare de seamă Şendroiu n-a fost controlat mai găsim în lipsa rambleului. Spre exem principală avîntul continuu al o durată de şcolarizare de 1—3
sarcini ce stau în faţa' acestuia. şt alegeri de la îndeaproape în activitate, dar plu, în luna octombrie, la abatajul 9 Ar fi Indicat ca această sortare să invăţămîntului oamenilor mun ani şi in şcoli profesionale să
C. C. V. J. aceasta nu-1 îndreptăţea să mun stratul III, sectorul a aşteptat ram- cii de toate naţionalităţile din' teşti cu o durată de şcolarizare
După cum este şi firesc însă, cească slab. aibă loc la Ieşirea din puţul „Gh. Uniunea Sovietică. Se trasează de 1—2 ani.
’darea de seamă a criticat unele aspecte negative în instituţia sarcina ca toţi muncitorii şi
lipsuri existente în viaţa orga noastră (!?). Articolele nu pot Tovarăşul Garol Băncilă, cri bleierea de la data de 7 şi pînă la Gheorghlu-Dej“, fapt posibil şi care ar
nizaţiei de bază. fi legate de specificul muncii ticat şi pentru alte lipsuri, s-a
noastre“ (1?). mulţumit să tacă. El a evitat data de 13 inclusiv. In ziua de 14 a necesita doar un singur om.
S-a arătat, de pildă, că biroul să-şi spună părerea nu numai în început rambleierea,_________________ __________________ Pe de altă parte,
nu a muncit perseverent în des Referindu-se apoi la faptul că problemele în care era vizat di
făşurarea unei munci politice biroul organizaţiei de bază a a- rect, ci şi în problemele princi lucrarea luînd sfîr-*S**3LS*S«*^ se ridică problema
eficace în rîndul inginerilor şi nalizat activitatea gazetei de pe pale ale muncii de partid din
funcţionarilor. Agitaţia vizuală rete şi că în mai multe rînduri instituţia în care lucrează. Pozi şit la adparetacierdeae1De ce e rămas sub plan *d/e"•ra*mb“leu".‘'“ţR'a"m“- Şcoala superioară trebuie să fie
şi în mod special gazeta de pe a criticat colectivul acesteia ţia aceasta, de „simplu specta 23. După legată de producţie
rete, agitaţia de la om la om, pentru slaba activitate, tov. Po tor“ în adunarea generală în
au fost sub nivelul posibilităţi pescu şi-a exprimat o părere de care se discută activitatea în şefului de sector, S e C Î O r u l IV bleierea hidraulică
lor. De asemenea, s-a desfăşu formată despre critică, părere tregii organizaţii, nu face cinste
rat slab munca de abonare şi care sună cam astfel: „să cri unui membru de partid. abatajul a stat 9 ţ | g | g m i n a A n iflO â S Q presupune dotarea
difuzare a presei. Au fost criti tici e uşor, dar mai greu e să
caţi mai mulţi membri de partid dai un ajutor“. Au fost tovarăşi care au gă zile lucrătoare, pe sectoarelor de ram Comitetul Central al P.C.U.S. me de îmbinare a învăţă rriînfu-
pentru că nu-şi îndeplinesc con sit şi alte forme de a evita o rioadă în care s-ar bleu cu conducte şi Consiliul de Miniştri al lui cu munca în producţie.
ştiincios sarcinile de partid. Adevărul este că biroul orga „ciocnire“ cu propriile lipsuri U.R.S.S. consideră că şcoala
nizaţiei de bază a criticat lip Acest lucru a reuşit să-l facă în fi putut extrage cca. 360 tone cărbune. confecţionate dintr-un aliaj, care să a- superioară trebuie să fie apro In anii următori in U.R.S.S.
Tovarăşul Ioan Popescu a fost surile, a recomandat şi măsuri tr-o măsură şi tovarăşul ing. Io piată de viaţă, de producţie şi va căpăta o largă dezvoltare
criticat pentru că nu s-a achi concrete în vederea îmbunătăţirii sif Moldovan, directorul Direc Tot în lunaoctombrie abatajul 14 sigure utilizarea acestora o perioadă cu adevărat legată de aceasta. pregătirea de ingineri speciali
tat de sarcina pe care a avut-o ţiei de investiţii din cadrul Gom In acelaşi timp trebuie ridicat zaţi în folosirea energiei ato
binatului. Darea de seamă pre a aşteptat rambleierea de la data de cît mai lungă, cu conducte manşonate. nivelul teoretic al pregătirii spe mice în scopuri paşnice, în auto
zentată de birou, cît şi unii to 13 pînă la 22 inclusiv; în 23 sectorul La Aninoasa, pe Ungă faptul că aceste cialiştilor în conformitate cu ce matică şi telemecanică, electro
varăşi au arătat în cadrul discu IX rambleu, a început lucrarea pe care conducte nu sînt de calitatea dorită, le mai noi realizări ale ştiinţei. nică, construcţia de maşini elec
ţiilor unele lipsuri ce persistă o termină la data de 30. In aceeaşi nu sînt nici manşonate. Acest lucru Se pune sarcina de a ridica con trice şi construcţia de aparate,
perioadă au fost oprite abatajele ve duce la uzarea lor prematură, la per siderabil rolul instituţiilor de in- radiotebnică şi telecomunicaţii,
văţămînt superior în munca de tehnologia chimică.
cine, 12-13, abataje din care s-ar fi turbări în munca sectorului rambleu. cercetări ştiinţifice. 1
putut extrage cca. 700-750 tone căr Piedici mari se ivesc şi din cauza lip La instituţiile de invăţămint
bune. Adunînd aceste tone la cele pier sei de apă, aceasta mai ales în lunile In teze se propune ca în in agricol superior studiile trebuie
dute prin întîrzierea rambleierii abata secetoase. stituţiile de invăţămînt supe organizate pe baza marilor gos
jului 9, obţinem o cantitate de cărbune rior să fie primiţi cu precădere podării agricole de stat (sovho
care ar fi scos sectorul deasupra pla Deficienţe au fost şl în munca sec tineri care au stagiul in munca zuri). Aceste instituţii de invă
nului. torului IX rambleu. Se poate afirma practică. ţămint sînt menite să devină
că procesul de muncă nu a fost su centre ştiinţifice şi să acorde a-
Lipsa rambleului atît în luna octom ficient controlat de-a lungul celor trei in dezvoltarea şcolii superi jutor agriculturii in ridicarea
brie cît şi în lunile anterioare, a fost schimburi de către maiştri, lucru ce a oare se recomandă să se urmeze producţiei.
in primul rînd linia învăţămân
?H5S= deci principala oauză a neîndeplinirii dus la tergiversarea executării anumi tului seral şi fără frecvenţă. A- In prezent, în economia na
cest invăţămint trebuie să fie ţională a ţării sînt ocupaţi
planurilor lunare de producţie. Se naş tor lucrări. lărgit prin toate mijloacele şi 7.500.000 de specialişti cu stu
ridicat la un mai înalt nivel ca
SPO în această Direcţie şi că mem te întrebarea: ce anume a determinai Nu lipsită de pondere în remedierea litativ. dii speciale superioare şi medii,
swggSKsgaoaacc: brii de partid de acolo au dato această situaţie ? situaţiei ar fi trierea pietrei la ieşirea în timp ce în 1913 numărul a-
ria să lupte împotriva lor. Tov din puţul „Gh. Gheorghiu-Dej". Mări La pregătirea cadrelor 'de in cestor specialişti a fost mai mic
VOLEI C o p a „ H O R Í A Adoldovan a luat cuvîntul în a- In primul rînd funcţionarea defec rea vitezei de avansare la lucrările de gineri se recomandă diferite for-
dunăre, dar n-a suflat nici un tuoasă a morilor de rambleu. La ex pregătiri, ceea ce presupune o ritmică de 200.000.
cuvînt despre lipsurile semnala ploatarea Aninoasa funcţionează două aprovizionare cu ciment, îşi va spune
te, ca şi cînd el n-ar lucra în asemenea mori, una mai veche, alta şi ea cuvîntul. In această problemă
Direcţia de investiţii. relativ nouă, care au menirea să sfar va trebui să intervină şi conducerea
me piatra de rambleu necesară. Pe
In zilele de 15— 16 noiembrie clasat.: 1. Horia Alba Iulia ca Faptul că unii membri şi can lîngă faptul că aceste mori sînt de combinaTului. A
re a şi ciştigat cupa, 2. Utilajul didaţi de partid au luat astfel mică capacitate, satisfăcînd cu greu lîlodul în care se desfăşoară fn pre
a. c. s-au desfăşurat în sala „1 Petroşani şi 3. Corvinul H u n e de poziţii faţă de lipsuri, se da- tate necesităţile, cea nouă, din negli Invăfâmînful universitar
Mai“ din oraşul Alba Iulia în doara. toreşte — aşa cum a subliniat jenţă şi proastă întreţinere, după zent munca la sectorul IV, ca dealtfel
trecerile la volei, băieţi, pentru şi tov. Garol Iuhasz — faptului cîteva luni de ta darea ei în la toate sectoarele exploatării Aninoa va continua să s© dezvolte
cupa „Horia“. Au participat 8 NICOLAE MORARU folosinţă a intrat în reparaţie, punînd sa, arată că situaţia s-a îmbunătăţit
echipe reprezentante ale raioa că organizaţia de bază'nu a 'des nu numai sectorul IV, ci întreaga ex radical. Pentru evitarea deficienţelor Va continua să se dezvolte sebi in regiunile Siberiei, Orien
nelor din regiunea Hunedoara corespondent voluntar făşurat o susţinută muncă de ploatare în situaţia critică de a se cunoscute, conducerea exploatării are Invăţămîntul universitar. In a- tului îndepărtat şi în republi
şi echipa Utilajul din Petro vedea lipsită de piatră. Starea lor de sarcina să studieze de pe acum posi cest domeniu se prevede ca în cile Asiei Centrale.
şani care activează în catego ? educare partinică a membrilor uzură, precum şi proporţia lucrărilor bilităţile de soluţionare a problemei anii următori să fie rxtiosă con
ria B la volei. Iată rezultatele de asanare ce au avut loc ia sectoa rambleajului, să ia din timp măsuri, siderabil pregătirea de matema In prezent, in instituţiile de
tehnice înregistrate: Joi după-a.miază, in sala de şi candidaţilor săi, nu a tras la rele I şi IV au suprasolicitat aceste să colaboreze mai strîns cu conduce ticieni, îndeosebi in tehnica cal invăţămint superior şi in şcolile
gimnastică a colectivului Mine mori, ele neputînd face faţă cerinţe rea combinatului carbonifer. De ase culului î biologi şi în primul medii tehnice din ţară învaţă
Utilajul Petroşani — Corvi- rul din Lupani a avut loc finala răspundere cu seriozitate •— nu lor. In prezent morile funcţionează, fă- menea şi combinatul va trebui să a- rînd biofizicieni, biochimişti, fi- peste 4 milioane de studenţi şi
nul Hunedoara =• 3—2. pe raion la volei în cadrul cu cînd, de bine de rău, faţă. corde mai multă importanţă acestei ziologi, geneticieni, fizicieni, în elevi faţă de 182.000 in 1913.-
pei 7 Noiembrie, organizată de numai în adunarea de dare de exploatări, deoarece ea contribuie în special în domeniul fizicii nu In instituţiile de invăţămint su
Horia Alba Iulia — Corvioul U.C.F.S. raional şi comisia ra seamă şi alegeri, ci -şi pe Trecînd peste lipsa pietrei concasate, tr-o măsură destul de mare la sporirea cleare şi radiofizioii ; chimişti in perior din U.R.S.S. există aproa
Hunedoara = 3— 1 '• în al doilea rînd, lipsa de rambleu s-a producţiei de cărbune pe bazin. domeniul catalizei chimice şi al
ională de disciplină. După un parcurs — pe acei tovarăşi care datorat lipsei de piatră. Explicaţia nu se substanţelor polimere. pe de 4 ori mai mulţi studenţi
Horia Alba Iulia — Utilajul joc frumos, echipa din Paroşeni A. JURCA decît în Anglia, Franţa, R.F.G.-
Petroşani " 3—2. a învins echipa Minerul Lupeni nu se achită cu cinste de sar Se prevede crearea în univer şi Italia luate la un loc, a că*
cu scorul de 2— 1. Astfel echipa cinile de partid. sităţi de laboratoare pentru cal ror populaţie este aproape ega
Cea mai interesantă dispută a din Paroşeni s-a calificat pe lo cule înzestrate cu maşini elec lă cu cea a Uniunii Sovietice.
oferit-o întiinirea dintre Horia C. ARMEAN tronice, completarea laboratoare
Alba Iulia şi Utilajul Petro cul I din cele 8 echipe partici lor nucleare cu acceleratoare C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul
şani. Pe primele trei locuri s-au pante la această competiţie. Să ne ocupăm şi de difuzarea rrioderine, organizarea de labora de Miniştri al U.R.S.S. consi
toare radiochimice şi radiobio- deră indicat ca, într-o parte
RU6BI M 1M O R U U 8L I L U l f E N I - ZIARELOR logice. considerabilă a instituţiilor de
C ^R M ID M U IL T llîfW & V E N I invăţămint superior, re îrgani*
In teze se subliniază rolul zarea să fie înfăptuită treptat in
6 - 9 O - îl» important al studierii de către decurs de 3—5 ani, începind din
studenţi a ştiinţelor sociale. Cu anul 1959.
Gazdele jucind în cadrul ca- condus la pauză cu 3—0, pină E mult probabil că dacă cineva ai Discursul său p«, această temă este mazon, Popa, Tatu, Diaconu le-ar auzi, noaşterea bazelor marxism-le-
tegoriei B., cu o formaţie din care la urmă au cedat datorită unor însărcina pe tovarăşul Farmazon Năs- „ireproşabil"; exactitatea preciziunii lui ar trebui să se pregătească pentru noi ninismului, se spune în teze, es Menţionînd că reorganizarea
au lipsit cîţiva titulari, deşi au greşeli comise de unii apărători. tase, directorul direcţiei regionale iasă o impresie deosebită — totul te discursuri. te necesară pentru specialiştii şcolilor medii şi superioare afec
P.T.T.R., să vorbească undeva, cîndva, face să crezi c5 merge „ca pe sfoară". din toate ramurile. tează interesele a milioane de
B O X ...F Ă R Ă BO XERI despre însemnătatea presei, ar ţine un Salariaţii care ii ajro lo subordine ţi i Tov. Tatu ar face de data aceasta oameni, C.C. al P.C.U.S. şi Con
întreg discurs în care ar relata tot ce prezintă ca pe nişte „feţi frumoşi". un discurs mai bogat, o schiţă mai C.C. al P’.C.U.S. şi Consiliul siliul de Miniştri al U.R.S.S.
încă cu cîteva zile în urmă, prezentat cu ţoale că ziua de 16 ştie despre presă; ar vorbi de rolul Cînd i se pare <U> trebuie să vorbească documentată; măsurile ar urma una de Miniştri al U.R.S.S. consi subliniază în teze că rezolvarea
'despre gala de box ce urma să ziarului ca propagandist, agitator şi despre unul mal mitJt, atunci îl scoate după alta, care de care mai eficace. deră necesar să reglementeze
aibă loc duminică la Lupeni în noiembrie a fost fixată de am organizator colectiv, despre necesita- neapărat 'e* pa aFă l-frumos din lacri reţeaua de instituţii de învăţă- justă a acestei sarcini va avea
tre echipele Minerul din locali tea publicării în ziar a celor mai im Şi pentru că sîntem convinşi că ţine mînt superior din ţară, avind în o importanţă deosebită pentru
tate şi Corvinul Hunedoara, a- bele colective cu mult înainte. portante probleme din toate domeniile mă". E drept că nu pe toţi li descrie cu tot dinadinsul Ia o documentare vedere apropierea lor de produc dezvoltarea continuă materială
maforii de box discutau cu mult de activitate; ar vorbi, probabil, des aşa. Şi nu face acest lucru deoarece s temeinică, reala, i-am recomanda să ţie. Se propune să se renunţe la şi spirituală a societăţii sovie
interes. Gala se anunţa intere La întrebarea telefonică din a- pre aspectul grafic a! ziarului; s-ar convins şi ei că nu merită. Şi dacă nu nu uite să amintească unele aspecte concentrarea nejustificată a in
santă şi constituia în acelaşi referi în discursul său şi la latura di merită de ce să-i prezinte aşa cum nu-s. (chiar dacă sînt negative să nu te stituţiilor de invăţămint superior tice. Apropierea şcolii de viaţă
timp o revanşă. juoul competiţiei, hunedorenii fuzării lui etc. Şi cînd ar fi vorba de Asta e o parte pozitivă, demnă de a- treacă cu vederea deoarece ar putea la Moscova, Leningrad, Kiev şi va crea condiţiile cu adevărat
difuzare, de necesitatea ajungerii la prcciat. aduce vreun folos). Să nu se lase să se sporească numărul lor în necesare pentru o mal bună e-
In jurul orei 10 dimineaţa în au răspuns că vor veni. timp a ziarului (a cititori pentru ca a- neamintit faptul că responsabilul cu centre industriale noi, îndeo- ducare a tinerei generaţii care
faţa palatului cultural zeci de ceştia să fie operativ informaţi în le Datorită discursurilor ţinute în pro difuzarea presei de la Alba nu merită va trăi şi va munci în comu
tineri veniseră să asiste Ia a- Indiferent care a fost cauza gătură cu anumite evenimente interne blema difuzării ziarelor, atît de către să fie trecut în rînduriie „feţilor fru nism.
şi internaţionale, în sprijinul tov. Far tov. Popa, Diaconu, cît şi de către moşi" deoarece a încălcat unele reguli
ceastă gală. Mulţi din ei aflînd neprezentării conducerea secţiei mazon ar veni iov. Popa, locţiitorul tov. Tatu în mod deosebit, difuzarea şi a pierdut unele trăsături caracteris
său, apoi tov. Tatu Gheorghe respon aceasta merge „ca pe roate“. Nici nu tice „feţilor frumoşi“, ocupîndu-se în
că oaspeţii nu au sosit încă, au de box Corvinul Hunedoara, în sabilul serviciului de difuzare a presei mai e fievoie de muncă de control ; prezent de tulburel (dacă nu de tulbu
din cadrul direcţiei, fov. Diaconii, aju ziarele pleacă Ia timp din Deva sau rel să spună el mai precis de ce),
plecat. Intr-adevăr, pină la ur frunte cu antrenorul Gheorghe torul tov. Tatu şi poate mulţi alţi to din altă staţie, de la gară sînt „ridi scăpînd din atenţie difuzarea ziarelor
varăşi pricepuţi în a rosti discursuri cate" la timp, la abonat „ajung" >a şi în special a ziarului „Drumul socia
mă, echipa Corvinul nu s-a mai Lungu, a dat dovadă de neserio —' care de care mai înfocat şi mal (!mp, de Ia chioşcuri Ia fel, oamenii lismului". Sa se prevadă în discurs
hotărît. îşi văd de treburile lor, totul e „în faptul că la Alba Iulia, în gară, zia
zitate. Consiliu! colectivului regulă“. rul „Drumul socialismului" stă de Sa
Din toţi aceştia, tov. Tatu — cu si orele 6,30 pînă după ora 8 neridicat
sportiv trebuie să cerceteze a- guranţă — va rosti cel mai frumos Faptul că tov. Tatu nu a mai fost şi că, din această cauză, la chioşc e
discurs. El are experienţă în aceaztă de mult pe la Alba, Petroşani, Sebeş pus în vînzare după ora 9. Merită
ceastă situaţie şi să sancţioneze direcţie; a acumulat-o în decursul ce etc. se datoreşte tocmai muncii irepro apoi atenţie făptui că la Petroşani,
lor cîţiva ani de cînd lucrează pe li şabile desfăşurată de salariaţii de la de regulă, ziarul se pune în vînzare
pe cei vinovaţi. nia difuzării presei. Va cîştiga „între difuzare. după ora 10, deşi ajunge în staţie în ******
cerea" deoarece toate discursurile lui jurul orei 7. E necesar apoi ca discursul
S. BĂLOI ţinute pe această temă au fost însoţite Pe ia urechile noaslre însă flutură să fie complectat şi cu alte aspecte, cu r tu IB !L ti c II Y ^ Y i E
de schiţe, iar schijele cuprind itîiie- cazuri concrete, din care să rezuite
corespondent rariile din regiune, ora plecării tre cu mare exactitate cînd se poate citi
nurilor, ora sosirii lor la destinaţie, ziarul „Drumul socialismului“ în unele
Clasamentul ora cînd ziarele se pot ridica de la localităţi c a : Uricani, Bătrîna, Alma.ş,
gară, persoana care le ridică, ora cînd Balşa, Orăştioara de Sus, Dealu Babii
Campionatului regional de fotbal după etapa a l l - a pot fi puse în vînzare sau cînd ajung ş: în altele pe care te cunoaşte servi OFERTE DE SERVICIU
Ia abonat. Toate acestea le spune cu ciul regional de difuzare a presei din
1. Corvinul Deva 11 8 2 1 23: 6 Z5 18 atîta precizie îiîcît, după terminarea cadrul direcţiei P.T.T.R. ÎNTREPRINDEREA CENTRALA TERMOELECTRICA PAROŞENI AN-(
discursului şi a demonstraţiilor „prac GAJEAZA:
2. Dacia Grăştie 11 7 2 2 21 : 8 = 16 tice" ţi se pare că vezi în faţă o mare La întocmirea discursului şi a schi
3* (Minerul Aninoasa 11 7 1 3 25: 15 = 15 de oameni, toţi ?iţind ziarele chiar în ţelor, Ia pregăUrea întregului material — mecanici exploatare cabine, cu limita de salarizare de la 500-1.050
documentar, e nevoie de sprijinul ne
4. Şantierul Hunedoara 11 7 0 4 22: 15 = 14 precupeţit aî tov. Farmazon, Popa, lei ;
5. Unirea Alba Iulia 11 6 0 5 19: 14 = 12 — mecanici exploatare cazane, cu limita de salarizare de la 550—1.155 ^
lei I
6. Parîngul Lonea 11 5 1 5 18: 13 = 11
7. Construct. Hunedoara 11 5 1 5 17 : 17 = 11 — montatorl aparataj termotehnic, cu limita de salarizare de Ia 550—500;
1le i;
8. Minerul Vulcan 11 5 1 5 15:20 11
Doritorii se vor prezenta la sediul întreprinderii în comuna Paroşeni, ra-<
9. Şurianul Sebeş 11 3 3 5 13: 14 =5 9 ionul Petroşani, zilnic între orele 10 şi 14.
10. Metalul Cugir 11 4 ! 6 19:23 = 9
îl. Aurul Ziatna 11 4 1 6 15: 19 =¦ 9
12. Dinamo Orăştie 11 4 1 6 14 : 20 = 9
13. Victoria Căian 11 2 2 7 8:21 = 6
14. Victoria Haţeg 11 1 2 8 11 : 35 =3 4 \BIROUL de TURISM şi EXCURSII PETROŞANI angajează;
Etapa tflc’foare — cabanieri cu soţii bucătărese
— magazioner central
Ştir!anul Sebeş — Corvinul Deva ; Victoria Căian — Au — contabil cabane
rul Zlatna ; Minerul Aninoasa — Metalul Cugir; Construclorul — secretară dactilografă
Hunedoara — Minerul Vulcan ; Victoria Haţeg — Dacia Orăş- — om de transpoit
tie ; Dinamo Orăştie — Şantierul Hunedoara ; Parîngul Lonea clipa în care iov. Tatu prevede acest nişte „zvonuri“ (adevăruri). Concluzia Diaconu, şi al a'tora care ar putea
— Unirea Alba Iulia.
lucru. noastră este că dacă tovarăşii Far da o mină de ajutor,
