Page 6 - 1958-11

Pac?: 2
• • . ¦ 4V M A I» jl
V..
>>v.v
fe v X
N ’v
«*.*,*’.•
C e 3mai îînăr
oraş
din Ut R. S. S.
(n Kazahstanul de est, pe malul
Intîşului a apărut un nou oraş al ti­
nerilor hidroconsiruotori. Oraşului i
s-a dat numele de Serebrianka.
Cînd a Început construirea hidro­
centralei Buhtarma de pe Ir-tîş, pe
şantier au sosit mulţi tineri şi ti­
nere din diferite regiuni ale Uniunii
Sovietice. Fermecaţi de frumuseţea
acestui ţinut bogat, ei au hotărî! să
se stabilească aici după terminarea
lucrărilor de construcţie. La cererea
tinerilor constructori, acum doi ani,
a început construirea oraşului. In
prezent, pe versanţii munţilor, pe ma­
lul năvalnicului Irtîş se înalţă peste
1.000 de vile, o Oasă de cultură,
şcoli, spitale. Aici totul este tînăr:
şi locuitorii, şi grădinile, şi marele
parc din centru. Serebrianka este
poate unicul oraş din lume locuit nu­
mai de tineret. Oraşul are şi crimele
sale tradiţii: Sovietul orăşenesc de
deputaţi ai oamenilor muncii oferă
în dar tinerilor căsătoriţi o locuinţă.
In prezent, la Serebrianka se termi­
nă construirea a 100 de case noi, lo­
caluri de şcoală şi instituţii cultural-
sociale. Peste cîţiva ani Serebrianka, Polone de Ştiinţe a terminat cu
cel mai tînăr oraş din U.R.S.S. —
va deveni un important centru cul­ | tipul „XYZĂ Acest „creier elec­
tural al Kazahstanulul de est.
La Celeabinsk (U.R.S.S.) s-a des chls un nou centru de televiziune. El
îispune de două studiouri. La studioul cel mic au început primele transmi-
:eri.
IN FOTO : In timpul transmiterii.
DIN ISTO R IC U L
O R A Ş U L U I N,
, Năvălirea tătarilor de la 1241 a ră­
mas neştearsă in amintirea locuitori­
lor oraşului Sebeş prin !aptul că o-
raşul a fost ars aproape in între­
gime. In secolul următor năvălirii
mongole, oraşul s-a ridicat mult prin
comerţ şi meşteşuguri, ajungîrtd la o
situaţie înfloritoare, poate cea mai
înfloritoare din viaţa sa din trecut.
La 1376, Sebeşul era oraş de rangul
al III-lea al Transilvaniei.
In secolul al XIV-lea puterea tur­
cească era însă în creştere, tinzmd
să invadeze întreaga Europă. Bună­
starea, şi pe de altă parte pericolul
unei invazii iiifceşti, puse pe gînduri
pe locuitorii din oraş, deierminlndu-i
să se pregătească la o apărare mai
serioasă prin uiconjurarea oraşului cu
un zid puternic, adică cu o cetate.
In acest scop, 'biirgerii oraşului,
trimit pe consilierul Andreas în ta­
băra regală de la Ofen, lingă Buda,
pentru a obţine permisiunea de a se
fortifica oraşul.. La 5 iunie 1387, s-a
obţinui concesiunea cerută. Pentru
ridicarea zidurilor era nevoie de bani
mulţi. Spre a-i obţine mai uşor, lo­
cuitorii oraşului Sebeş, cerură regelui
şi o altă concesie, anume ca pînă
la 26 iulie a fiecărui an să nu se
poată desface vinuri străine in oraş
in afara celor produse în localitate,
la care se adăuga o anumită taxă
pentru edificarea cetăţii, obţinindu-se
astfel o parte din fonduri, iar la cele
procurate din alte părţi să se pună
de asemenea o vamă, care să intre
în fondul de edificare a cetăţii. Lu­
crările au şi început de îndată.
Cetatea, in forma în care se păs­
• » '•.*_» * «*.•,*,' » V A V > •'••• .» V Y V
Pentru a accelera umplerea
lacului de acumulare al hidro­
centralei Bratsk ce se constru­
ieşte pe rîul Angara, inginerul
sovietic Nikolai Grigorovici din
Moscova a propus să se adîn-
cească albia Angarei Ia izvoa­
rele ei, prin aruncarea în aer
a pragului de piatră.
Potrivit calculelor specialişti­
lor, pentru umplerea uriaşei cu­
pe a lacului de acumulare de
la Bratsk, cu o capacitate de
179 miliarde m.c. vor ii nevoie
de 3—4 ani (umplerea lacului
urmează să înceapă în 1961).
Traducerea în viaţă a proiectu­
lui ing. Grigorovici ar reduce
însă considerabil acest termen
şi ar accelera punerea în tune-'
ţiune a hidrocentralei cu în­
treaga ei capacitate.
Potrivit îndrăzneţului proiect
800 de operaţiuni aritmetice j bere şl 24kg. de zahăr, 29 aparate
logice pe secundă
După o intensă activitate de 800 de operaţiuni elementare
peste doi ani, laboratorul de apa­ aritmetice şi logice pe secundă,
rate matematice al Academiei în timp ce -un tehnician poate
succes construirea primei ma-
I şini electronice aritmetice de
t r o n i c “ complicat poate efectua c e a stă m a şin ă c o m p le x a v a ti
trează pînă astăzt, este aproape ro­
tundă şi cuprinde în ea întreg ora­
şul din secolele XIV, XV şi XVI, in
afară de suburbiile romîneşti care
sînt anexate oraşului numai la înce­
putul secolului al XVI-lea.
La construirea cetăţii au contribuit tului din Sibiu să ajute pe locuitorii
ţoale satele din scaunul Sebeşului,
cu materiale şi mînă de lucra. De a-
ceea, în zidurile cetăţii se poate ve­
dea piatră adusă din albia rtului, pia­ fraţilor Ion şi 'Andrei Pongralz, care
tră de mai proastă calitate de pe
valea Sebeşului, cli şi cea mai bună
piatră de construcţie ce se găseşte
pînă astăzi în satul Sebeşel.
La obligaţia de prestare a diferite­ bunului mobiliar al Gasului, a cărui
lor munci de către săteni, s-a asigu­
rat şi rpmînilor retragerea în ceta­
tea (alături de populaţia germană),
însă românii întotdeauna au preferai
retragerea, după uzul strămoşesc, tn
cetatea naturală a munţilor Carpaţi.
La început zidurile n-au fost mai
înalte de 5—6 metri, iar în grosime
de circa 1—1,5 m. Nu se cunoaşte
precis anul cînd ele au fost termi­
nate, dar se crede că au fost termi­
nate înainte de anul 1400.
Prima încercare pentru orăşenii
dintre ziduri a venit în anul 1438
cînd turcii, năvălind în Ardeal, ajung
pînă la Sebeş, adticînd cu ei pe Vlad
Dracul — voievodul Ţării Romîneşti
şi Gh. Brancovici — crăişoral Sîr-
biei. Cu acest prilej, se făcu consta­
tarea că zidurile ei sini prea slabe,
fapt ce hoiărl pe orăşenii dintre zi­
duri să se predea.
Războiul cu turcii de pe Cîinpul
Plinii din anul 1479, care aduse de
asemenea catastrofa războiului la un
• • »V *•«*.* *
al inginerului Grigorovici, în
camerele străpunse sub fundul
rîuitii urmează să fie aşezate şi
concomitent aruncate în aer
30.000 de tone de trotil. Explo­
zia, de o forţă uriaşă, va arun­
ca 7 milioane m.c. de roci stîn-
coase. Pe locul pragului de pia­
tră se va forma un canal lung
de 10 km., lat de 100 m. şi a-
dînc de 25 m.
Ganâiul va permite să se in­
tensifice considerabil curentul
de apă pe seama apelor lacu­
lui Baical, ceea ce va accelera
formarea mării artificiale Bratsk.
Se va deschide calea de navi­
gaţie de mare amneime Anga­
ra—Baical. Datorită sporirii
presiunii apei, puterea hidrocen­
tralei Bratsk va creşte cu încă
cel puţin 500.000 kW.
efectua cu ajutorul unui arito-
metru simplu, cel mult 1.000 de
operaţiuni pe zi.
Incepînd din ianuarie i959 a-
f o lo s ită în mod p ra ctic la r ţ
zolvarea celor mai complicate
probleme matematice^ «itilnite
de oamenii de ştunţa polonez
tn activitatea lor.
O expoziţie
de manuscrise
preţioase
Recent la Biblioteca saxonă din
Dresda s-a deschis o expoziţie de ma­
nuscrise germane, latine şi orientale
de mare valoare, salvate de trupele
sovietice după cel de-al doilea război
mondial şi restituite ulterior guvernu­
lui R.D. Germane. Printre cele mai
vechi exponate se află un manuscris
bisericesc din secolul al XlI-lea şi
cîteva manuscrise rare în limbile tibe-
tană şi calmucă.
Biblioteca saxonă se bucură de re­
nume mondial, posedînd între altele
unul din cele trei manuscrise maya
existente în lume, precum şi albumul
de schiţe al lui Albrecht Dürer.
CETĂ ŢII
pas de oraşul Sebeş, îndemnă pe o
răşenl Să întărească şi mai mull zi-
durile împrejmuitoare.
Voievodul Ardealului. Ştefan Ba-
ihori, care se găsea în Sebeş la în­
ceputul lunii ianuarie 1480, scrie Sfa­
oraşului Sebeş, care aveau o situa­
ţie mai grea de aslă dată, survenită
In urma cedării oraşului şi scaunului
tl ţinuseră mulţi ani ca feudă.
O piedică importantă care stătea Ut
calea consolidării şi ridicării cu încă
doi metri a zidurilor era proprietarul
moşie se întindea pînă Ia ziduri. In
acelaşi m , 1480, pericolul turcesc
devenind iot mai mare, bunul Gusu '
este cumpărat pe seama oraşului
Sebeş, iar zidurile au puiuţ fi ridi­
cate cu încă doi meiri, de asiă dată
din cărămidă, adaptlndu-se şi pentru
războiul cu armele de foc, care încep
a-şi face apariţia.
S-au fortificat turnurile, canaturile rea zidului. Pe partea mai bine con­
de tragere şi se înconjoară cetatea
cu o centură de apă, care nu permi­
tea apropierea cu uşurinţă de zidurile
ei. In funii canalului de apă s-au
făcui şi o serie de lacuri legale în­
tre ele prin canaturi şi stăvilare,
care in timp de pace erau întreţinute
de breslele meşteşugăreşti, care au
făcui din ele adevărate piscine. Ali­
mentarea cu apă se făcea din rîul
Sebeş. Baumnnn, un istoric local,
crede că întreaga lucrare ar fi fost
gata in jurul anului 1500.
Turnurile cetăţii erau daie de ase­
menea în grija şi apărarea breslelor
DRUMUL SOCIALISMULUI
In cifre despre dezvoltarea
economiei R. Cehoslovace
Cehoslovacia va Si a şaptea ţară
din Europa care va dispune de o linie
pentru transportul energiei electrice cu
o tensiune de 400 kW. Pînă în pre­
zent există linii asemănătoare numai
în U.R.S.S., Anglia, Franţa, R. F.
Germană, Suedia şi Finlanda. Linia
de înaltă tensiune va fi Instalată în­
tre oraşul Jatec din vestul Boemiei
şi oraşul Sucany din Slovacia pe un
traseu de aproximativ t.000 km. In
felul acesta aproximativ 44 la sută
din nevoile de energie electrică ale
Slovaciei vor f! acoperite de Boemia
de vest, fapt deosebit de însemnat
pentru Industrializarea continuă a a-
cestei regiuni. Au început lucrările
de instalare a primiui sectoF al li­
niei.
In fiecare secundă în Cehoslovacia
se extrag peste 2,5 tone de cărbune,
| se produc 575 ţigarete, 39 litri de
de radio,18 aparate fotografice. Ce­
hoslovacia produc« zilnic 181 frigide­
re şi 800 maşini de spălat rufe. Pro­
ducţia de ciment s-a dublat faţă de
IMS.
Fabricile cehoslovace produc In
fiecare oră cîte 29 aparate de radio-
recepţie, cîte 9 televizoare şi cîte
18 aparate de fotografiat.
IN FOTO: Aparatul „Kapella“
care este în acelaşi timp aparat de
radio-recepţie, patefon şi magneto­
fon.
meseriaşilor, dintre care cea mai pu­
ternică era breasla cismariior, deoa­
rece la 20 mai 1513 aceasta primi în
grija sa turnul semiroiund (azi stra­
da Malakovski) şi încă două din a-
propierea acestuia.
!n cetate se găsea în permanenţă
o mică garnizoană de apărare. To­
tuşi, din cauza situaţiei, precare a-
cum, n oraşului, fortificaţiile nu mai
aveau suficiente arme şi muhiţii.
¦După relatările lui F. Baumaan, în
anul 1529, oraşul Sebeş nu dispunea
decît de două intuiri.
Ceiatea şi oraşul Sebeş a fost de
nenumărate ori centra de strîngere
al oştirilor din sudul 'Ardealului şi
aşezări de lagăre militare pentra a-
ceste părţi
In veacurile al XVI-lea st al
XVII-lea, caracterizate prin nume­
roase frămintări şi lupte, zidurile o-
roşului aa fost adesea dărimate pînă
aproape de temelie şi reclădite din
nou. Pe foarte multe vorţiuni, zidul
oraşului prezintă cirpituri din dife­
rite epoci şi urmele luptelor din
nesfîrşiiele frămintări medievale.
Partea nordică şl estică este
redusă la jumătate pe ţoală întinde­
servată se pol vedea si azi nume­
roasele creneluri, prin care se tră­
gea cu armele portative, precum şt
poarta solidă de vest, care avea a-
ceeaşi înfăţişare, ca şi cea dinspre
esi, distrusă numai în jurul anului
revoluţionar 1848.
In interiorul cetăţii se găsea pia­
ţa săptămînală de desfacere, prefă­
cută in parc numai tn anul 1951,
piaţa de desfacere fiind mulată în
!osia piaţă de lemne din nordul ci­
mitirului german.
In cel zece ani care au trecut de
la eliberare, volumul producţiei in­
dustriei alimentare din Cehoslovacia
a crescut cu 128 la sută, în Boemia
şl MoraVia de peste două ori, Iar în
Slovacia de trei ori. In anul 1965 pro­
ducţia industriei alimentare va creşte
în Boemia şl Moravia cu 40 la sută,
iar în Slovacia cu 65 la sută. Pro­
ducţia de carneva spori cu 40 la
sută, de produse lactate cu 57 la su­
tă, de păsări cu 160 la sută, de con­
serve cu 42 la sută.
•dr
In 1965 în R. Cehoslovacă se vor
produce anual 100.000 automobile. Pe
şoselele ţării vor circula atunci 460.000 « tillo, scria : „...Am văzut lu- tatea bisericilor în piramide, X
automobile, iar la fiecare al 31-lea ce­
tăţean va reveni cîte un autoturism.
-k
In R. Cehoslovacă se lucrează în
prezent la perfecţionarea unul nou tip
de autoturism popular care în 1960
va înlocui cunoscuta maşină „Skoda
440“. Autoturismul va avea patru uşi
şi va cîntări maximum 750 kg. Con­
sumul de combustibil va fi de aproxi­
mativ şaple litri la 100 km., iar vo­
lumul cilindrilor de 1.000 centlmelrl
cuhi.
I mmm
„.Indonezia e alcătuită din peste
20.000 de insule ? Ea constituie arhi­
pelagul cel mai întins al planetei
noastre. Unele din insulele acestea
sînt foarte mari, rivalizînd în supra­
faţă cu Franţa sau Italia. Altele, în
schimb, sînt atît de mici îneît nu pol
găzdui nici un biet cătun ; ele servesc
de refugiu păsărilor marine ţl călu­
gărilor solitari.
...Opera din Odesa e clădită pe sti­
clă ? Ameninţat, acum cîţiva ani, de
pericolul scufundării, terenul de sub
ea, a fost întărit cu injecţii de sticlă
solubilă. Procedeul s-a dovedii eficace.
Ei este aplicat şi în prezenl la Kiev,
la construcţia unei case cu trei etaje.
...cu 20 de ani în urmă, la 120
km. dincolo de cercul polar, în penin­
sula Cola, a fost amenajată cea mal
nordică grădină botanică polară alpină
din lume. Această grădină — filia­
lă a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S,
— este unică în felul el în lume, a-
vînd reprezentată vegetaţia Extremu­
lui Nord, a celei din Taiga, alături de
vegetaţia zonei polare. Aici au fost
experimentate 3.000 de soiuri de plan­
te, posibilităţile de aclimatizare a unor
copaci arbuşti, plante Ierbicee şi chiar
. subtropicale.
\
...Cea mai mică vioară din lume,
opera lui Roza Gyula din R.P. Unga­
ră, măsoară doar 34 de milimetri în
lungime ? Faţă de viorile normale, ea
—«? »—
ERVENICE
V A !FII M IIU 1FA li
Dedesubtul oraşului Ervenice
din regiunea Usti nad Labeni
(R. Cehoslovacă), se află zăcă­
minte de cărbune brun de ca­
litate superioară. In vederea
exploatării acestora s-a hotărit
mutarea oraşului într-o nouă a-
şezare situată în apropierea o-
raşelor Most, Jivkov şi Homu-
tov.
Astfel, economia cehoslovacă
se va îmbogăţi cu peste 50 mi-
[ioane |gne de cărbune,
Nr. 1205
Secţia Biochimică a Institutului de
epidemiologie şl microbiologic uGama-
Lei“ din Moscova foloseşte pentru sco­
puri ştiinţifice noi tipuri de centrifuge
de provenienţă sovietică şi anume un
tip de mic gabarit pentru masă, un
tip stabil şi unul refrigerator de labo­
rator. Tipul pentru masă este desti­
nat pentru separarea~ lichidelor, ana­
liza singelut şi alte scopuri. Rotorul
lui are pină la 8,5 mii de turaţii pe
minut. Aparatul se alimentează de la
reţeaua electrică urbană şl consumă
In total 40 waţi. Centrifuga stabilă e,
folosită ca succes la separarea lichi­
delor cu diferite greutăţi specifice.
Cele trei rotoare ale ei aa de la 8
{Ană la 6.000 de turaţii pe minut.
Consumul ei e de 500 waţi. Tipul de centrifugă refrigerator serveşle la se­
pararea lichidelor la temperaturi de la —5 la -\-15 grade. Rotorul lui are
3—18.000 de turaţii pe minut. In tim pul experimentării temperatura e re­
glată automat. Capacitatea lui variază Intre 50—2.000 de grame.
!N FOTOJ Separatorul de mic gabarit de masă e pregătit pentru expe­
rienţă.
M E X I C **«*664 $3$
©
¦¦
Acum 400 de ani cuceritorul deosebit de înalte şl au turle, X
spaniol Bernal Diaz de Gas- Spaniolii au construit m ajori-X
t cruri care nu le-am văzutni- pentru ca în felul acesta să X
l eiodată şi despre care n-am vi- determine pe indienii pă- *
* sat niciodată“. Tot aşa poate gîni să treacă Ia religia cato- X
spune oricine vine în Mexic, lică, iar pentru ca să fie mai X
AÂexicul este într-adevăr raiul atrăgătoare le-au zugrăvit în X
pe pămînt şi în acelaşi timp roz sau galben. Cupolele au %
o ţară cu o veche tradiţie în diferite culori : galben, galben- X
ale sărăciei. albăstrui, care strălucesc minu- X
Mexicul, ca şi celelalte ţări nat în lumina soarelui. J
d:n America Latină, este o ţa- In oraşe, mii de oameni sînt *
ră agricolă cu industria foarte fără lucru. In capitala Mexi- *
slab dezvoltată. oului, alături de cei 3.700.000 X
Ţăranii mexicani lucrează locuitori care abia au cu ae ¦
numai o mică parte a pămîntu- Să-Şi ţină zilele, se află 6.000 ¦
lui şi aceea cu unelte primitive, m j | j n n a r i *
Producţia cerealieră şi ani- *
malieră este cu mult mai mică Este mmiior ct,m la ,ncePui î
decît înainte de cel de-al doi- de an şcolar, la porţile şcoli- X
lea război mondial. In partea lor se formează cozi extrem de X
\ centrală a Mexicului, culturi- lu n g i; sînt părinţii copiilor, •
% le principale sînt cactuşii şi po- care sţau [a rjncj sg j jnscrje *
X¦ rum„ bt,il,. copi.i.i. .la şcoala. S„ ut,e d,e mu.. •*
A± ,
* Satele mexicane sînt foarte
0;» sărace. Casele, construite în do “ P" sin< lotu5' arnillat!
majoritatea lor din argilă şi Pen^riJ „anul viitor pentru c ă .
« paie, nu au podele şi adeseori şcolile nu au locuri. Din 10.000*
t nici mobilă. Pe rogojini şi scîn- de copii care intră în clasa $
¦ duri dorm împreună oameni şi T.a> termină clasa v .a numaj ¦
caenl,iemmalea.i. sGa-ruacteoasteat,eac„seestgeăa,sesinc„ 1. .1, 45 şvt. ab, i.a 5_7_ / pot, continua**¦
totuşi biserici uimitor de fru- suduie în şcolile medii. X
moaşe. Multe dintre ele amln-ţ*®®*'*«*®#-***************»» *
tesc epoca cuceririi spaniole în >
Mexic. Ele sînt construite
Zidurile vechilor piramide.
este dc circa 100 de ori mal mică.
...cel mal bun lemn pentru făurirea
instrumentelor muzicale îl dăruiesc
- - potrivit părerilor specialiştilor lumii
— un anumit soi de conifere care
cresc in Carpaţii patriei noastre ?
...in Franţa, punerea în scenă a unei
opere moderne costă între 600 şl 800
milioane de franci? Din această pri­
cină, multe librete şi partituri zac Noul mocleI al unei maşini
în sertarele autorilor tor, fără speran­ de precizie pentru Râurit. cu
sanie înclinaţii (R. D. (!fer­
ţă de a vedea lumina scenei. manâ ).
...unul dintre cei mai tineri pictori —O'&O—¦
din lume — în vîrstă de abia 6 ani
— care, călătorind la Paris, a primit T e le fo n
pentru lucrările sale lauda entuziastă cu m agneto fo n
a unor personalităţi artistice de talia
lui Edouard Pignou, Antome Clavé şi la B u d a p e sta
Calude-Roger Marx, e romîn şi se
numeşte losif Bălănescu ? in curbul, Colectivul atelierului central
Uniunea artiştilor plastici îi va orga­ al Poştei din R.P. Ungară a
niza o expoziţie personală. Micul Bă­ realizat şi experimentat recent
lănescu pictează de preferinţă îo ulei. un nou tip de telefon prevăzut
cu magnetofon. La semnalul
de apel — în lipsa celui sunat
- - magnetofonul intră în funcţie
şi înregistrează automat mesa­
jele transmise.