Page 60 - 1958-11
P. 60
Pag. 4 n p rw H s n n iA jis M f’ru i Nr 12!8
Ixú . • x iX tu r n & ie s i i r â • x ü t u r v e l e ş ± u â • j A m e t e ş t i r i L U C R Ă R IL E
Comitetului Politic O.N.U.
~uvînfarea delegatului R.P.IR. Silviu Brucan
Puternicul ecou internaţional Dezbaterile din parlamentai NEW YORK 18 (Agerpres). principal al O.N.U. — m enţine
indonezian —¦ La începutul şedinţei din di rea păcii şi secu rităţii.
mineaţa zilei de 17 noiembrie
al tezelor raportului lui H. S. M o v DJAKARTA 18 (Agerpres). iembrie, la discutarea proiectu a Comitetului Politic, care a dez Sprijinind proiectul sovietic
— După cum anunţă agenţia lui de lege au participat repre bătut problema folosirii spaţiu de rezoluţie în le g ă tu ră cu p ro
lui cosmic, a luat cuvîntul de blema discutată, delegatul ro
INDIA co rd area in tern aţio n ală şi să ju s toate privinţele nivelul producţiei Antara, în parlamentul indone zentanţi ai tuturor marilor par legatul R. P. Romîne, Silviu mîn a subliniat că acest proiect
tifice cursa înarm ărilor". capitaliste, iar nivelul de trai al zian au început dezbaterile a- tide politice: partidul naţional, Brucan. porneşte de la faptul incontesta
D E L H I 18 ( A g e r p r e s ) . - C o- oam enflor sovietici va ti cel m ai supra proiectului de lege guver Maşumi, Nahdatul Ulama şi bil că o colaborare cu ad e v ă ra t
m entînd tezele raportului care „P ro g ram u l pe 7 ani al dez înalt din lume. E ste o m are fe namental cu privire la naţiona Partidul Comunist. Toţi cei care E s t e r e g r e t a b i l , a spus repre
v a ti p re z e n ta t de N. S. H ruşciov voltării economice a Uniunii So ricire să munceşti pentru acest lizarea întreprinderilor olandeze au luat cuvîntul au aprobat în zentantul R.P.R., c ă in d if e r e n t rodnică în ceea ce priveşte folo
la C ongresul al XXI-lea al vietice, subliniază ziarul, este întregime proiectul de lege.
P.C.U.S., ziarul indian „Nav pe drept cuvînt un program al ţel, subliniază „ N e p s z ^ i» ^ ;“. din Indonezia. de problem a de pe ordinea de sirea în scopuri paşnice a sp a
zi, în lipsa a rg u m e n te lo r p e n
In cursul şedinţei din 17 no- tru susţinerea poziţiei am eri ţiului cosmic nu este posibilă
cane, reprezentantul S.U.A.,
D jivan" îşi m anifestă en tu zias păcii şi intereselor popoarelor". BELGIA Lodge, recurge la propaganda decît în condiţiile lichidării peri
mul faţă de realizările grandioa „Şi dacă imperialiştii — subli în spiritul războiului rece de ca
se ale U niunii Sovietice în do re în tre a g a lum e este s ă tu lă şi colului folosirii m ilitare a spa
p lictisită, şi re p e tă n ă sc o c irile
m eniul economiei. Tezele rapor niază ziarul „An N ur" — în B R U X E L L E S 18 ( A g e r p r e s ) . C u vin ta re a lui S u k a rn o despre relaţiile dintre statele so ţiului cosmic.
cialiste.
tului lui N. S. H ruşciov, scrie cearcă un sentim ent de team ă — Intr-un articol intitulat „R o a Luînd cuvîntul, şeful 'delegaţiei
Citind ca exemplu relaţiile R.S.S. Bieloruse, K. V. Kiselev,
ziarul, constituie „o serioasă în faţa progresului U niunii So dele C ongresului al XX-!ea al in faţa studenţilor din Bandung d in tre U n iu n ea S ovietică şi R .P. a criticat vehement proiectul de
chem are la întrecere adresată vietice, noi arabii ne bucurăm P.C.U.S.", ziarul „D rapeau Rou- Rom înă, Silviu Brucan a arătat rezoluţie american prezentat
ţărilor capitaliste din O ccident". sincer de fiecare pas înainte pe ge" sc rie : „Noul plan pe 7 ani BANDUNG 18 (Agerpres).— de învăţământ superior din In caracterul m incinos al acestor spre examinare comitetului, în
născociri. In conform itate cu a- care nu se vorbeşte absolut ni
Z iarul su b lin iază că în în tre cordul romîno-sovietic, a spus mic despre aspectele militare
el, t r u p e l e s o v ie tic e c a r e a u e- ale problemei spaţiului cosmic,
cerea d in tre s o c ia lism şi c a p i c a re îl face m arele sta t so cia de dezvoltare a economiei n a La 17 noiembrie preşedintele In donezia să pregătească specia liberat ţara mea de fascism au precum şi despre lichidarea ba
talism va învinge socialismul. list, pentru că acest stat este ţionale a U.R.S.S. propune sar doneziei, Sukarno, a ţinut o lişti în domeniul ştiinţelor exac fost re tra se din R om înia, şi pe zelor militare ale S.U.A. de pe
prietenul n o stru sin cer şi cre cini grandioase care urm ează a conferinţă in faţa studenţilor de te pentru nevoile reconstrucţiei terito riu l ei nu se alia b aze m i teritoriile străine. Aceste baze
« . R. A. U. dincios în lupta pentru progres, fi în f ă p t u i t e n u în tr - u n v iito r î n la Universitatea de stat din Ban- naţionale. In etapa actuală de litare sovietice. militare ale S.U.A., a spus şeful
pentru înflorirea economiei noas d e p ă rta t, ci în v iito ru l cel m ai dung cu prilejul deschiderii fa dezvoltare, a spus el, trebuie să delegaţiei R.S.S. Bieloruse, sînt
D A M A S O 18 ( A g e r p r e s ) . — tre, pentru întărirea suveranităţii apropiat. Aceste sarcini nu sînt cultăţii de fizico-matematici. A- pornim o ofensivă împotriva na R eprezentantul romîn a arătat baze de atac înaintate, create
Sarcinile care stau în faţa eco şi indepen d en ţei n o a stre ". goale promisiuni. Experienţa a r'ătînd că poporul indonezian turii pentru a o pune in slujba că d eleg aţiile S.U .A . şi ale ce totodată pentru lupta împotriva
nomiei sovietice, scrie ziarul „An a ră ta t că în U .R.S.S. se înfăp trebuie să se ocupe de ştiinţă intereslor întregului popor. îna lorlalte state occidentale, refu- mişcării de eliberare naţională a
N ur“, „au trezit un interes uriaş R. P. U N G A R A tuiesc în term enii propuşi cele nu de dragul ştiinţei, ca atare, inte, a arătat el, vreme înde zînd să discute aspectele m ili popoarelor coloniale şi pentru
în lum ea în treag ă“. Z iarul a ra mai m ăreţe planuri". lungată poporul indonezian a tare ale problemei folosirii spa subordonarea politicii ţărilor un
tă că „dezvoltarea puterii eco B U D A P E S T A 18 ( A g e r p r e s ) . ci în interesul creşterii bunăstă trebuit să lupte împotriva con ţiului cosmic, transform ă Com i de se află aceste baze, influen
nom ice şi de ap ă ra re a siste — P re sa u n g a ră continuă să a- Ziarul subliniază im portanţa cepţiilor imperialiştilor şi colo tetul Politic într-un fel de con ţei americane. Bazele militare a-
mului socialist m ondial va în corde o m are atenţie tezelor ra internaţională a succeselor U- rii poporului, preşedintele a. re nialiştilor, care negau poporu gres de filozofie sau tribună pen mericane au rolul de „jandarm“
tări de asem enea poziţiile tutu portului pe care N. S. Hruşciov niunii Sovietice. lui indonezian dreptul de a-şi tru dezbateri juridice. Ele afir în ţările unde sînt instalate. Li
ror forţelor iubitoare de pace îl va p rezen ta Ia C o n g re su l al levat necesitatea ca instituţiile dezvolta ştiinţa şi de o folosi mă chiar că m enţionarea aces chidarea tuturor bazelor milita
din lum e“. XXI-lea al P.C.U .S. Ziarul „Nep- în interesul său. tui aspect al problem ei ar con re de pe teritoriile străine şr
szabadsăg" a publicat un arti Exploratorii sovietici stitui o „diversiune". D ar o a- contribui la stabilirea încrederii
Analizând econom ia ţărilor so col al co resp o n d en tu lu i să u la din Antarctida lucrează intens Sukarno s-a adresat membri sem enea poziţie, a spus Silviu dintre state, la destinderea în
cialiste şi cap italiste, ziarul M oscova în care se subliniază lor corpului didactic şi studen Brucan, înseam nă a uita ţelul cordării internaţionale şi la în
s c rie : „Im perialiştii, înţelegînd că perspectivele deschise de te M O S C O V A 18 (A g e rp re s). etici este sprijin ită de aviaţia ţilor universităţii cerindu-le să tărirea păcii şi securităţii în în
perfect că econom ia socialistă ze au întrecut într-adevăr toa care tran sportă pentru ei com studieze realizările ţărilor so treaga lume.
dispune de posibilităţi nelim ita te aşteptările. — TA SS a n u n ţă : După cum se bu stibil şi alim ente. cialiste in domeniul ştiinţei şi
te, se tem să p rim e a sc ă p ro p u anunţă d e la baza so vietică M ir- tehnicii. Trebuie să ne însuşim In şedinţă au luat cuvîntul
nerea limpede a Uniunii Sovie Vorbind despre însem nătatea D upă revizuirea şi repararea tot ce este bun, tot ceea ce s-a de asemenea delegaţii Austra
tice cu privire Ia în trecerea p a ş internaţională a noului plan de nii din A n tarctida, detaşam en autotractoarelor pe şenile, care realizat nu numai în S.U.A. şi liei şi Braziliei.
nică între cele două sisteme, dezvoltare a economiei naţio tu l de ex p lo ra to ri a term in a t cu au pătru n s in interioru l A ntarc- în celelalte ţări occidentale, ci şi
pentru că ştiu că într-o întrece nale a U.R.S.S., ziarul subli succes prim a etapă a expediţi tidei pe o adincim e de 870 km , în Uniunea Sovietică, R.P. Chi rBB2-
re p a ş n ic ă ei v o r fi în v in ş i in e niază că atunci cînd Uniunea ei te re stre in reg iu n ile cen tra le
v ita b il. D e a c e e a , ei r e c u r g Ia Sovietică va întrece Statele U- Şedinţa Consiliului Executiv
nite în ce priveşte producţia pe
al Federaţiei arabe
tot felul d e n ă sc o c iri Ia a d re s a cap de locuitor, ea va îndeplini ale continentului de gheaţă. La m em brii expediţiei se vor îndrep neză si în celelalte ţări socialis-
politicii sovietice iubitoare de o m ăreaţă sarcină istorică : pro 12 n o iem b rie, la sta ţiu n e a ş tiin ta in dou ă coloan e de la s ta ţi DAMASC 18 (Agerpres). — textele iri legătură cu unificarea
pace, pentru ca să m enţină în d u c ţia s o c ia lis tă v a d ep ăşi in ţifică intracontinentală K om so- unea K om som olskaio m ai de To i¦ La Damasc are loc în prezent legislaţiilor economice în vigoa
şedinţa Consiliului Executiv al re în cele două ţări membre.
te, a declarat preşedintele Su Federaţiei arabe din care face Consiliul Executiv pregăteşte de
karno. Este timpul să renunţăm parte Republica Arabă Unită şi asemenea unificarea naţională
Yemenul. Această federaţie a a celor două ţări şi a legislaţi
m o ls k a ia , s itu a tă in r e g iu n e a p a r te s p r e s u d : o c o lo a n ă v a de a folosi numai literatura oc ilor vamale respective. El a ară
fost constituită în martie 1958. tat că in ce priveşte unificarea
g r a d u lu i 7 4 la titu d in e s u d ic ă , a p le c a s p r e r e g iu n e a p o lu lu i g e o cidentală, este timpul să înce Adnan Azhari, membru în problemelor militare şi politice
ale federaţiei s-au făcut mari
înrăutăţirea situaţiei sosit cel de-al doilea convoi de m a g n e tic su d , in d ire c ţia s ta ţi pem să studiem realizările teh Consiliul Executiv al Federaţiei progrese in această direcţie.
economice din Anglia au totractoare, a lcă tu it din 6 au unii V ostok, iar cea la ltă va a- nice ale Uniunii Sovietice. arabe, a declarat ziarului sirian Hotărârea luată recent de a
totractoare pe şenile şi un a u to vea ca ţin tă polul inaccesibili- „Al Friha“ că actuala şedinţă a suprima reprezentanţele ’diplo
LONDRA 18 (Agerpres)..— ducţia şantierelor navale brita tă ţii relative, unde se prevede In faţa studenţilor au mai Consiliului Executiv a pregătit matice intre R.A.U. şi Yemen
nice a scăzut cu 22 la sută in vehicul pentru ' orice teren — înfiinţarea unei noi baze ştiin luat cuvîntul primul ministru este un exemplu in această pri
Ziarele britanice publică date cu comparaţie cu anul trecut.- ţifice. In dru m vor fi con tin u ate Djuanda şi Pn'jono, ministrul camera populară a parlamentului cu vinţă.
privire la actualul declin, econo ,,P in g u in " . son dajele seism ice pentru deter Invăţămîntului şi Culturii, care privire la rezultatele vizitei delegaţiei
mic. al Angliei. Astfel, . ziarul „In luna august anul curent, m inarea g rosim ii gh eţurilor şi au cerut de asemenea studenţi comerciale indiene în Uniunea So R e c t itfh ea re
„Times“ subliniază că producţia scrie şi ziarul „Financial Ti A cest convoi părăsise obser lor să studieze realizările tehni vietică şi ţările din Europa răsăritea
industrială, care în ultimii ani mes“, s-a înregistrat. cel mat vatoru l M irnii la 23 octom brie. se vor face de asem enea alte ce şi ştiinţifice ale lagărului so nă întreprinsă în vara acestui an. Su Ultimul aliniat din articolul „Popo
a*stagnat,' a început să scadă în scăzut nivel de producţie din El transportă aproxim ativ 200 observaţii ştiinţifice. cialist. bliniind că comerţul Indiei cu ţările rul sovietic aprobă în unanimitate mă
cursul anului 1958. ultimii doi ani. Producţia indus tone de m ărfuri pentru sta ţiu n i Europei răsăritene se va dezvolta, pro reţul plan de construire a comunis
triei textile a scăzut in aceeaşi le in tracon tin en tale sovietice. U A A Â /U e babil, într-un ritm mai rapid decît mului“, apărut in pag. IV-a a ziarului
„In comparaţie cu anul pre perioadă cu 10 la sută. A scă pînă în prezent, Chandar a declarat: nostru de ieri, se va citi corect: Mus-
cedent, scrie ziarul, producţia zut brusc volumul construcţiilor C on voiu l a parcu rs in 13 zile, SOFIA. — La 17 noiembrie, la Kunsan. Cei şapte membri ai echipa „Din partea Uniunii Sovietice şi a tafaev, secretar al C.C. al Partidului
industrială globală a scăzut cu de clădiri industriale şi de lo la o a ltitu d in e de 3.500 m. d e a Pleven s-a deschis o expoziţie de jului au pierit. ţărilor din Europa răsăriteană există Comunist din Azerbaidjan, tratează
5 la sută în luna septembrie. In cuinţe. In depozitele industriei su pra n ivelu lu i m ării şi la te m machete ale sateliţilor artificiali so o sinceră dorinţă de a dezvolta rela problema amplasării noilor centre in
timp ce'indicele producţiei in carbonifere s-au acumulat apro peraturi. d e ordin u l a m in u s 60 vietici. Vizitatorii au examinat cu mare CAIRO. — După cum relatează Zia ţiile comerciale cu India“. dustriale. El propune, printre altele,
dustriale pe primele 9 luni ale ximativ 15.000.000 tone de căr grade C elsius, distan ţa dintre interes machetele primilor doi sate rul „Al Ahram", Anvar Sadat, se să se concentreze întreprinderile in
anului trecut a fost de 107,5, bune ce nu pot fi vîndute. Si staţiu n ile P ionierskaia şi Kom - liţi artificiali sovietici, precum şi nu cretarul general al Uniunii Naţionale NEW YORK. — O furtună de ză dustriale, să se creeze in jurul lor noi
indicele producţiei industriale pe tuaţia este deosebit de grea“. meroasele standuri care oglindesc dez a R.A.U., a adresat participanţilor la padă extrem de violentă s-a abătut aşezări şi oraşe.
primele 9 luni ale anului curent som olskaia. voltarea tehnicii rachetelor şi viitorul conferinţa de la Geneva a celor trei asupra statului Arizona. 27 de persoa
a fost de 104“. E xpediţia exploratorilor sovi- astronauticii. puteri cu privire la încetarea experi ne au dispărut în cursul acestei fur
enţelor cu arma nucleară o telegra tuni. Alte 50 de persoane au rămas
Ziarul „Daily Herald“ scrie la TRIPOLI. — La 15 noiembrie, s-a mă în care, în numele popoarelor a- întroienite în apropiere de oraşul
deschis la Tripoli, pentru prima dată rabe, cere încetarea neîntirziată a ex Tucson.
rlndul său că producţia de fier, Imperialiştii pregătesc un nou complot în Libia, o expoziţie internaţională a perienţelor cu arma atomică şi nucle
oţel şi cărbune a scăzut consi cărţii la care participă 17 ţări printre ară, interzicerea fabricării, stocării şi
derabil. „Declinul creşte în fie în Orientul apropiat şi mijlociu care şi Uniunea Sovietică; folosirii armei nucleare.
care lună. Potrivit datelor ofi BEIRUT 18 (Agerpres). — din Orientul apropiat şi mijlo DELHI. — După cum relatează a- CAIRO. — Potrivit relatărilor zia S p ectaco le cinem atografice
ciale, producţia de cărbune a TASS anunţă: Imperialiştii a- ciu. Provocările Israelului la genţia France Presse, o delegaţie eco rului „Al Saab“, în urma incidentului
fost in luna septembrie cu mericani încearcă din nou să tul frontiera regiunii siriene a nomică irakiană a sosit la Delhi unde inventat de regele Hussein în legătură 20 NOIEMBRIE 1958
5.400.000 tone mai mică decit bure pacea în Orientul apropiat R.A.U., vizita lui Golda Meir, va duce tratative cu reprezentanţii gu cu „atacarea“ avionului său de către
în perioada corespunzătoare a şi mijlociu, scrie ziarul „A! ministrul Afacerilor Externe al vernului indian în vederea dezvoltării avioane de vînătoare din regiunea si
anului trecut“. Ahbar“. Evacuarea trupelor ame Israelului în Statele Unite pen schimburilor comerciale dintre India riană a R.A.U., în Iordania a fost
ricane din Liban nu înseamnă tru a obţine noi livrări de ar şi Irak. dezlănţuit un nou val de teroare. Din
O altă ramură industrială în că Statele Unite au încetat de mament, arată ziarul, nu au fost
care declinul se face simţit este a mai pune la- cale comploturi întîmplătoare. Potrivit informa
industria de construcţii navale. împotriva ţărilor independente ţiilor apărute în presa america
Potrivit relatărilor presei, pro nă, Israelul va primi o mare
cantitate de armament din SUA,
Franţa, Italia, Germania occi doctor; ALBA IULIA : Carnetul de
partid : Soldatul Şweik : HAŢEG : Pe
Teroarea din Cuba dentală şi Belgia. SA1GON. — In provincia liinh Long ordinul regelui Hussein au avut Ioc DEVA : Povestiri din Roma ; PE Donul lin iştit; LONEA: Verstele de
Imperialiştii americani, arată (Vietnamul de sud) 14.000 de munci arestări masive în rîndurile ofiţerilor TROŞANI : Gervaise : Pe. Donul li foc; APOLDU QE. S.US : .Moulin Rou-
BUENOS AIRES 18 (Ager rite in închisorile poliţiei. Cetă tori de pe plantaţiile de cauciuc au din armata iordaniană. Hussein a or niştit ; BRAD : Noile, aventuri ale mo ge ; TEIUŞ : Femeia z ile i; ZLATNA :
pres). — TASS anunţă : Feme ţenii cubani, se subliniază în „Al Ahbar“, fac pregătiri febrile intrat în grevă în semn de protest donat de asemenea arestarea directo tanului în călţat; S1MERIA : Povestea D uelul. BARU MARE: Zboară co-
apel, trăiesc sub o ameninţare şi în ţările participante la pac pentru întîrzierea semnării contractu rului serviciului de informaţii al Ior primei iubiri ; SEBEŞ : Căpitanul din
ile din Cuba au trimis Uniunii permanentă, întrucit există un tul de la Bagdad ; trebuie rele lui de muncă de către patroni. daniei. Pe de altă parte, după cum K oln! ORAŞT1E: -Simpaticul nostru corii.
femeilor din Argentina un apel ordin al şefului poliţiei, in baza vat îndeosebi că Iranul alunecă relatează presa, guvernul a „dat dis
în care le cer să le acorde aju căruia oriunde explodează o tot mai mult'în blocul agresiv NICOSIA. — Organizaţia ciprioţilor poziţie ziarelor să însereze“ telegrame Pi ^ Muzică uşoară î 17,30 „Rapsodia Ro
tor în lupta împotriva teroarei bombă trebuie să apară cel .pu al N.A.T.O. greci EOKA a difuzat în ziua de 17 de felicitări trimise lui Hussein pentru mînă“ ; 19,15 Itinerar 1958 ¦— Ciclu
din Cuba şi s,ă se adreseze Or ţin un cadavru al unuia dintre noiembrie numeroase manifeste prin „salvarea“ sa. Programul l : 6,25 Muzică uşoară ; de reportaje; 19,30 Doine şi jocuri
ganizaţiei Naţiunilor Unite cu cei care au provocat explozia. Potrivit unor ştiri recente, care cheamă populaţia să ajute pe ci 7,30 Aăuzică populară romînească; populare rom îneşli; 20,00 De toate,
rugămintea de a adopta măsuri Poliţia îndeplineşte cu sîrgyin- continuă ziarul, Statele Unite prioţii greci concediaţi de către auto BEIRUT. — Un purtător de cuvînt 9.00 Muzică din opere: 10,00 Melodii pentru toţi * 20,30 Aluzică uşoară ro
în scopul curmării teroarei din ţă ordinul. Ea prinde pe pri duc tratative cu Pakistanul în rităţile britanice să-şi găsească de lu al grupului de observatori O.N.U. din populare romîne ş t i; 10,30 V alsuri; m înească; 21,45 „Părinţi şi copii“ ;
ţară. In apel se arată că în ul mul cetăţean ca-re trece pe stra vederea consolidării pactului cru. După cum transmite agenţia Liban a declarat că aceştia au trimis 12.00 Muzică uşoară; 12,25 Reportaj: 22,00 „Festivalul Salzburg — 1958“ ;
timele săptămâni la Havana s-a dă şi îl omoară pe-loc sau o- de la Bagdad. France Presse, primul grup de civili secretarului general al O.N.U., Dag Mozaic industrial; 12,35 Cîntece şi 23,15 Muzică corală; 23,40 Melodii
intensificat teroarea. Zilnic, pe moară pe oricare din arestaţii britanici care vor înlocui pe ciprioţii Hammarskjoeld, cei de-al cincilea ra- jocuri populare rom îneşli; 14,00 Con populare romîneşti.
străzile centrale ale capitalei politici aflaţi in închisori. In Toată această activitate febri greci concediaţi a sosit în ziua' de 17 port al lor şi totodată ultimul.' Ziare cert de estradă; 15,10 Din folclorul
pot fi văzute cadavrele unor oa ţară nu există libertatea presei lă desfăşurată de Statele Unite noiembrie în Cipru, venind din Anglia. le libaneze subliniază în articolele lor popoarelor; 15,45 Realitatea ilustrată Buletine de ştiri: 5,00; 6.00 ; 7,00
meni maltrataţi. Ei poartă urme si a adunărilor. în Orientul apropiat şi mijlociu, de luni că nu există nici un motiv 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00
le schingiuirilor sălbatice sufe subliniază ziarul „Al Ahbar“, SEUL. — Agenţia United Press pentru ca observatorii O.N.U. să ră- în revistele noastre; 16,40 Muzică u- 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1)
dovedeşte că ne aflăm în faţa mînă în Liban. şoară ; 18,05 Almanah ştiinţific; 22,30 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
unui complot pe care-1 pregătesc Internaţional anunţă că la 15 noiem Muzică populară romînească. Progra (programul II).
cercurile guvernante americane. DELHI. — La 17 noiembrie Chandar, mul I I : 14,07 Muzică populară romî
brie un avion militar american s-a ministrul adjunct al Comerţului şl In nească ; 15,00 Aăuzică de cameră ; 15,35
dustriei Indiei, a făcut o declaraţie în
prăbuşit în Coreea de sud în apropi
ere de baza aeriană americană de la
Redacţia şl administraţia ziarului itfi 6 Martie nr, 9, Telefon ţ 188 j 189175. Taxa plătită in numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică,,! MAI“ — Deva.