Page 61 - 1958-11

PR O LE TA R I DIN TO ATE TARILE, UNIŢI-VA t
Anul X Nr. 1219
S p re Moi iic c e s e
în întrecerea socialistă!
C>0<XX><X>0<XX><XXXXXXXX><X>.<X>0<X><><XXXX>OC><>'0<><><>0<>C><>000<><XX><><>C><> <XXKXXXX><X><><>C<>0<>C><><>0
PRIN IN O VAŢII
3.220.000 le i
economi!
Ea Combinatul siderurgic din scop, colectivele secţiilor combinatului şiutu intensificat eforturile, fiind ho-
Hunedoara, mişcarea inovatori­ iăfde să întîrnpine cea de a 11-a ani versare a Republicii Populare Romine
lor — expresie a iniţiativei crea­ cu planul anual îndeplinii şi depăşii.
toare a muncitorilor, inginerilor
şi tehnicienilor — contribuie din
plin la sporirea producţiei de
metal, la reducerea preţului de
cost şi la îmbunătăţirea condi­
ţiilor de lucru. De pildă, la o-
ţelăria electrică a Combinatului
s-a aplicat recent inovaţia mai­
strului otelar Matei Devian, ca­
re constă în schimbarea siste­
mului de montare a siîoanelor
de la lingotierele de turnare a
oţelului. Datorită noului sistem
se înlătură complect pierderile
de oţel ce rezultau pînă acum
la turnare, realizîndu-se econo­
mii în valoare de aproape
800.000 Iei.
O altă inovaţie valoroasă a
iost propusă de sudorul Cornel
Pleşa de la secţia laminoare.
Inovaţia permite condiţionarea
unor piese de Ia cilindrii de la­
minare, dublînd astfel durata de
întrebuinţare a acestora. Econo­
miile obţinute se ridică la
486.000 lei.
Inovaţii valoroase propuse de
siderurgişti au fost aplicate şi
la uzina cocso-chimică, la fa­
brica de aglomerare a minereu­
rilor şi la alte agregate din
combinat.
Cabinetul tehnic al Combina­
tului a primit anul acesta 196
de propuneri de inovaţii, din ca­
re 143 au fost aplicate în pro­
ducţie şi aduc economii antecal-
culate în valoare de aproape
3.220.000 lei. Inovatorii au fost
recompensaţi cu sume impor­ p o a te d e b in e te h n ic a m a n e v r ă ­
tante. j i
Noi purtători ai insignei
„Prieten al cărţii“
Zilele trecute, în sala de lec­ sovă, care, dintr-o femeie sim­
tură a căminului Şcolii metalur­
gice din Petroşani, s-au adunat
un număr însemnat de tineri
pentru a lua parte la discuţiile
finale ale concursului „Iubiţi
cartea“. Din partea şcolii a par­
ticipat tov. prof. Viorica Pîrî-
ianu, responsabila cercului lite­
rar.
Primul care a luat cuvîntul a
fost tînărul Gheorghe Goverca,
care a purtat discuţii în jurul
lucrărilor „Sarcinile Uniunii Ti­
neretului“ de Lenin, „Baltagul“
de AU Sadoveanu, „Mama“ de
Alaxim Gorki şi altele. Vorbind
despre romanul „Alama“ de Al.
Gorki, tînărul Gheorghe Cover­
tă a înfăţişat cu căldură, în cu­
vinte vii, evoluţia Nilovnei VIa-
Tovarăşul Vilmos Borbely este lăcătuş la secţia mecanică
a fabricii de blănuri „Vidra“ din Orăştle. El întreţine în bune
condiţiuni agregatele secţiilor, fiind în acelaşi timp un exemplu
de disciplină în muncă.
IN FOTO : Tov. Borbely, verificînd o maşină de tuns.
Pe m arginea c ifre lo r construgjîei com unism ului
Imbold in minerilor
®idimineaţă obişnuită de toamnă, rea producţiei de oţel şi energie e- discute cu oamenii despre el, des­
rece şi ceţoasă. Pe strada prin­ Lectrică între anii 1940-1958, precum pre grandiosul program al Uniunii
cipală a noului .Vulcan — un adevărat şi uriaşa creştere ce o va realiza Sobietice în întrecerea paşnică cu
bulevard, mai ales pe porţiunea d i economia Uniunii Sovietice, în drum cele mai dezvoltate ţări capitaliste,
ţin maiestuoasele blocuri cu magazine spre comunism, pînă la sfîrşitul a- •k
nului 1965. Aici se arată că în ovarăşul Willielm Poioczky lu­
felurite şi locuinţe — lumea forfoteşte 1965 Uniunea Sovietică va produce
86-91 milioane tone de oţel şi Îcrează de mulţi ani cu iot
în toate părţile. Este . un neîntrerupt 500-520 miliarde kw ore de ener­ felul de maşini la mina Vulcan. De
gie electrică. curînd însă el a avui prilejul să
Joi 20 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani dute-uino. Este zi de sărbătoare. Ti­ lucreze la montarea noii maşini de
nerii au ieşit din căminele lor căldu­ Bătrînul nostru miner luă ziarul, extracţie sosită din Uniunea Sovi­
se dădu ciţiva paşi mai ta o par­ etică. Maşina asta i-a spus lui mul-
roase şi acum s-au înşirat grupuri, te şi începu să citească. Dar nu . te. Ea este un exemplu viu al teh­
citea, ci sorbea cd ochii cavtnt cu nicii celei mai avansate ţâri din
grupuri- pe bulevard, discuiihd veseli: cuvînt. El fusese acum dţiva ani lume.
în Uniunea Sovietică şi a văzut cu
în 4 Bătrîni, tineri, femei, copii, tuturor le. proprii lui ochi că oamenii sovietici — Mina noastră — spune iov.
place s ă :se plimbe pe strada nouă. E sînt plini de încredere în forţele Poioczky — mai are şi alte maşini
® Noul proiect de rezoluţie so­ o stradă frumoasă şi largă. De !apt lor, că întotdeauna cînd partidul sosite din Uniunea Sovietică, cu
toată partea asta a oraşului e frumoa­ comunist i-a chemat la înfăptuirea ajutorul cărora minerit dau patriei
unor mari planuri, ei au răspuns cărbune tot mai mult. Eu mi-am
vietic în problema folosirii spaţiu­ să. Toată e nouă. Mîine, „partea asta cu entuziasm şi muncă plină de dat seama că oamenii care au fost
însufleţire. De aceea, toate planu­ capabili să realizeze aceste maşini
lui cosmic în scopuri paşnice. nouă" va deveni întregul oraş nou. rile, oricît de îndrăzneţe au fost care au trimis sputnici în cosmos
Totul va fi la fel. Doar în amintire ele, poporul sovietic a ştiut să le sini pe 'deplin capabili să infăptu
o U.R.S.S., în faţa unui nou a- va mai stărui vechiul, care astăzi se înfăptuiască. iască măreţul plan elaborat de par
vînt ai vieţii culturale şi intelectu­ restringe tot mai mult. Ud şi guvern.
ale. Gyapioş baci ne spune că nu­
mai dacă stai de vorbă cu oamenii n merii Vulcanului au luat cu­
e Victoria Frontului Popular Pa­ In strada asta largă şi frumoasă sovietici poţi să-ţi dai seama cită noştinţă cu satisfacţie despre
triotic în alegerile din R. P. Un­ ne întîlnim cu un moşneag adunat de forţă stă în moralul lor, în con­ măreţul plan de construire practică
TotMl mit «stal patriei gară. spate. Vine în grabă. Colegul meu U vingerea că partidul comunist îi a comunismului în Uniunea Sovi­
cunoaşte / e Petru Gyapioş, fost miner, conduce sigur pe druimii comunis­ etică. Pentru ei acest. plan consti­
L a Combinatul siderurgic din Hun edoara întrecerea socialistă. ce se des­ ® Pe marginea evenimentelor din azi pensionar. Ne apropiem de el. Arc mului. tuie un imbold preţios în muncă.
făşoară în cinstea zilei de 30 Decembrie are ca obiectiv principal Sudan. ' o faţă lungă, roşie şt plină de cute. Ei se bucură sincer, de succesele
sporirea necontenită a producţiei de cocs, fontă, oţel şi laminate. In acest II salutăm cu respect, iar el adăugă: Citind cifrele de control publicate popoarelor sovietice pentru că aces­
® Violarea spaţiului aerian şi a în „Scînteia", bătrînul miner şi-a tea sînt contribuţii holărUoare ¦la
apelor teritoriale ale R. D. Vietnam — Hei, măi Costică, bine că vă in­ exprimat convingerea că marele şi întărirea lagărului socialist, ele duc ¦
de către avioane şi nave militare dínese. Haideţi cu mine să-mi iau harnicul popor sovietic va şti să la victoria definitivă a ţărilor so­
sud-vietnameze. nişte jurnale. Hai mă, că-i ceva inte­ răspundă chemării partidului şi gu­ cialisle în întrecerea paşnică cu
resant. vernului. ţările lagărului capitalist.
® Situaţia din Iordania.
Gyapioş baci s-a despărţit de noi A. CERBU
° Din nou eşec la Cape Cana- II luă pe Costică de o mină, pe mine şi ne-a spus că o să studieze bine
articolul din „Scînteia“
3.255 tone cocs peste plan veral de alta şi ne îndreptăm spre primul
P entru a face faţă cerinţelor m ereu crescm de de cose, pentru întrecerea chioşc de ziare. In drum ne spune pe
a a sig u ra fu rn a liştilo r corn b u stib ilu l a tit d e n ecesa r, cocsa- un ion plin de emoţie că a auzit a-
depufafilor seară la radio, spunindu-se ceva des­
rii de la cele dou ă baterii ale u zin ei cocso-chim ice din H une­ pre Congresul al XXI-lea al Partidului
d o a ra au m u n cit in p erio a d a 1-1 8 n o iem b rie cu un ela n n e s tă v i­ Intr-tina din sesiunile Sfatului Comunist al Uniunii Sovietice.
lit. R espectind graficele de în cărcare şi descărcare, com prim ind popular comunal Gurasada, un
grup de deputaţi au lansat o — Is nişte cifre, măi Costică, nu
bine p ilo ţii d e cărbune, ei au re uşit' să produ că p e ste p la n in in- < chemare la întrecere către toţi ştiu cum le zice... n-am prins jurnalul
deputaţii comunei privind ame­ de la început şi numa’ mi-o băgat un
terva lu l a m in tii nu m ai puţin d ecii 3.255 ton e cocs m etalu rgic. najarea prin posibilităţi locale cui în cap. M-am dus încă aseară la
a drumurilor. întrecerea preve­ poştă şi-am vrut să cumpăr o foaie,
Succese ale fu rn a liştilo r dea ca fiecare deputat să antre­ da n-or vrut să-mi dea.
neze cetăţenii pentru repararea
Âv in d c o m b u s tib ilu l a s ig u r a t, ju r n a liş tii. s e c ţie i a l - a fu r n a le , drumurilor din circumscripţia 'Ajungem In faţa chioşcului de ziare.
din cadrul aceluiaşi com b inat, au obţinut de asem enea respectivă. Această întrecere a Aici o mulţime de oameni formau un
fost îmbrăţişată de toţi deputa­ şir lung, aştepiînd rîndul. Lucrul ăsta
s u c c e s e . B u n a o r g a n iz a r e a m u n c ii, în tr e c e r e a s o c i a l i s t ă in s u fle - <! ţii comunei, iar rezultatele au nu prea este obişnuit. La magazinele
şi început să se arate. Pînă a- din apropiere, unde se vînd diverse
ţită, şi-au spu s şi de deda acea sta c u v în tu l: 128 tone fontă cum, în fruntea întrecerii se si mărfuri, nu se remarcă o asemenea
p e ste p la n in 17 zile. tuează deputatul Anghel Igreţ înghesuială. Cel care vinde ziarele
Cetăţenii din circumscripţia sa la chioşc are grifă ca întotdeauna citul
O ţelarii nu se dezm int au 'reparat prin muncă volun­ apare ceva important în presă, să afi­
tară, un drum lung de 2.500 şeze pe geamul chioşcului cîie un ziar
ig|ja m i c i i o ţe lu r i c a r e d e s e r v e s c c e le c in c i c u p to a r e M a r tin m.l? O contribuţie deospbită în
*» ale vech ii o ţela rii, în p rim e le 17 zile ale lu n ii cu ren te, au această acţiune a adus-o cetă­ pentru a atrage atenţia cititorilor. A
ţeanul Ion Avădani, care a e-
obţinut' realizări frum oase. F olosin d din plin m etoda vestitu lu i fectuat cele mai multe zile de afişat şi de data aceasta prima pagină
oţelar sovietic M atulineţ, de ela b o ra re a şarjelor rapide, m ijloc muncă voluntară.
sig u r d e sp o rire a vo lu m u lu i p ro d u c ţie i, au reu şit ca în in terva ­ a ziarului „Scînteia". Acolo era publi­
lul a m in tit să e la b o re ze p e ste plan 1.778 ton e d e oţel.
cai un material cu titlu mare: „Co­
T o to d a tă ei au ra p o rta t e la b o ra re a celei d e-a 1.3 0 0 -a şa rjă
rapidă din acest an. munismul — ţel concret şi apropiat
Cu aproape 4.000 tone m ai m u lt şi două grafice care oglindesc creşte-
Â. c e s ta e s t e r o d u l m u n c ii h a r n ic ilo r lu m in ă to r i a i c o m b in a tu ­
lui. B in eîn ţeles, cea m ai m are ca n tita te de la m in a te a
fost produsă de cei care deser­ Ar& tiarPe adLlaac! d e t o a m n ă
vesc puternicul a g reg a t, lam ino­
rul blu m in g. In 17 zile , 3.412
tone lam in ate in afara sarcin ilor sileterminatediini iniile!
de plan. E ste o cifră im presio­
nantă care d o ved eşte că colecti­
vul de aici şi-a în su şit cit se
Măsurile luate în ultimul timp la G.A.S. pe 280 ha. din 350, arăturile adînci au fost efectua­
rii lam inorului.
în direcţia intensificării muncii iar în sectorul individual pe te pe întreaga suprafaţă.
pentru terminarea arăturilor a- 4.882 ha. din 5.783 planificate. La A lba lu lia
dînci de toamnă au făcut posi­ E adevărat că unele gospodării
bil ca în cele mai multe unităţi colective au terminat arăturile Este dovedit faptul că acolo
socialiste şi sate această acţiu­ adînci. unde se munceşte organizat, cu
ne să se soldeze cu rezultate simţ de răspundere, rezultatele De curînd, la O ră ştie s-a d esch is o ex p o ziţie de a rtă culi­
plă, ¦timidă, şi fricoasă a izbutit dintre cele mai bune. In unele Ce dovedeşte acest lucru? Do­ nu se Iasă aşteptate. Acordînd nară. P rin tre gospodin ele care au dus la expoziţie un num ăr
să devină o femeie conştientă unităţi şi sate însă, există o se­ vedeşte că în unele locuri s-a atenţia cuvenită efectuării ară­ m are de preparate de bună caii tate, se num ără şi tov. O lim pia
şi curajoasă, în stare să lupte rioasă rămînere în urmă dato­ muncit slab, că unele organiza­ turilor adînci de toamnă, s-a a- H erb an.
pentru' sfăfîmarea jugului ţarist. rită faptului că nu peste tot s-a ţii de partid şi de stat au stat juns ca în prezent, toate înto­
acordat atenţia cuvenită acestei pasive faţă de această sarcină vărăşirile agricole din oraşul IN C L IŞ E U : G ospodina O lim pia Ilerban, acasă, aranjind
Tînărul Vaier Zuba a purtat lucrări de mare însemnătate pen­ Alba lulia să termine această borcanele cu co n serve pen tru ia m ă .
discuţii pe marginea romanului tru asigurarea obţinerii unor re­ deosebit de importantă. Este de muncă, executînd arături pe 120
„Pe Donul liniştit“ de M. Şo- colte sporite de cereale la hec­ datoria Comitetului raional de ha. faţă de cele 110 planificate,
lohov, „Nicoară Potcoavă“ de tar. lată cîteva aspecte care iar în sectorul individual pe a-
M. Sadoveanu şi altele, iar A- oglindesc acest lucru. partid şi a Comitetului executiv proape întreaga suprafaţă. Şi pe
xente Drămnescu despre roma­
nul „Insula misterioasă“ de J. In raionu ia al Sfatului popular raional Ha­ cele cîteva zeci de hectare nea­
Verne, „Poezii“ de Gh. Goşbuc ţeg să ia de urgenţă măsuri
şi altele. _ Folosind fiecare zi prielnică rate încă, în cursul zilei de mîi­
de lucru, colectiviştii de la pentru a lichida cu această stare
In urma răspunsurilor date, G.A.C. din Leşnic şi Hărău, în­ de lucruri, să tragă la răspun­ ne se vor termina arăturile, ţi-
23 de tineri de la şcoala meta­ tovărăşiţi] din Lăsău, Teiu, Lă-
puşriic, Brîznic şi Cărmăzineşti, dere pe cei care se fac vino­ nînd seama că un număr de 7
lurgică din Petroşani au primit au terminat arăturile adinei încă vaţi, astfel îneît, în zilele ce ur­
în urmă cu două zile. Acest lu­ mează să se poată raporta că tractoare lucrează de zor la arat.
insigna de „Prieten ai cărţii“. cru dovedeşte că aici s-a mun­
cit cu toată răspunderea, că a- Comuniştii —animatorii şi mobilizatorii
R. BĂLŞAN cestei lucrări i s-a acordat a-
tenţia cuvenită. Cu totul nesatis- Congresul al II-lea al parti­ întregului colectiv
corespondent făcător s-a muncit la întovărăşi­ dului a pus în faţa comunişti­
rile din satele Bejan şi Gura­
sada, în satele Buruiene, Dobra, surile şi greutăţile ce se iî/esc
Lăpugiu şi în alte locuri unde
nu s-au efectuat arături decît pe parcurs la locurile de muncă,
pe aproximativ 60 Ia sută din
suprafaţa planificată. Deşi în lor, a tuturor oamenilor muncii organizaţia de' bază a reparti­
raion, pînă la data de 18 octom­
brie, sînt făcute arături pe mai din industrie, sarcina creşterii desfăşurate şi a măsurilor lua­ deosebită ridicării -calificării oa­ zat la ţoale locurile de muncă
mult de 87 la sută din suprafaţa te, s-a dezvoltat mult simţul menilor la- locul de producţie.
planificată; acest lucru nu poate necontenite a producţiei, a pro­ gospodăresc al muncitorilor, ma­ mai importante membri şi can­
să satisfacă. Condiţiile existente terialele şi materia primă sînt Munca de. ridicare a calificării
în raionul Ilia permiteau ca la ductivităţii muncii, a reducerii mai bine gospodărite şi mai-just se desfăşoară in mod permanent. didaţi de partid cu sarcina de
această dată arăturile adînci dc preţului de cost şi a realizării O măsură bună .este aceea de a
toamnă să fie terminate. a veghea şi a mobiliza munci­
Timpul este destul de îna­ de cit mai mari economii. Co­ torii la îndeplinirea planului, de
intat şi ca atare se impune lua­
rea celor mai potrivite măsuri muniştii de la fabrica de produ­ a ajuta conducerile secţiilor în
care să asigure terminarea în cel
mult 1-2 zile a acestei munci. se ceramice Baru Mare din ra­ Producîiviîaîea muncii a crescu? eu 7,3 la suîă rezolvarea problemelor şi a s e -
ionul Haţeg, au avut şi au în
/v H Preţul de cost a fost redus cu 3,09 ia sută zisa orgainizaţia de bază de lip­
% 105.000 I e s economii p e s t e plan
!n raionu! Haţeg permanenţă în centrul atenţiei surile şi greutăţile ce se ivesc ia
lor aceste . sarcini importante.
O situaţie asemănătoare poate Ei desfăşoară o,munca, neobo­ locul de muncă. .<
fi îniîlnită şi în raionul Haţeg.
Aici, pînă la data de 18 octom­ De asemenea, a intrat în prac­
brie s-au făcut arături adînci, sită. pentru înfăptuirea lor în­ tica organizaţiei de bază obice­
la gospodăriile colective pe 105 tocmai. ... folosite, rebuturile aai scăzut sub pune să lucreze pe lingă fiecare iul de !a asculta periodic ra-por-
procentul admis, nîaşîniile şi u- muncitor cu o calificare înaltă,
ha. din cele 157 planificate, la In scopul înfăptuirii acestor tilajele sînt mai bine întreţinute doi-trei muncitori ,ma.i puţin ca­ tul directorului asupra realizării
şi folosite, ceea ce a dus la îm­ lificaţi. Aşa de pildă, comuniştii
întovărăşiri pe 460 ha. din 560,' sarcini, comuniştii au desfăşu­ bunătăţirea indicilor, de utilizare IIie Grozav şi Dumitru Soitogă planului de producţie pe indici
a acestora. .De asemenea, lipsu­ răspund de buna funcţionare a
rat .o largă muncă politică fo­ rile şi absenţele nemotivate de unor utilaje din secţiile fabricii şi sortimente şi a unor şeii de
la lucru au fost lichidate aproa­ şi au pe lingă ei mai mulţi mun­
losind cu .pricepere agitaţia de pe în întregime, iar timpul de citori pe caire-i ajută- în ridica­ secţii. Acest lucru a dat posibi­
Ja om .la. om,, gazeta de perete, lucru este folosit cit mai deplin. rea calificării lor. Aceste mă­
suri au făcut să se asigure o litatea organizaţiei de bază ca
Ţinind seama că în creşterea mai bună funcţionare a agrega­
învăţămîntul de partid, conferin­ productivităţii muncii un factor telor şi ca mulţi muncitori să-şi ori de cîie ori s-au ivit diferite
de seamă i! constituie ridicarea ridice calificarea, aducind astfel
ţele cu caracter tehrţico-econo- permanentă a gradului de cali­ un aport din ce în ce mai mare greutăţi şi deficienţe în realiza­
mic, expjicînd pe larg muncito­ ficare al muncitorilor, organiza­ în producţie.
ţia de bază a îndrumat membrii rea planului să poată interveni
de partid şi comitetul de între­ Pentru a cunoaşte în orice
rilor necesitatea iuptei pentru prompt şi sa ia măsurile cores­
creşterea producţiei, •a producti­ prindere să acorde o atenţie moment situaţia producţiei, lip­
punzătoare pentru înlăturarea
vităţii muncii, reducerea preţului lor.
de cost şi realizarea de econo­
mii, precum şi căite şi mijloa­ Datorită muncii lor, comuniş­
tii de aci au devenit animatorii
cele concrete prin care se pot şi mobilizatorii întregului colec­
înfăptui aceste sarcini in între­ tiv în lupta pentru creşterea oro-
prinderea lor.
._ N. ZAMFIR
Ca Urmare a muncii politice (Continuare în pag. 2-a)'