Page 62 - 1958-11

Pag. 2
S ă intensificam activitatea
culturală la safe pe timpul iernii
S-întem în pragul lunilor de
iarnă. Fiind tot mai puţin de
lucru pe cîmp, ţăranii munci­
tori dispun de mai mult timp
liber din care o bună parte îl
pot folosi partieipînd la mani­
festările cultural-educative orga­
nizate de către căminele cultu­
rale.
In ultimul timp în satele ra­
ionului Haţeg s-a intensificat
munca cultural-educativă. Un
rol important în această direc:
ţie l-a avut planul de măsuri al
comitetului raional de partid,
privind educarea patriotică a ti­
neretului şi a oamenilor muncii,
plan care stabileşte obiectivele
principale ale activităţii cultu­
ral-educative de masă şi dă in­
dicaţii în munca organelor şi.or­
ganizaţiilor de partid, sfaturilor
populare şi intelectualităţii raio­ tăţii culturale în perioada de
nului nostru. Toate acestea se
pot înfăptui deoarece s-a creat
o puternică bază materială des­
făşurării muncii culturale prin
cele 79 cămine culturale, o casă
raională de cultură, 6 case de
citit, 4 colţuri roşii în gospodă­
riile agricole colective, peste 60
cămine culturale care dispun de
aparate de radio, 9 aparate de
proiecţie cinematografică, 7 bi­
blioteci săteşti etc. Totodată ac­
tiviştii culturali şi Intelectualii cestea se numără Sifvaşu Infe­
îşi dau aportul la ridicarea ţă­
rănimii muncitoare. Exemple
bune silit .intelectualii din To-
teşti, Colonia Plclişa, Berthelot,
Riu Alb etc.
Traducind în viaţă planul de
măsuri al comitetului raional de
partid, în multe sate ale raionu­
lui nostru s-a organizat o bo­
gată activitate culturală, av'înd
în centrul ei lămurirea ţăranilor
muncitori asupra superiorităţii
agriculturii socialiste. O astfel
de muncă s-a desfăşurat în sa­
tele comunelor Toteşti, Pui, Să-
COMUNIŞTII - animatorii
şi mobilizatorii întregului colectiv
(U rm are din pag. I-a).
ductivităţii muncii şi reducerea
preţului de cost. Rezultatele ob­
ţinute pină acum vin să confir­
me pe deplin acest fapt. Aşa de
pildă, planul de producţie al în-
treprinderii pe perioada i ia­
nuarie— 1 noiembrie a. c. a fost
realizat astfel:
la producţia globală cu 108,7
la sută ; la producţia marfă c-u
108,7 la sută ; planul cantitativ
fizic global cu 104,3 In sută. Pe
sortimente planul a fost realizat
după cum urmează : cărămizi traducerea în viaţă a sarcinilor ŞTIINŢE NATURALE, !BIOLOGIE
refractare 100,4 la sută ; mor­
tar refractar 115,8 ' la sută ;
kahle teracote 100,6 la sută şi
argilă refractară 103,2 la sută.
Productivitatea muncii a cres­
cut in această perioadă cu 7,3
la sută, iar preţul de cost a fost
MUNCA CULTURALĂ
Regimul nostru demoorat-
popular a pus la dispoziţia mi­
nerilor din Petrila multe mij­
loace materiale de culturalizare.
Unul din acestea este noul club
muncitoresc, în care pot să-şi
desfăşoare zilnic activitatea pes­
te 1.000 de oameni ai muncii.
!Pentru ca activitatea din ca­
drul acestui club să se ridice la
nivelul sarcinilor, să fie vie şi
mobilizatoare, comitetul de par­
tid at minei Petrila, a urmărit
şi îndrumat îndeaproape felul
cum comitetul de întreprindere
se ocupă de organizarea te­
meinică a tuturor manifestărilor
cultúrale din cadrul clubului.
Dacă analizăm în prezent re­
zultatele muncii .culturale obţi­
nute de clubul din Petrila, pu­
tem spune că ajutorul- comitetu­
lui de partid a fost încununat de
succese. Comitetul de întreprin­
dere şi organizaţia de .U.T.M. au
canalizat sute de.oameni ai mun­
cii din Petrila da--diverse ac­
ţiuni culturale. Numai informa­
ţiile artistice din-cadrul clubu­
lui sint cuprinşi peste 200 de
tineri şi vîrstnici.
Corul minerilor este ¦format
din 70 de persoane şi .nu odată
munca acestora a ţiost -răsplătită
¦cu îndelungate aplauze- de .către
spectatori. In repertoriul corului
există 16 cintece pregătite cu
care se prezintă atît pe scena
laş, Berthelot etc., în urma că­
reia mulţi ţărani muncitori s-au
înscris în unităţi cooperafisţ-so-
cialiste. In schimb, în alte sate
ale raionului, ca de exemplu, în
Hăţăgel, Sîmpetru, Unciuc, Ba­
ni Mare, Petros, Breazova, acti­
vitatea culturală nu s-a ridicat
la nivelul sarcinilor. Aici mai
dăinuie sectele care propagă
misticismul şi superstiţiile, iar
în munca de transformare so­
cialistă a agriculturii activitatea
este slabă. Pentru acest lucru
trebuie ca activiştii culturali Ve-
turia Blentea, Maria Dănescu,
loan Arion, intelectualii din Ba-
ru Mare şi alţii ¦să organizeze
şi să intensifice munca cultu­
ral-educativă în rîndul ţărănimii
muncitoare.
In vederea organizării .activi­
iarnă, Secţia de învăţământ şi
cultură a raionului Haţeg a or­
ganizat o şedinţă cu directorii
şcolilor de centru, directorii că­
minelor culturale, salariaţi şi
bibliotecari săteşti, în care s-a
analizat munca culturală desfă­
şurată la sate şi sarcinile de
viitor. Cu această ocazie s-a pu­
tut observa că unele cămine nu
desfăşoară o activitate culturală
cu conţinut educativ. Printre a-
rior, Răchitova, Hobiţa şi Uric.
Tot cu această ocazie a reieşit
că unele cămine culturale au
desfăşurat slab munca pentru
informarea ţărănimii muncitoare
asupra situaţiei internaţionale.
Colectivele de conferenţiari for­
mate pe lingă căminele cultu­
rale din comunele Pui, Baru
Mare, Livadia etc., au desfăşu­
rat în ultimul timp o activitate
slabă. Faţă de aceasta, se im­
pune ca o sarcină imediată a că­
minelor culturale şi a comitete­
lor executive ale sfaturilor popu-
reduc.cu 3,09 la sută. S-au rea­ 196 pag. — 2,15 lei. Ed. tineretului
lizat şi economii în valoare de
168.000 lei.
Calitatea ,producţiei s-a îmbu­
nătăţit simţitor, iar întreprinde-
rile siderurgice apreciază mult
produsele acestei fabrici. De pil-
dă, Combinatul siderurgic Hu­
nedoara, căruia, printre alte pro­
duse, i se livrează oitindrî ba-
radop pentru oalele de turnare,
apreciază că acestea sini mai
bune ca cele importate.
Cele arătate pînă aci arată
hotărîrea comuniştilor pentru
ce le-au fost încredinţate, că mo-
bilizînd întreaga masă de mun­
citori ei au reuşit să obţină suc­
cese importante în creşterea pro­
ductivităţii muncii, reducerea
preţului de cost şi realizarea de
economii.
clubului din Petrila, cit şi pe
celelalte scene "ale cluburilor
muncitoreşti din Valea Jiului.
In afară de cor, pe lingă club
a luat fiinţă o echipă de teatru
bine închegată a cărei activitate
se dezvoltă pe zi ce trece. Oa­
menii muncii din Vulcan, Ani-
noasa şi Petrila au răsplătit cu
vii aplauze rezultatele muncii
depuse de artiştii amatori cu o-
cazia spectacolelor date cu pie­
sele „Armata păcii“ şi „O noap­
te ¦furtunoasă“. In prezent echi­
pa de teatru a clubului, pregă­
teşte o nouă piesă cu care se
va prezenta pe scenele clubu­
rilor muncitoreşti. In acelaşi
timp zeci de tineri. îndrumaţi de
către organizaţia U.T.M., iau
parte activă Ia pregătirea unui
spectacol de estradă „Drumeţii
veseli“.
Dar, activitatea clubului nu
este îndrumată numai spre o
singură latură a muncii cultu­
rale. Biblioteca se' bucură şi ea
de o activitate mereu crescândă.
Numărul cititorilor, care se ridi­
că la aproape 1.200, ¦pot fi în-
Finiţi adeseori in sădite de lec­
tură -special amenajate pentru
muncitori. Pînă la 20 octombrie
la biblioteca clubului muncito­
resc. din Petrila au fost citite
peste 6.000 volume. De curind,
pentru a satisface cerinţele me­
reu -crescinde ale cititorilor, bib-
lare comunale, de a trece la re­
organizarea colectivelor de con­
ferenţiari pe cele patru grupe şi
de a elabora pe' plan local con­
ferinţe, de a le expune sub for­
mă de jurnale vorbite, de a or­
ganiza seri de întrebări şi răs­
punsuri, seri literare etc.
Peste puţin timp încep fazele
intercomunale ale formaţiilor
artistice în cadrul celui de-al
V-lea concurs. In raionul Haţeg
s-au înscris 14 coruri, 55 echipe
de dansuri, 10 formaţii instru­
mentale, 6 brigăzi artistice de
agitaţie, solişti vocali şi instru­
mentişti. Pentru îmbunătăţirea
calităţii interpretării, conduce­
rile căminelor culturale trebuie
să acorde o deosebită atenţie re­
pertoriilor şi repetiţiilor forma­
ţiilor artistice.
Perioada lunilor de iarnă tre­
buie să constituie un prilej de
îmbunătăţire calitativă a muncii
culturale la sate. Organizaţiile
de partid trebuie să o îndrume
in permanenţă, să. o orienteze
înspre scopuri precise, să ve­
gheze asupra conţinutului şi for­
melor ei condiţie principală
in îmbunătăţirea muncii de ri­
dicare culturală şi de educare
patriotică a ţărănimii munci­
toare.
LIVIl) MORARU
Inspector metodist cultura!
la Secţia de învăţăriiînt şl culture
a Sfatului popular raional Hateu
LITERATURA POLITICA
*** Materiale in ajutorul celor
ce studiază Ia cursurile serale U.T.M.
de Ia oraşe, voi. >1 (lecţiile 1-4)
l% pag. — 2,15 lei. Ed. tineretului
***¦ Materiale în ajutorul celor
ce studiază la cursurile serale U.T.M.
de Ia sate, voi. 1 (lecţiile 1-4).
PERIODICE
*** A,nalejfi,.Institutului de Isto­
rie a partidului de pe Ungă C.C. al
P.M.R. — nr. 4/4958, iulie-august.
152 pag. — 4 lei. Ed. Scînteia
LITERATURA ŞTIINŢIFICA
FIZ1CA-GHIM1E
* * * Lucrări practice de chimie i
fizică (lucrare întocmită de un c o - '
lectiv de autori sub redacţia Alicja
Dorabialska) — traducere din limbaj
polonă.
544 pag. — 27,40 lei Ed. lehnlcă
WILLIAM HARVEY : Cercetare a-
natomică despre mişcarea inimii ş i ;
a sîngelui la animale.
164 pag. — 3,80 lei : 7,40 iei ftd.!
cartonată.
Ed. ştiinţifică > P entru sezon u l din toam na acestu i an colectivu l de m uncă <
lioteca şi-a mărit fondul de cărţi
cu noi opere în valoare de 7.000
lei. In cadrul clubului au avut
loc 8 recenzii despre cărţi bine
cunoscute tuturor cititorilor. Cea
mat atractivă recenzie a lost
făcută de Maria Garaîacu, asu­
pra cărţii „Tînăra Gardă“. Re­
cenzii reuşite au fost şi cele a-
supra cărţii „Mama“ de Maxim
Gorki, „Născuţi în furtună“ de
Ostrovski şi „Minerii“ de Ar-
ghişev.
Activitatea clubului a fost în­
drumată şi spre dezvoltarea
muncii de propagandă. Pe baza
planurilor lunare ale clubului
au fost ţinute pînă !în prezent
34 conferinţe, la care au luat
parte peste 7.000 de oameni ai
muncii. Cele mai interesante
conferinţe, care au atras mult
atenţia auditorilor, au fost „Miş­
carea comunistă pe plan mon­
dial“, apoi cele despre „Calita­
tea de membru de partid“, „Des­
pre trecutul de .luptă a.1 mineri­
lor“, „Valea Jiului ieri şi azi“
şi altele.
Pînă ţin anii regimului demo­
crat-popular minerii din Petrila
nu aii avut' cinematograf. In sa­
la cinematografului din cadrul
noului cjub — fără să mai a-
mintim de anii trecuţi — numai
in anul acesta au fost prezen­
tate 783 spectacole cu 106 fil-
DRUMUL SO G íALISM üLUI Nr. 1219
«¦
MP RE S I I i * Noi filme documentare
pe marginea unei premiere RO M ÎN EŞTI
ALBA IUEIA (De la subre- pat şi att impus micilor specta­
dacţia noastră voluntară). Ga tori o continuă încordare a a- P roducţiile studioului de film e A utorii film ului (reg izo ru l H.
P a b in o vici şi operatorul C. Io-
spectator la premiera „A-ladin tenţiei, de la începutul şi pînă d o c u m e n ta r e „ A l. S a h ia “ d in C a ­ n escu ) hi i p rezin tă la locul lor
de m u n că: oţelarut fruntaş fo n
şi lampa fermecată“, ce a fost la sîîrşitul spectacolului. pitala n oastră sint cunoscute şi S to ica , a p o i A urel C ernut, fiul
unui ţăran sărac, m etalu rgiştii
prezentată de curind pe scena Ü ce priveşte muzica, acea­ a p r e c ia te a tît in ţa r ă c it ş i p e s te M ărculescu, Iorga şi alţii. Ii Ve­
d em în fa ţa cu p to a relo r în a lte,
teatrului de păpuşi „Prichindel“ sta a fost discretă dar totuşi h o ta re . R e g iz o r ii, o p e r a to r ii, s c e ­ cu fe ţe le a s u d a te , în c o rd a te iri
din Alba Iu-lia, voi reda cîteva prezentă, reuşind să însufleţeas­ n a r iş tii ş i c o m e n ta to r ii a c e s tu i plin efort creator. Pealizal-nrii
impresii culese cu acest prilej. că într-un mod cît se poate de s tu d io u au r e a liz a t n u m e r o a s e film u lu i redau cu verid icita te
De la început trebuie să spun firesc acţiunile cele mai impor­ f ilm e p lin e d e v e r id ic ita te d e s ­ m unca plină de eroism a aces­
că pentru montarea acestei tante, mai dramatice, ale con­ p re su flu l n o u c a re p u ls e a z ă în tor oam eni care dau m ereu p a ­
piese s-a depus multă muncă flictului, întregindu-le şi subli­ to a te s e c to a r e le d e a c tiv ita te , in triei m ai m u lt oţel, m ai m ultă
pentru ca intr-un cadru atît niind cu putere dramatismul fo n tă . A p a r a tu l d e f ilm a t işi. î n ­
de restrîîis, cum este mica unor situaţii. to a te d o m en iile v ie ţii din ţara d r e a p tă apoi. o b ie c tiv u l sp re c e a ­
scenă a teatrului de păpuşi din ¦ Păpuşile, în general just ima- noastră. R ealism u l socialist — la ltă parte a oraşului — acolo
Alba Iulia. să s e ____________ . . ....... . ginaîe şi create,
m etoda care i-a a ju ta t să Înţe­ unde in u ltim ii an i, s-a rid ic a t
respecte, chiar ¦ form ează totuşi leagă şi să in terp reteze m arele
un nou oraş — O raşul m uncito­
¦cu lux de amă­ i&j íflb T IF a d evă r a l v ie ţii — le-a 'perm is
re sc : noile clădiri, parcurile,
nunte, acea at­ ^ * * 11 11 singurul com- to to d a tă s ă s e s itu e z e p e o clu b u l. D u m in ic a ii în tâ ln im .pe
partiment discu­ tr e a p tă s u p e r io a r ă in a n a liz a r e a eroi. p lim b în d u -s e p e s tr ă z ile a-
mosferă de basm de, â&eelalmt tabil al acestei' | fa p te lo r, in re d a re a lo r verid ică . n im a te ale oraşului, la sp ecta ­
şi fantastic, pe remarcabile rea­ co lu l d a t la club sa u la re sta u ­
In u ltim ii ani, produ cţia de ra n t. P ătru n dem , ş i în c a se le tor,
care o au cele lizări. Dacă une­ p e unii. îi g ă s im c itin d ia r p e
le păpuşi sint f ilm e a s tu d io u lu i „ A l. S a h ia " a ¦alţii c h ia r .sc riin d v e r s u r i p e c a ­
mal multe din re uneori le publică g a ze ta lo ­
poveştile orientale şi in special b’ine conturate, reuşind ca prin m a r c a t un s e r io s p r o g r e s în cală. L ip sit com plect de a rtifi­
cele din „1001 de nopţi“, după simpla lor apariţie să sugereze c e e a ce p r iv e ş te n u m ă ru l d o c u ­ cialitate film ul con sem n ează
care a fost prelucrat şi scenariul cele mai puternice calităţi sau m e n ta r e lo r , c it ş i c a lita te a lo r ş i fa p te cotidiene, adesea em o ţio ­
defecte ale personajului Întru­ v a r ie ta te a s u b ie c te lo r , in tr e a n ii n a n te, d in v ia ţa m u n c ito rilo r ,c-
piesei. cestei. u zin e, care în u ltim u l d e ­
O altă trăsătură caracteristi­ chipat şi însăşi epoca istorică 1 9 5 1 — 1958 au fo s t p r o d u s e 3 8 0 ceniu a d even it unul din rele
că, care a făcut din această în care a fost plasată acţiunea, d e film e cu c e le m a i d if e r ite s u ­ m ai m ari cen tre in d u stria le din
premieră o realizare dramatică aşa cum este, de pildă, sulta­ b ie c te : c ă lă to r ii, g e o g r a fie , is to ­ ţară.
excepţională, este şi interpreta­ nul, ghicitorul sau înţeleptul, rie, ş tiin ţă p o p u la r iz a tă , r e p o r ­
rea deosebit de veridică şi în altele, cum sînt prinţesa Budur, ta je d e a c tu a lita te , a r tă , e tc . U - F ilm u l „Prietenii vieţii“ ,(S c e ­
acelaşi timp de un înalt nivel sau mama lui Aladin, sînt cam n e le d in a c e s te film e — c u m ar n ariu — C o n sta n tin Chir'ilă, re­
artistic al rolurilor distribuite. exagerate, devenind improprii fi „F a rm e c u l a d â n c u rilo r“, „ P a ­ g ia — Ga.brie! Barba, im a g in e a
Ne-a emoţionat duioasa poves­ faţă de unele replici. latu l pion ierilor“, „V iscolul", — Gheorghe H erschăărfer) ne
te de dragoste dintre Aladin şi Este necesar de a se ţine sea­ „A n s a m b lu l C io câ rlia “ ş i a lte le , p o a rtă în cu io tu l a ltă a m b ia n ­
ţă. S tră b a tem acum să lile lin iş­
frumoasa prinţesă Budur, ne-a ma că teatrul de păpuşi se a- au fo s t p r e m ia te la M o sc o v a , tite, spaţioase, albe ale unui sp i­
tal. U n sp ita l m odern. U nde ?
indignat urzeala plină de invi­ dreseazâ în primul rînd copiilor, B o m b a y , K a r lo v ij-V d r ij, D a m a sc , Intr-un oraş oarecare ? Nu. In-
tru-n sat. In satu l V alea S a d u ­
die şi ură a vizirului, prefăcă­ de aceea, .pentru viitor să se R o m a ş i la a lte fe stiv a lu ri, in te r ­ lui. C e se p e trece in a c e st s p ita l
ne p o vesteşte unul din p a c ie n ţi:
toria şi lăcomia josnică a ghici­ ţină mai mult cont de sensibili­ n a ţio n a le . L a re c e n tu l f e s tiv a l cercetări ştiinţifice, tratam en te
d in tr e c e le mai. c o m p lic a te , s e
torului, ne-a înveselit prostia şi tatea şi logica vîrstei lor, care d e film e d o c u m e n ta r e o r g a n iz a t fac operaţii, d in tre care unele ta
înfumurarea sultanului şi, în sfjî-r- asociază în mod firesc frumuse­ la P a r is , d e F e d e ra ţia p o p o a r e lo r inim ă. Iar m edicii — un colec­
tiv de tineri en tu zia şti — ştiu
şit, ne-a bucurat sincer triumful ţea cu calităţile pozitive ale latine, film ului docum entar
dragostei curate, al binelui, asu­ eroului sau personajului respec­ „D oina O ltu lu i“ i s-a decer­ să se a propie de pacien ţii lor
pra minciunii şi răutăţii. tiv şi invers. nat M arele P rem iu de onoare cu d ra g o ste, nu num ai vincle-
pentru m eritele sale folcloris-
Toate aceste sentimente şi Dacă s-a găsit necesar să se tice.
trăsături sufleteşti au fost puter­ treacă la o nouă orientare în
nic scoase în evidenţă datorită domeniul creaţiei păpuşilor, con­ D e curind stu diou l „Al. S a h ia “
măiestriei artiştilor, care au reu­ siderăm atunci că este bine ca a prezen tat publicului cîteva
şit să creeze un tip veridic şi această trecere să fie făcută în noi film e docum entare, in spira­
reprezentativ, într-o păpuşă sim­ mod treptat, nu în salturi, pen­ te din a ctu alitatea contem pora­
bolică. tru a se da posibilitatea copii­ nă. E le se referă la diferitele d o ­
lor să-şi adapteze gusturile la m enii, redind a specte din viaţa
Efectele scenice şi luminile, !noile condiţii. de z i cu z i a m uncitorilor şi in­
care au intervenit deseori în telectu alilor din p atria n oastră
curgerea .evenimentelor, au îra- FETRU TOMA
— con stru ctori ai v ieţii noi, so ­
c ia lis te .
...Cu c itv a tim p în u rm ă s-au
îm p lin it 10 ani de la con stru irea cîn d su ferin ţele, ci în tre ţin in d
m arii fabrici de confecţii „Gh lu m iniţa n ădejdii acolo unde ea
G heorghiu-D ej“ din C apitală, a m e n in ţă s ă s e s tin g ă . ’F ilm u l
una d in c e le mai. m a ri în tr e p r in ­ este o im agine con vin gătoare a
deri de acest fet din E uropa. Cu g rijii statu lu i n o stru pentru .să­
acest prilej, regizorul Jean Pe- n ă ta tea oam enilor m uncii.
Ironici, îm preună cu opera/oru i
Jean M ichel au rea liza t un in­ N oile docum entare s-au bucu­
teresan t docum entar. V izion in d rat de un m are succes ele d o ve­
din d lăudabila ten din ţă a cin eaş­
film u l Fabrica de confecţii „Gh.
Gheorghiu-Dej“,parcurgem s p a ­ tilo r n o ştri d e a se a p ro y ia .cit
m ai m ult de realitate, de a reda
ţioasele săli ale atelierelor m o­ veridic avintul constructiv al
dern utilate, apoi ne îndreptăm oam en ilor m uncii.
spre noile locuinţe ale unora
d in tre m u n cito rii cil care au torii DAN LAZARESCU
film ului ne fac cunoştinţă, i i ve­
dem a stfe l la lucru ş i în orele
lib ere, în ca d ru l unui re p o rta j !PU BLIC ITA TE
c in e m a to g ra fic plin. d e d in a ­
vA A A / V W W W W < m ism .
P rim ele secven ţe ale celuilalt j ***/**********
film . d o c u m e n ta r „Cronică hune- 4j O ferte de s e rv ic iu !
>al secţiei de creaţie al fabrici’ J im o v “ din C apitală a creat < doreană" ne poartă în interiorul i
ţ p e ste 20 de noi modele, de p a n to fi iar .pentru p rim ă v a ra ş i \ străvech ii cetă ţi a C orvinilor. j întreprinderea iGentrala ter-if
WWWWWW V W V W v W ) vara anului viito r a creai 30 s A paratul parcurge m inuţios să­ ţ moelectrică Paroşeni ang.ajea-^
lile goale, v e stig ii ale trecutului,
\de noi m odele care v o r intra t ză : i
apoi se opreşte în faţa unui
in fa bricaţie. geam . D e acolo se ză reşte ceta ­ | — mecanici exploatare c a -|
IN F O T O : C reatorii Bro- tea m odernă cu halele sale, cu i bine, cu limita de salarizare '
!n is e v s k i M a te i, L e p ă d a ta A n - < ?de ila 500— 1.050 lei; *
g h el, Ion D u m itrescu şi A le­ ; — mecanici exploatare ica-i?
xandru C ostiuc exaininlnd
6zâne, cu limita de salarizare
| de la 550— 1.155 lei; ţ
n oile m odele pe care le-au c u p to a r e le d e u n d e m e ta lu l c u r g e | — montatori aparataj ter- j
creai. z i şi. n o a p te în rîu ri d e fo c . la - f moiehnic, cu limita de salari-lj
^ / W W ' tâ-i. s i p e c e i ce m u n c e s c a ic i. ] zare de la 550—800 tei ; ;
i m Doritorii se vor prezenta :1af
sediul întreprinderii în comu-J
me, la care au luat darie irigintele de clasă f na Paroşeni, raionul Petro-ţ
160.674 spectatori. j şani, zilnic între orele st0•?
Şi pentru cei mici sînt create j t Ş‘ 14.
condiţii materiale de culturaliza­ SEBEŞ (de la subredacţiâ noastră voluntară). Anul acesta, ?
re. Tn cadrul clubului a fost or­ elevii clasei a X-a de la şcoala noastră au fost împărţiţi pe sec­
ganizat „Clubul pionierilor“. ţii, !îormîndu-se două clase ale secţiei reale şi o clasă secţia BIROUL DE TURISM SI
Aici, cei midi, sub îndrumarea umanistică. EXCURSII PETROŞANI
organizaţiei de U.T.M. desfă­
şoară o intensă activitate pe ba­ ¦In rîfldurile ce urmează vreau să scriu cîte ceva în le­ angajează :
za unui program bine stabilit gătură cu clasa X-a reală al cărei diriginte este tov. profesor
In felul acesta copiii oamenilor Titlus Bogdan. La începutul anului această clasă începuse să — cabanieri cu soţii bu­
muncii din Petrila au posibili­ ne !dea de gîndit. Notele rele se aflau la loc de „cinste“... în ca­ cătărese
tăţi reale de a creşte ca cetă­ talogul clasei şi mulţi profesori se plîngeau că disciplina lasă
ţeni culţi şi bine pregătiţi din de !dorit. Am cercetat personal cauzele şi am constatat că erau — magazioner central
toate punctele de vedere. legate de activitatea elevilor din anul şcolar trecut. (Fostele — contabil cabane
clase a IX-a deţineau recordul pe şcoală în ce priveşte numărul — secretară dactilografă
De curind, sub îndrumarea corigenţilor şi indisciplina.). Am stat apoi de vorbă cu dirigintele — om de transport
comitetului de partid, s-a iniţial clasei care era nou venit în această funcţie. El s-a angajat
înfiinţarea unui cerc de artă că va lua toate măsurile necesare pentru îndreptarea elevilor. Şi AM U
plastică în cadrul căruia acti­ faptele au arătat că şi-a ţinut cuvântul.
vează toţi tinerii care au încli­ SECŢIUNEA SANITARA
naţii în această direcţie. Zilele trecute, discutînd asupra situaţiei elevilor la învăţă­ SI DE PREVEDERI SOCIA­
tură, s-a putut observa că în ultimele zile clasa X-a reală nu LE A SFATULUI POPUIAR
La Petrlia există o serioasă a mai luat nici o notă rea. Din discuţiile purtate cu cadrele di-, aVL REGIUNII H U NILDOARA
preocupare pentru dezvoltarea dactice am dedus că şi disciplina s-a îmbunătăţit simţitor. Di­ face cunoscut celor interesaţi
activităţii culturale de club. A- rigintele acestei clase a muncit mult pentru obţinerea acestor că urmează să se deschidă
cesfa este rezultatul bunei în­ rezultate. Timp de aproape o lună de zile a fost în perma­ ŞCOLI MEDII SANITARE !pe
drumări a întregii activităţi cul­ nenţă în mijlocul elevilor, obligînd pe toţi cei cu note rele să lingă spitalele mai mari din
turale, desfăşurată de comitetul vină la orele de meditaţii organizate la şcoală. A ţinut o strînsă regiunea Hunedoara, pe pro
de partid. legătură cu părinţii elevilor, fie prin vizite Ia domiciliu, fie prin fii de: tehnician medical, pe­
corespondenţă. Apoi, a discutat cu profesorii care predau la diatrie şi mamoş. Se pri
Se apropie iarnă. Activifalea această clasă situaţia fiecărui elev în parte, reuşind pînă la mese abs.olvenţi .de liceu, ce
culturală de club constituie un urmă să se facă iubit de întregul colectiv. examen de maturitate.
principal mijloc pentru ca oa­
menii muncii să-şi petreacă pît Sintern convinşi că dirigintele Titus Bogdan şi colectivul pe Cursurile vor avea o dura-
mai plăcut timpul liber. care-:l conduce, nu se va mulţumi cu rezultatele obţinute pînă tă de 2 ani.
acum şi că eforturile comune vor face ca la încheierea trimes­
Şi de acest lucru comitetul de trului clasa a X-a reală să fie ,pi intre primele pe şcoală. Doritorii se -vor .adresa sm-
partid de la mina Petrila a ,ţi­ ţiilor sanitare raionale si oi.ă
nut seama din timp. Prof. CONSTANTIN GEORGESCU şeneşti de interes regiune’
pe raza căruia domiciliază.
V. DUCA dirccotrul Şcolii medii mixle din
Sebeş