Page 63 - 1958-11
P. 63
(Vf. 1219 DRUMUL SOCIALISMULUI Pan. 3
BTOwy:^rraszgsmeszsggfl c
W O TE C B IU C I Ridicarea apt w as profesional TELEGRAME EXTERNE
De ce stă închisă condiţie é t o i pentru creştere!
m ijloc de educate a m aselor cooperativa <iîn GalÎSu... muncii ! Războiul civil
din Cuba
¦Paralel cu lupta pentru întă tiviştilor despre ultimele eveni cestă, la griu, o producţie me De mai bine de pâini luni coo
rirea econamico-ofganizători'că a mente. die de 1.400 kg. ia hă., în vre HAVANA (Agerpres). — Războiul
gospodăriei, organizaţia de ba me ' ce ţăranii individuali din perativa din satul Gdlliu, raionul La întreprinderea Ziatna, pro gişti, chimişti, electricieni şi în civil din Cuba ia aniploare în provin
ză din G.A.C. „Drumul socialis Sub •conducerea şi îndruma Şerel, sat vecin, n-au obţinut de- Alba, siă închisă. In acest interval blema ridicării continue a cali treţinere C.F.I. In cadrul aces cia Oriente, care se află la o distan
rea comitetului comunal de par cît 900 kg. dt iitnp, destui de mare de alijei, ficării cadrelor a sfat şi stă în tor cursuri s-au predat lecţii te ţă de 600 mile est de Havana.
mului“ din Rîu Bărbat (secretar tid, paralel cu informarea poli cetăţenii din acest sat, jac mereu centrul atenţiei atît a conduce oretice şi practice, legate de fie
tică, organizaţia de partid a Ga urmare a învăţămintelor care specialitate în parte. Guvernul Batista a concentrat a-
tov. Francise Avrămescu) a acor luat măsuri ca în acelaşi fel să drumul pînă la cooperativa din Sin¦ rii administrative, cît şi a or proape 12.000 soldaţi, care sînt spri
dat atenţia cuvenita şi informării fie popularizate în rîndul colec desprinse din lucrările Consfătu Un Ioc important în ridicarea jiniţi de tancuri şi avioane de vînă-
la.zi a colectiviştilor asupra eve tiviştilor şi materiale privitoare irii de la Constanţa, în G.A.G. timbru pehirit a se aproviziona cu ganizaţiei de bază şi a comite calificării cadrelor îl ocupă în toare care bombardează şi mitraliază
nimentelor interne şi internaţio la succesele ce, zi de zi, sînt Rîu Bărbat — spre deosebire de întreprinderea noastră extinde teritoriul ocupat de forţele insurgente.
nale. Aceasta a tăcut ca perma obţinute de oamenii muncii din anii trecuţi — i s-a acordat a- cele necesare (I). tului sindical. Rezultatele obţi rea experienţei fruntaşilor în Aceste forţe, care se cifrează la niai
nent colectiviştii să cunoască patria noastră pe drumul con tenţia cuvenită şi creşterii ani muncă. In cadru! consfătuirilor bine de 5.000 de oameni, controlează
la timp acţiunile mîrşave ale struirii societăţii socialiste. Cu malelor din producţia proprie. Starea aceasta de neingăduii este nute pînă în prezent dovedesc cu de producţie, ca şi la locurile dc 60 la sută din regiunea rurală de mutir
imperialiştilor americano-englezi Astfel, cele 45 de mieluţe, viţei muncă, muncitorii fruntaşi vor te a provinciei Oriente, cea mai bo
Tribuna agitatorului şi junincile, n-au mai fost nici bine cunoscută de tovarăşii de Ia toată puterea acest lucru. Dacă besc despre metodele lor de gată şi cea mai fertilă regiune din
întreprinse în Liban şi Iordania, vîndute, nici sacrificate. Aşa se muncă pe care ie folosesc şi a- Cuba. Insurgenţii au paralizat în cea
•mult interes sînt discutate me face că numărul oilor a crescut Uniunea raională a cooperativelor în 1950 procentul de muncitori rată celorlalţi cum anume reu mai mare parte transportul feroviar şi
actualele lor provocări împotriva todele aplicate de o serie de cu 45, că 4 junei vor fi trecuţi din Alba lulia, dar, ce folos ? To- , calificaţi era de abia 37 !a sută, şesc să obţină rezultate frumoa rutier. Legăturile telefonice şi comu
R. P. Chineze şi toate celelalte gospodării colective în scopul toamna aceasta la grupa boilor, varăşii Farcaş şi Ursu de la această datorită preocupărilor susţinute se în producţie. Muncitori frun nicaţiile telegrafice în provincia Orient
manevre prin care aceştia cău creşterii producţiei agricole la că gospodăria dispune de 10 Uniune au trecut de mulie ori prin în această direcţie, s-a ajuns taşi c a : loan Novăcean, Petru te de vest sînt întrerupte de două săp-
tă să provoace nelinişte în în iha. Nu odată au fost expuse co scroafe pentru prăsită etc. acest sal, au consemnat in carnetele ca la finele anului 1957 numă Tătar, Ludovic Somogy şi mulţi tămîni. Unele detaşamente au pătruns
treaga lume, să împingă ome lectiviştilor fapte din viaţa al lor starea de fapt, dar, nepăsători rul muncitorilor calificaţi să fie alţii se ocupă cu toată grija de în provinciile Camaguey şi L^s Villas.
nirea într-un nou măcel mon tor gospodării care, aplicînd a- Campania susţinută în presă faţă de propriile lor sarcini, au ple de 90 !a sută. De asemenea, în calificarea tinerelor cadre, îm-
dial. De asemenea, au fost iceste metode, obţin venituri din cu privire la însilozări n-a fost momentul de faţă avem în între părtăşindu-le cu toată dragostea Acord cuituial între
popularizate iniţiativele guvernu ce în ce mai mari. neglijată la Rîu Bărbat. Ea s-a ¦ prindere cu 46 la sută mai mulţi din experienţa lor înaintată. Guineea şi R.D. Germană
lui sovietic cu privire 'la destin bucurat de multă atenţie din cat precum au venit. E posibilă Pare maiştri decît în 1950, în timp ce
derea internăţionătă şi stabilirea Toate acestea au constituit partea organizaţiei de partid, personalul ingineresc care de Făcînd o scurtă privire asu PARIS (Agerpres). Agenţia France
un ghid şi pentru colectiviştii care, împreună cu consiliul de 6 asemenea atitudine? Uniunea re serveşte şi conduce procesele de pra muncii depuse în direcţia Presse anunţă că la Konakry au fost
unei păci trainice. din Rîu Bărbat. Şi dacă, spre conducere al gospodăriei, a in fabricaţie a Crescut în 1957 de ridicării calificării cadrelor şi a semnate un acord comercial şi unul
Cu regularitate, ia colţul roşu deosebire de anii precedenţi, în format colectiviştii despre im gională a cooperativelor ar trebui 3 ori faţă de 1950. rezultatelor obţinute în îndepli cultural între Republica Guineea şi
această vară a fost irigată în portanţa, necesitatea şi avanta să ia măsuri severe faţă de nepă nirea sarcinilor de pian, putem Republica Democrată Germană. Ace
al colectivei ori în cîmp, treaga grădină, (peste 3 ha) a- jul ce-1 prezintă însilozările în sarea intolerabilă de care tovarăşii spune că succesele sînt dintre sta este primul acord internaţional
cu ocazia timpului de o- ceasta nu e ceva întîmplător. asigurarea unei bune hrăniri a cele mai frumoase. Creşterea încheiat de Republica Guineea după
dihnă, agitatorii organizaţiei Ea îşi găseşte explicaţia tocmai animalelor pe timp de iarnă. de la Uniunea raională a cooperati considerabilă a productivităţii proclamarea independenţei sale.
de bază şi ?candidaţii de în dezbaterea unor informări în Rezultatul a fost că pînă acum, muncii, înlăturarea complectă r.
partid au citit din ziar sau au tocmite pe această temă. Faptele colectiviştii au însilozat 120 velor din Alba lulia dau dovadă in La aceste rezultate s-a ajuns rebuturilor, reducerea preţului Un Interviu
prezentat informări care oglin acestea au avut şi rezultate. Din tone porumb, otavă, pleavă etc. de cost şi îmbunătăţirea calită al preşedinte lui
deau ultimele noutăţi pe arena vînză'rea de legume şi zarzava-' rezolvarea propriilor lor sarcini. desigur în urma unei temeinice ţii produselor, sînt grăitoare în
internaţională. Nu odată în faţa turi unor unităţi, cum sînt Trus In felul acesta', informările şi, bineînţeles, în urma unei mi această direcţie. Dacă .am lua Nasser
celor adunaţi a vorbit, tov. Fran tul 7 construcţii, Energo-'Paro- prezentate de organizaţia de primul semestru din acest an şi
cise Avrămescu ori comunistul şeni, spitalele din Petroşani şi partid din G.A.C. Rîu Bărbat, pe ...şi de ce cea din nuţioase organizări a muncii de l-arii compara cu aceeaşi peri CAIRO (Agerpres). Ziarul „Al Gum-
Pui, întreprinderea „Ceramica" ¦lîngă faptul că au asigurat ca, Sîntimbru nu e bine calificare. Datorită faptului că oadă a anului trecut, ani putea huria" a publicat la (7 noiembrie in
Constantin Bercu, candidatul de Baril Mare etc., gospodăria a colectiviştii să cunoască în orice în ultimii ani întreprinderea s-a vedea că în acest an producti terviu! acordat de preşedintele R.A.U.,-
partid Pamfi! Zoran, învăţătoa cîstigat pînă acum aproape moment situaţia pe plan inter vitatea muncii a crescut cu Gama! Abdei Nasser. unui corespon
rea Ecaterina Duncea, ori pre 40:000 iei. naţional, au contribuit şi la dez aprovizionată? dezvoltat, a fost nevoie de re muit, fapt care a adus dent al ziarului libanez „As Sahafa“.
şedintele gospodăriei, Nistor voltarea tot mai mult a gospo crutarea de noi braţe de mun întreprinderii noastre „Steagul
Nistorescu, şi mulţi alţii. Acest Tot ca urmare a experienţei dăriei, la aplicarea experienţei roşu de întreprindere fruntaşă Referindu-se la relaţiile dintre Li
lUcru a trezit interes pînă şi în altor gospodării din ţară, ex înaintate a altor gospodării, ex La cooperativa din comuna Sln- că. Cum majoritatea celor noi în ramura metalurgiei nefe ban şl R.A.U., Nasser a declarat:
rîndurile femeilor care acum ci- perienţă împărtăşită prin mij timbru, de la care am menţionat încadraţi n-au mai lucrat în a- roase“. Acum, cînd între R.A.U. şi Liban s-au
tesG şi ele ziarele şi iau parte perienţă ce le-a adus venituri mai sus că se aprovizionează şi ce cest domeniu, a trebuit să se stabilit reiaţii normale, noi, în ceea
cu regularitate la prezentarea locirea ziarelor şi informărilor, mari, care, fără îndoială, au facă prima dată o instruire in Tot ca o urmare firească a ri ce ne priveşte, nu vom precupeţi e-
informărilor politice. Din sinul contribuit şi contribuie Ia dez dicării calificării muncitorilor şi forturile pentru a întări aceste relaţii.
colectiviştii lor s-au ridicat agita colectiviştii din Rîu Bărbat au voltarea economică a colectivei, tăţenii din satul Galtiu, lipsesc ne- dividuală. in întreprindere s-a a muncii lor neobosite, sarcinile In interesele ambelor state, să îm-
toare bune cum sînt : tovarăşele ia obţinerea de către colecti de plan pe cele trei trimestre prăştiem suspiciunea pe care impe
Margareta Neagu, Creştina Bar aplicat o serie de reguli agro vişti a unor venituri tot mai justificai unele mărfuri de o necesi folosit apoi cu rezultate bune ale anului în curs au fost în rialiştii au încercat s-o semene între
das şi altele, care cu toată vîrs- mari. deplinite cu 25 de zile înainte fraţi. Sînt convins că restabilirea re
ta lor înaintată urmăresc zi de tehnice care le-a adus anul a- tate imperioasă in această perioadă. metoda instruirii în brigăzi, la de termen. laţiilor normale între statele noastre
zi presa. -ascultă radioul şi a- PETRE FARCAŞIU: Este bine cunoscut tuturor — pro locurile de muncă. In cadrul în va contribui de asemenea la întărirea
poi la rîndul tor, vorbesc colec- treprinderii s-au organizat apoi Aceste cîteva cifre dovedesc cu relaţiilor economice.
babil că in afara celor de la Uniunea tărie că ridicarea calificării ca
cursuri permanente de califica drelor, împletită cu întărirea Situaţia
disciplinei socialiste a muncii,
raională a cooperativelor din Alba re, în cadrul cărora s-a conti au un rol deosebit de important din Liban
în creşterea producţiei şi pro
lulia — că in timpul acesta? cind nuat munca de ridicarea califi ductivităţii muncii. Ţinînd cont BEIRUT (Agerpres). Subunităţi ale
vin nopţile lungi de iarnă, la sate cării muncitorilor. Participarea de acest lucru colectivul între armatei libaneze, susţinute de tancuri,
prinderii noastre, sub conducerea continuă operaţiunile de încercuire a
la aceste cursuri a fost în aşa Organizaţiei de partid vo acor unor raioane din Beirut în care s-au
petrolul este un lucru care nu poate . fel organizată, incit pe baza re instaurat dasnacii — terorişti care au
da şi în viitor toată atenţia rir provocat în ultimele zile ciocniri sîn-
lipsi din casa nici uniii ţăran num- ^ comandărilor făcute de conduce geroase soldate cu morţi şi răniţi.
dicării calificării cadrelor, mobi
ciior. Acesie seri sînt cele mai ri ie secţiilor, în colaborare cu După cum se anunţă la Beirut,
lizării lor la lupta pentru înde dasnacii acţionează din ordinul lui
prielnice pentru , a se desfăşura o organele sindicale şi sub îndru Şamun şi a partizanilor săi cu scopul
vie activitate la căminul cultural • marea organizaţiei de bază,, s-a plinirea sarcinilor trasate de de a provoca în Beirut noi dezordini.
sau pentru a se întruni femeile la asigurat ca fiecare muncitor să partid şi guvern. Comandamentul armatei a dat dasna-
treacă prin acesie cursuri. cilor un ultimatum, cerindu-le să de
Ing. PETRE PAPADOPOL pună armele.
diferiie şezători în care, pe lingă în momentul de faţă întreprin
şeful serviciului iehnio de la
Afenjte deosebită eaiifăfii cărbunelui preocuparea lor principală — tor derea noastră se găseşte în pra
sul — se mai fac şi diferite lec gul unui eveniment deosebit de întreprinderea Ziatna
turi, se spun ghicitori, glume etc.,
cu un scop educativ bine determi important. In anul ce vine ur
mează să se înceapă lucrările
de sistematizare. Legat de acest
Urmărind situaţia producţiei gime. Astfel, o exploatare raţio care nu respectă .calitatea să fie. nat. fapt conducerea întreprinderii,
la exploatarea minieră Vulcan,,
se poate observa ,cu satisfacţie nală a stratului 15, care este traşi Ia 'r ă şp u ^ e ^ ^ ;Î !|a ii4 aş^, Dar dacă la . cooperativa din sal ( cu sprijinul comitetului de par
că în fiecare din cele trei tri . lipseşte, nmi bine. de ' două săptă- tid, şi-a fixat ca obiectiv princi
mestre care s-au scurs, planul a împărţit în două de un strat des ţiotiaţi. pal mtensificâfea muticii de ri
fost depăşit. Cifra de 17.201 mini petrolul, cum oare se vor putea dicare a calificării muncitorilor,
.tone de cărbune date în afara tui de gros de steril, a început să Comitetul .de partid, comitetul desfăşură toate aceste• activităţi ? ' în aşa fel îneît în anul 1960, în
!planului pînă la data de 12 no fie aplicată abia în ultima lună de întreprindere şi organizaţia
iembrie a.cv reprezintă dovada a trimestrului III, dtţpă ce s-a U.T.M. să aibă în centrul preo Este' cazul ca ih. timpiiI cei ipat cadrul întreprinderii să lucreze
văzut că în primele două luni cupărilor lor lozinca: „Să dăm
.elocventă că minerii de aici au procentajul de cenuşă admis a patriei cărbune cît mai muit şi scurt posibil Uniunea raională a numai muncitori calificaţi. Pen
muncit cu hărnicie. fost mult depăşit. Tot atunci de calitate cît mai bună“. Ast cooperativelor de consum din Alba tru a se asigura c.adr.e cu o înal
a fost instalată şi o bandă la fel cărbunele extras Ia mina lulia să ia toate măsurile pentru ca tă calificare, care să corespundă
Dacă aşa stau lucrurile pri suprafaţă pentru alegerea ma cerinţelor ridicate de sistemati
vind cantitatea cărbunelui cu nuală a bucăţilor de steril, fapt Vulcan va îi un cărbune de ca
totul altfel se prezintă ele din ce a făcut ca acesta să scadă petrolul să nu lipsească de la nici o zarea întreprinderii, au fost or
punct de vedere al calităţii lui. simţitor, rămînînd însă departe litate şi preţul de cost va scă
de ceea ce trebuie realizat. cooperativă din raion. ganizate în acest an în între
¦Procentajul de cenuşă admis, dea simţitor, lipsind !penaliză
în loc să fie redus, a fost depă rile. prindere 4 cursuri de speciali
şii în fiecare lună. Din această
cauză mina a plătit penalizări, — V/wl j zare pentru muncitorii metatur-
pe primele trei trimestre, care
depăşesc suma de 1.500.000 Iei. Este cunoscut faptul că cele
Cum se explică această stare niai eficace metode de separare IOOdDOQQOCOÎÎD SOCCaOC^KXXXXÎOOOCXXiCoGCCCC/.'XXXXSD^OOOOOCCXÎCOOCCOOÇ
de lucruri? Faptul că procenta
jul de cenuşă variază de !la o a sterilului constau în alegerea deznoltării industrie! dio a se. T raducerea lor în v ia ţă către im perialiştii am ericani, a-
lună la alta şi de ia un trimes va schim ba radical aspectu l ţă
tru la altul, explică multe lu manuală a bucăţilor mari de ste- ¦ rii noastre. R epublica Populară tunci in ţara n oastră se va pro
cruri. Că în !trimestrul II, cali
tatea cărbunelui extras a fost iril încă în abataje şi în exploa d u c e la s f îr ş itu l c i n c i n a l u l u i : g-
mai bună decît în toate celelal
te, se explică !prin aceea că cea tarea raţională a straielor cu D em ocrată Coreeană, dintr-o ia nergie electrică — de 19 ori m ai
mai mare pondere .a avut-o pro
ducţia de la straturile 17, 18, 7, intercalaţii, aplicînd puşcarea D. Coreeană ră cu o a g ricu ltu ră în a p o ia tă , se m u lt d ecît în C oreea de su d, căr
8 şi 9, straturi subţiri, cu inter
calaţii mici de steril. Iată deci lor selectivă. Pentru aceasta în v a tr a n s f o r m a in tr - o ţa r ă iri- ţi u n e — d e 12 o ri, cim .en t —
un motiv !obiectiv ca lucrurile
să meargă bine. Iar faptul că în să, se cere din partea -maiştri d u stria l-a g ra ră , cu o in du strie de 100 de ori, ţesătu ri — de
trimestru! Mi !procentajul de ce
nuşă a fos!t cel mai mare, se lor şi tehnicienilor din sectoare s o c i a l i s t ă in d e z v o lta r e . In p e 3 ,3 o r i ş i p e ş te — d e 4 o^ri. D in
explică prin aceea că ponderea
cea mai mare a avut-o exploa o conştiinciozitate deosebită. Bi C e a 'de a tr e ia s e s iu n e a A - m ică va acorda principala aten
tarea stratului 15, un strat cu
intercalaţii considerabile de ste trebuie să controleze în perma d u n â r ii 'P o p u la re S u p r e m e a IUN BON KEN ţie producerii, d e în g ră şă m in te rioada cincinalului va creşte ro cauza lipsei producţiei de fontă,
ril. Iată un ai doilea !motiv, de nenţă felul în care minerii, în R .P .D . C o re e n e , c a re o .a vu t lo c
data aceasta parţial obiectiv, ca tone, lam in ate — 500.000 tone. chim ice pentru dezv.oltarea a g ri lu l co n d u că to r al in d u strie i in o ţel, în g ră şă m in te ch im ice şi a l
lucrurile să meargă prost.
goana după cantitate, de multe în iu n ie a n u l a c e s ta , a a d o p ta t Se va acorda o atenţie deose culturii, care va a tin g e în anul econom ia n aţională, greu tatea ei tor ram uri ale in du striei din C o
In concluzie, se observă că bită producerii de oţel special,
acolo unde condiţiile geologice ori dau uitării calitatea cărbu le g e a cu p r iv ir e ia p r im u l p la n necesar pentru n evoile industriei 1961 — 63.000 tone. P rodu cţia sp ecifică în p ro d u cţia in d u stria reea de sud nici nu putem face
¦de zăcămînt sînt favorabile, şi constructoare de m aşini. lă g lo b a lă fiin d de 70 la sută. o com paraţie cu rea liză rile noa
calitatea cărbunelui este îmbu nelui. c in c in a l ( 1 9 5 7 —1 9 6 1 ). m edicam entelor va creşte de p es
nătăţită; iar unde nu, aceasta P rim ul nostru plan cincinal
se înrăutăţeşte, lucru ce denotă La mina Vulcan sînt brigăzi S arcin ile fu n dam en tale ale prevede sarcini im portan te pen te 7 ori.. C u a ju to r u l p e c a r e n i-l D atorită în deplin irii ca suc stre.
că în goana după cit mai mult tru industria m aterialelor de
cărbune, problema calităţii a care au obţinut frumoase depă p r im u lu i p la n c in c in a l, p o tr iv it construcţie. Cu ajutorul U niunii acordă poporul rom in, vom con ces a prim ului plan cincinal, va In p re ze p t oam en ii m uncii
fost neglijată aproape în între S o vietice vo fi co n stru ită o fa creşte considerabil producţia pe din C oreea de nord, sub condu
şiri de plan, avînd grijă ca pro h o tă r îr ilo r C o n g r e s u lu i P a r ti brică de cim ent cu o capacitate strui o fabrică de m edicam ente.
ducţia extrasă să fie de bună ca d u lu i 'M uncii d in C o re e a , se re Sprtjm indu-nepe d ezv o lta re a <** A sljel- * * * * • cerea în ţeleaptă a partidului
litate. Astfel pot fi amintite bri fe ră la în tă r ir e a p e m a i d e p a r te ,c u 'p recăder e a industrieie re le amLl 1 X 1 s e m m pumticdiiu, c ed u cpe o lu p tă s f in tă !xm -
o a c o r d,a o a
gada lui loan lluniady de !a a b a z e i e c o n o m ic e a s o c ia lis m u v m t,e n ţ,i.e ,în s e m n a t,a,, c afp d e l o c u ito r : e n eurbg ie e le c tr i- tru u n ific a r e a p a ş n ic ă a p a tr ie i
sectorul HI, stratul 5, şi briga lu i în p a r te a d e n o r d a R e p u şi industriei uşoare. Se vor con- C^1 ^ 0 k w h ., c ă r b u n e 1 n o a s tr e ş i p e n tr u c o n s tr u ir e p s o
da iui Ştefan Gantz de la sec b lic ii ş i la r e z o lv a r e a ,- în lin ii strui num eroase obiective care ton ă, fo n tă — 70 k g ., o ţel — cia lism u lu i în p a rtea d e nord a
torul II. m ari, a problem ei con diţiilor de a n u a lă dP proclucfie d e 400.000 vor produce din belşu g bunuri 68 kg., în g ră şă m in te chim ice — R epu blicii, în su fleţiţi în m unca
Dar !partea tristă este că ma dia tă şi de locu it ale poporului. ¦tone, ia r cu a ju to r u l R o m in ie i de larg consum pentru oam enii şi lu p ta lor p a trio tică de sa rci
vom construi o fabrică de ci m uncii din patria noastră. 64 kg., cim ent — 200 kg., ţesă- nile m ăreţe ale prim ului nostru
joritatea brigăzilor neglijează P rim u l plan cincinal al ţării m en t în raion u l „S in h o ri“, a turi — 20 m etri şi peşte — 65 plan cin cin al, care ne in d ică in
acest lucru ; printre acestea se n oastre decurge din urm ătoarele cărei producţie anuală se va ri S a rcin ile pu se in fa ţa in d u s kg. D a c ă c o m p a r ă m a c e s te cifre m od lim pede drum ul spre feri
numără brigăzile conduse de s a r c in i p r in c ip a le c a re s e a flă în dica la 200.000 ton e. In d u stria triei n oastre de către prim ul cirea şi p ro sp erita tea poporului
•Efnerik Csiki de ia sectorul I faţa p o p o ru lu i: crearea unei ba constructoare de m aşini şi de cincinal sînt, in tr-adevăr, gran- cu indicii pe anul 1956 a econo n o stru .
stratul 3, loan Visa, sectorul I, ze trainice pentru in du stria so p r e lu c r a r e a ¦m e ta le lo r — in im a
stratul 3, Alexandru David, sec cia listă , lich idarea in în treg im e m iei C oreei dc sud, ocupată de
torul IV, stratul 15 şi altele. a răm ăşiţelor feu d a liste din in industriei grele — va creşte p i
dustria ţării noastre, întărirea
Iată de ce se impune condu bazei econ om iei’n a ţion ale, d o ta uă la sfîrşitu l cin cin alu lu i cu w t& m w m
cerii sectoarelor să-şi îndrepte rea in du striei cu m aşini şi unel p este 2,6 ori.
mai mult atenţia asupra acestor te m oderne, pregătirea condi
probleme, căutînd metode de sti ţiilor m a teria le şi tehnice pentru P en tru g ră b ire a operei .de e-
mulare nu numai a muncii cart dezvoltarea unor construcţii ca
ti.lative, .ci şi calitative. Iar cei le c trific a re a ţării., m ai în tîi de
toate e necesar să acordăm a- In cursul anului
p itale de m are am ploare, întări l e n t i e ,c u v e n ită h id r o c e n tr a le lo r 1958 ia Phenian,
şi term ocentralelor existente. P e capitala R;P.D. Co
PRINTRE TINERI rea si d e zvo lta rea in d u striei u- de a ltă parte trebuie să -ducem reene, s-ap constru
şoare, aprovizion area oam enilor la bun sfîrşit co n stru cţia hi it numeroase apar
drocentralei de p e-rîu l Dnkro-
m uncii cu produ se d e .larg con-
BRAD (de la şubredacţia noa- parate intr-un termen cît maii şurp,. kan, să grăbim ritm ul de con tamente noi pentru
Mră voluntară;). — Am vizitat scurt, cit mai bine şi cit mai La sfîrşitu lp rim u lu i plan cin stru c ţie a te rm o c e n tra le i d e la oamenii muncii.
¦deună.z-i împreună cu tovarăşul Ieftin. Am stat de vorbă cu cî- cinal, ca urm are a p rio rită ţii ce IN FOTO: Noi
iKirschiner Andrei — şeful 'Co ţiya dinire ei. se va acorda industriei grele, P h e n ia n ş i "iff i-h id ro c e n tra le i t i
loanei auto de la I.R.T.A. Baia greu tatea specifică a acestei ra locuinţe ridicate ilri
de Criş — atelierul de reparaţii Am aflat că cei care lucrează m uri a econ om iei va fi de 61,3 neretului- d e la K an ga. hi anul capitala R.P.D. Co
aici sint utemişti. .Deşi sint ve la su tă în produ cţia g lo b a lă in
auto. niţi 'din diferite .regiuni ale ţă dustrială. V or cunoaşte un avînt 1961 ţara n oaştră va dispu n e de
Celor două autocamioane ce rapid industria m etalurgică, in 9,7 m ilioan e k\Vh.
rii, .oi s-au împrietenit repede. dustria chim ică, a con strucţiilor
se aflau in hala de reparaţii li de m aşini şi altele. P roducţia de Prin îm b u n ă tă ţirea condiţiilor reene.
se făceau ultimele pregătiri pen ‘Lucrează cu multă pricepere, se
tru a .iii date din nou in circu fon tă va a tin g e în an u l 1961 — tehnice din m ine, prin punerea
laţie. Tinerii de aici muncesc in ajută la1nevoie şi dau numai lu 900.000 tone, oţel — 670.000
aşa fel incit maşinile să fie re crări de 'bună calitate, in ex p lo a ta re a unor m in e noi,
I. 'PIRVA în cu rsu l cin cin alu lu i producţia
d e cărbune va creşte cu nesie !S 3
2,5 ori, a tin g în d în an u l 1 9 6 !.
10 m ilio a n e to n e . I n d u s tr ia :d u 
