Page 65 - 1958-11

. L.
W i\
avfnful
iDircccrti
soclsSiste Anul X Nr. 1220
!l îl Un nou succes
în munca
Colectivul de muncă al ex­ bune in oorftul anului 1960. Tot
ploatării miniere Petrila, care
de la începutul anului a extras
36.000 tone cărbune peste plan,
a obţinut marţi un nou succes:
minerii din brigada condusă de
Grigorie Marcu şi-au realizat
sarcinile de plan pe anul 1959,
extrăgind primele tone de căr-
Respectînd graficul
I M de lucrări
Lucrările de refacerea turnă­
toriei de fontă de la uzina „Vic-
toria“-Călan an intrat în faza
finală. Respectînd graficul de
lucrări, colectivul de muncitori,
tehnicieni şi ingineri de pe a-
cest şantier a reuşit să'term ine
înainte de vreme lucrările pre­
văzute pentru etapa doua. Ac­
tualmente constructorii au in­
trat in etapa IlI-a a lucrărilor.
¦Trecind peste lipsurile în a-
provizionarea cu materiale, fo­
în prima jumătate
Ulii a lunii noiembrie
ANINOASA (de la subredac-
ţia noastră voluntară). — La
sute de metri sub pămînt, in a-
dineul minei Aninoasa, întrece­
rea socialistă în întîmpinarea
conferinţei raionale de partid şi
a zilei de 30 Decembrie ia un Ortacii comunistului Aurel
avînt tot mai mare. Zilnic, zeci Cristea brigadier în sectorul I
de vagonete de cărbune, peste al minei, au dovedit nu odată
sarcinile de plan ies la supra­ priceperea, hărnicia şi dîrzeoia
faţă. In scurtă vreme angaja­ in muncă.
cu un crescător de animalementele luate de brigăzi şi sec­ In abatajul nr. 8, în care mun­
toare vor deveni fapte împli­
nite.
Pe drumul înfăptuirii angaja­
mentelor merge cu succes colec­
tivul sectorului IV Priboi, care
din angajamentul luat pe luna
noiembrie a. c. a şi realizat 3
pătrimi în prima jumătate a lu­
nii. Aportul cel mai de seamă a
fost adus de minerii din brigada
Realizări şi perspective I întotdeauna am. preferat ¦vacile Simen la!. Iile, pe lingă japiu! că sint bune
la fabrica „Sebeşul“
¦¦nil— — — a
Ţinind cont de cererile coli­
matorilor în ceea ce priveşte
rgirea sortimentelor, fabrica
sebeşul“ a căutat să satisfacă
:este cerinţe, producind in a-
ra planului 20.000 perechi cio-
i.pi bumbac, 19.000 perechi cio-
ipi de mătase, 6.800 bucăţi ar-
:ole de lenjerie de bumbac şi
900 bucăţi articole de lenjerie
3 mătase. Aceste articole re-
ezintă o valoare de 209.000
i.
Pentru anul 1959, întreprin-
;rea şi-a propus să realizeze dice.
i 60 la sută mai multe articole
ferite fată de anul 1958.
Munca cu cartea
în rîndul minerilor din Lupeni
In anii regimului nostru de demo­
craţie populară, oraşul Lupeni a cu­
noscut o dezvoltare nemaimtilnită.
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de via­
ţă ale minerilor, care in trecut locu­
iau în case scunde şi igrasioase, s-au
construit numeroase blocuri cu aparta­
mente spaţioase şi confortabile. S-au
deschis o serie de magazine noi, a
luat fiinţă o şcoală medie mixtă, iar
pentru ridicarea nivelului cultural s-a
construit un club în cadrul căruia se
desfăşoară o rodnică activitate.
In sediul acestui club îşi desfăşoară
activitatea o bibliotecă care numără
!ieste 13.000 volume. Niunai in cursul
anului curent la biblioteca, acestui club blemele de producţie, cum ar }l, de
au fost înscrişi un număr de 950 ci­
titori, care au citit în acest timp un
număr de 13.505 cărţi şi broşuri.
Printre cititorii de frunte ai biblio­
tecii se numără mineri şi muncitori c a : bibliotecară să ţină o ¦ legătură mai
Mihai Anton, Petru Marcu, Marin Că-
lugăru Mihai Maxim şi alţii.
Dacă răsfoim fişa tovarăşului Mihai
Maxim, electrician la sectorul !IX al
minei Lupeni, observăm că în anul a-
cesla el a citit un număr de 40 cărţi
şi broşuri. Printre cărţile citite de el
se numără „Iluminatul fluorescent",
în aceeaşi zi, brigada de tine­
ret a minerului Nicolae Cri;stea
a început să extragă cărbune în
contul anului viitor. La această
exploatare minieră circa 300 de
ryineri, în cea mai mare parte
tineri, lucrează acum în contul
anilor 1959—1964.
losind materialele rezultate din
demolare, muncitorii de la con­
fecţii şi montaj, de la săpături
şi beton are, zidarii, nu şi-au
precupeţit eforturile pentru a-şi
duce la bun sfîrşit sarcinile.
Modul in care se desfăşoară
munca dă convingerea că ter­
menul de predare v.a fi respec­
tat.
CAROL' JURJ
corespondent
lui Emerik Biro care, in ace­
eaşi perioadă, au înscris cel
mai frumos succes pe exploa­
tare : 834 tone de cărbune in a-
fara planului.
tV
cesc acum, au de' înfruntat grele
încercări. Temperatura ridicată
împiedică in mare măsură con­
tinuitatea lucrului. Dar cu dîr-
zenia ce-i caracterizează, ortacii
lui Cristea nu se dau bătuţi. In
perioada 1— 15 noiembrie ei au
reuşit să extragă peste plan can­
titatea de 113 tone cărbune.
LICIU LUCIA
j u i i h , « » » " miwiir-rwimiB
Pentru producerea unor sor­
timente superioare, ţinind sea­
ma de capacitatea utilajului e-
xistent precum şi a celui ce va
urma să sosească în întreprin­
dere, conducerea întreprinderii
a solicitat forului tutelar, pro­
ducerea ciorapilor din fire „Per-
lon“,. fire poliamidice, cu cali­
tăţi superioare, fabricate pentru
prim oară în ţara noastră. Ast­
fel, în semestrul II 1959, între­
prinderea va produce 190.000
perechi ciorapi din fire poliami­
DORIN LADARU
planificator
„Talisman" şi altele.
Pentru atragerea cititorilor ia biblio­
tecă, bibliotecara Maria Solomon a or­
ganizat in cursul acestui an o seară
literară închinată marelui nostru poet
M. Eminescu, două recenzii asupra
cărţilor „Patria pierdută", de Wilis
Laţiş, şi „La miezul nopţii va cădea
o stea", de T. Constantin, iar pentru
micii cititori — două dimineţi de
basme.
In ceea ce priveşte manifestaţiile de
masă, ar fi bine ca in cadrul aces­
tora tovarăşa Maria Solomon să popu­
larizeze şi unele cărţi legale de pro­
pildă: „La şcoala brigăzii de mi­
neri", sau „Iniţiativa minerilor de ta
Aninoasa" etc.
De asemenea, ar fi bine ca tovarăşa
slrinsă .cu organizaţiile de masă din
oraşul Lupeni. ,
Ţinind cont de aceste ctteva sugestii
şi muncind cu aceeaşi dragoste şi, pri­
cepere, tovarăşa Maria Solomon va ob­
ţine noi şi însemnaie succese in munca
cu cariea in riadul minerilor din Lu­
peni.
R. BALŞAN corespondent
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢl-VAl
Vineri 21 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani
awHiBBWBwanaaeawz!KMiagMP?MTOTari^ rgwr«7OTP?îJ-PinpgySssagsgtCTKf
*****tir,Lsţ. •
Se dezvoltă reţeaua de deservire Printre numeroşii in­
a populaţiei vitaţi care au participat
la schimbul de experien­
ţă organizat în oraşul
Sebeş, pe tema dezvoltării creşterii
animalelor, a fost şi un grup de
colectivişti de Ia gospodăria agri­
colă colectivă „Victoria" din Le-
nauheim, regiunea Timişoara.
IN C LIŞEU : Grupul de colecti­
vişti din Lenauheim studiind un
grafic care reprezintă jelui cum a
crescut sectorul cooperatist al a-
griculiurii în raionul Sebeş.
Dllfcl MUNCA
tinem tidui.
La toate magazinele alimen­
HAŢEG (de Ia subredacţia maiat ciorapi, legătorie de cărţi tare din Deva, unde muncesc brigăzi
noastră voluntară). Consiliul de şi copiat acte. de bună deservire, tineretul a fost mo­
conducere al cooperativei de pro­ bilizat la realizarea şi depăşirea sar­
ducţie meşteşugărească „Reteza­ Deschiderea acestor noi secţii cinilor de plan şi pentru o bună de­
tul" din Haţeg, a luat. conform a avut o influenţă binefăcătoare servire a oamenilor muncii.
planului de muncă, o serie de şi asupra îndeplinirii planului
măsuri în vederea lărgirii reţe­ de încasări în num erar: pe pri­ La magazinul nr. 8, de pildă, tine­
lei de deservire a populaţiei. Ast­ mele 17 zile ale lunii noiembrie relul s-a angajat să realizeze planul
fel, de curînd au luat fiinţă planul de încasări în numerar de desfacere pe anul 1958 pînă la 15
următoarele secţii1noi: foto, re­ fiind depăşit cu 15 la sută. decembrie a.c., să sporească producti­
vitatea muncii cu 2 la sută faţă de
NfCU SB-UCHEA primul semestru şi să reducă cheltu­
ielile de circulaţie cu 3 la sută.
Colectivul de tineri ai magazinului
De vorbă nr. 4 s-a angajat să îndeplinească
plănui de desfacere şi să organizeze
o exemplară deservire a consumatori­
lor.
La magazinul tineretului se duce de
asemenea lupta pentru a se organiza
în aşa fel munca, îneît magazinul să
devină cel mai bun magazin din oraş.
Colectivul de tineri de aici a chemat
Am avut prilejul să văd la expoziţia organizată, de Comitetul executiv al la întrecere celelalte colective de tineri
Sfatului popular raional Sebeş, cu prilejul schimbului de experienţă pe tema de la magazinele din oraş, în cinstea
însămînţărilor artificiale la vaci, cele mai bune rase de animale de acest fei. zilei de 30 Decembrie, cu următoa­
rele obiective: depăşirea planului de
Curio3 să- aflu amănunte în legătură cu producţia de lapte obţinută do desfacere cu 2 la sută, mărirea vite­
la acestea şi felul ’cum sîht u ngrijiţe/şi. hrănite,- nvăm adresat cu cîleva zei de circulaţie a mărfurilor, reduce­
întrebări tov. loan Dumitreasa, unui dintre cei mai pricepuţi crescători de rea lipsurilor normale ia mărfuri ele.
animale din oraşu! Sebeş. Iată pe scurt convorbirea noastră :•
CORNEL CORNEA
ÎNTREBARE: Ce rase de vaci preferaţi să creşteţi şi care consideraţi că corespondent
stnt avantajele creşterii lor ?
RĂ SP U N S: Sint crescător de vaci pentru lapte de foarte multă vreme,
producătoare de taple, sint -şi deosebit de bune pentru muncă. Iată. de pil­
dă, vaca pc care o vedeţi (in clişeul de jos) este de rasă Simental. Arc
8 ani. De ciţiva ani reuşesc să obţin de ta ea o producţie de lapte .de
peste 4.400 litri anual. E adevărat că pentru obţinerea linei astfel de produc­
ţii am acordat o atenţie deosebită îngrijirii şi hrănirii animalului.
ÎNTREBARE: Ce aţi putea să ne spuneţi in legătură cu îngrijirea şi
hrănirea vacilor pe care io creşteţi ?
RĂSPUNS: Experienţa a dovedit că atunci tind nu se acordă atenţia cu­
venită 'îngrijirii animalelor, ele dau un randament scăzut, atit co producţie
de lapte şi carne, cit şi ca muncă. De aceea, mă• preocup îndeaproape de a
creşie animalele tntr-un mediu prielnic. Ijx h ! de adăposiire (grajdul) a
acestora este in permanenţă curat. Zilnic, de două sau chiar de irci ori,
curăţ pe jos, şi schimb paiele pe care vila se odihneşte pentru ca ele să
nil conţină umiditate. Mă îngrijesc apoi îndeaproape. de curăţenia corpora­
lă a vacilor pe care le cresc. In fiecare dimineaţă şi seară le fesei şi le
curăţ de praful care se îmbibă in păr.
Ţinind seama că hrănirea animalelor, este una din condiţiile cele mai
importante care asigură o producţie sporită de lapte, mă'preocupă îndea­
proape această problemă. Nu aş vrea să se creadă că ta hrănirea animale­
lor folosesc metode deosebite. In această privinţă aş putea spune doar că,
în primul rind,' hrănesc vacile la fim put potrivii dinei ca hrană de bază ani­ Intr-o secţie auxiliară
malelor porumb msilpzat si furaje de calitate, concentrate şi suculente. Cel mai mare ciocan cu aburi al
Asigur apoi, tot la timp,' adăpatul vacilor, lucru pe care miitţi crescători jorjei, străjuieşte ca o sentinelă in­
obişnuiesc să-l neglijeze. trarea în hală. In schimbul acesta,
oamenii lui Silion Gheprghe îi stru­
Aş- vrea să mai amintesc câ 'vifelele pe care le obţin 'de la vaci, le cresc nesc năravurile şi forţa-i de titan.
in majoritatea cazurilor, înlocuind vacile atunci tin d ¦acestea au îmbătrinii. Lingoul de secţiune pătrată, pe care-!
In cazul tind sini oiţei (cel din clise ul de faţă are doar 8 săplâmini) ii lot răsucesc pe nicovală, este un ax
contracte» cu staiul pentru a fi folosiţi ca reproducători. cu cep — in devenire; cel de-al pa­
trulea ax de acest gen confecţionai
Merită să amintim faptul că în cadrul concursului „Pentru cea mai pentru laminorul bluming. Băiui pe
bună gospodărie crescătoare de animale" organizat de către Comitetul muchii, porţiune cu porţiune, pătratul
executiv al Sfatului popular raional Sebeş, crescătorul de. animale, loan capătă treptat rotunjimi ce-I apropie
Dumitreasa a obţinut unul din premiile acordate. iot mai mult de forma şi dimensiu­
nile cuprinse in desen. Silion con­
. V. P. duce manipularea propriu-zisă a lin­
goului înroşit, care cintăreşte circa
400 kg. Petrigichis Gheorghe şi Un-
gureanu Nicolae îl ajută. Trupurile
lor trepidează in acelaşi ritm cu iz-
biiurile ciocanelor. Dogoarea oţelului
aprins le împroaşcă feţele cănite cu o
nouă salvă de mărgele strălucitoare,
Sini concentraţi cu întreaga fiinţă
asupra piesei ce se naşte din miinile
lor.
Cirul lingoul a ajuns de ia galben
deschis la roşu închis şi de la for­
matul pătrat la cel roiund, încorda­
rea oamenilor se topeşte inir-o dulce
relaxare a muşchilor. De-acum, e
rîndul unui nou bloc înroşit pe care
macaraua îl va aduce după o scurtă
pauză.
Oamenii projilă de răgaz, aprind
ţigări şi trag cîieva fumuri în tihnă.
In scurta pauză, cei trei forjori mi-au
TELEGRAM A
Către Comitetul Central al Partidului
Muncitoresc Socialist Ungar
Dragi tovarăşi,
Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a creării Partidului Comunist din
Ungaria, sărbătorită de clasa muncitoare din Republica Populară Ungară,
şi poporul maghiar, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn
vă trimite dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului partid un caid
saiut frăţesc şi cele mai bune urări.
Făurit în anii avîntului revoluţionar care, după victoria Marii Revoluţii
din Octombrie, a dus la destrămarea imperiului habsburgic, tînărul Partid
Comunist din Ungaria s-a călit în focul luptei pentru instaurarea dicta­
turii proletariatului. El a condus lupta eroică a clasei muncitoare maghiare
pentru apărarea tinerei Republici Sovietice Ungare împotriva forţelor co-
vîrşitoare ale reacţiunii interne şi internaţionale.
In anii negri ai dictaturii horthystc şi ai celui de-al doilea război mon­
dial, Partidul Comunist din Ungaria a fost principala forţă care a ţinut
mereu vie flacăra luptei împotriva exploatării grofilor şi capitaliştilor,
pentru democraţie şi socialism. Dînd numeroase jertfe, el a organizat lupta
clasei muncitoare, a forţelor democratice şi patriotice pentru apărarea inte­
reselor vitate ale maselor, pentru independenţa naţională a ţării, pentru do-
borîrea dictaturii fascisto-horthyste.
Eliberarea ţării de către glorioasa armată sovietică a creat condiţii
ca oamenii muncii din Ungaria să-şi ia soarta în propriile mîini. Sub con­
ducerea partidului, ei au pornit pe drumul construirii socialismului, obţinîhd
realizări de seamă în dezvoltarea economiei şi culturii, în ridicarea nive­
lului lor de trai.
Apărînd cuceririle lor revoluţionare, oamenii muncii din Republica Popu­
lară Ungară, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, cu
ajutorul internaţionalist al Uniunii Sovietice şi ai celorlalte ţări ale lagăru­
lui socialist, au ieşit victorioşi din greaua încercare a rebeliunii contrarevo­
luţionare din 1956 pusă Ia cale de cercurile imperialiste mondiale şi de reac-
ţiunea internă.
Oamenii muncii din Republica Populară Romînă se bucură sincer de
succesele mari obţinute de poporul frate maghiar în consolidarea orîndui-
rii democrat-popuiare şi dezvoltarea economiei socialiste. Prietenia de nez­
druncinat dintre popoarele noastre, care se întemeiază pe scopul comun al
construirii socialismului, pe principiile colaborării frăţeşti şi ajutorului reci­
proc se întăreşte pe zi ce trece, contribuind la cimentarea unităţii de ne­
clintit a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică.
Cu prilejul acestei glorioase aniversări urăm din toată inima Partidu­
lui Muncitoresc Socialist Ungar, clasei muncitoare, poporului maghiar, noi
victorii în construirea socialismului şi întărirea continuă a puterii populare.
Trăiască Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, în frunte cu Comitetul
său Central!
Trăiască prietenia frăţească dintre poporul romîn şi poporul ungari
COMITETUL CENTRAL
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN
------------------ ------------- — BEH—------- ---- -------------------
In gospodăriile de stat
mal sint de arat
încă suprafeţe însemnate
In ultimele zile ritmul arătu­ Ia dispoziţie un număr de 6
rilor adinei de toamnă a fost tractoare. Cu ajutorul acestora
grăbit în gospodăriile de stat
din regiune. Gospodăria agricolă va putea termina arăturile. în-
de stat Apold mai avea de arat tr-un timp scurt dacă va orga­
doar 4 ha. în ziua de 20 noiem­
brie, iar G.A.S. Sîntămăria Or- niza în aşa fel munca, îneît toa­
iea 30 ha. Gospodăriei de stat te tractoarele să lucreze cu în­
din Petreşti îi mai rămăsese de treaga lor capacitate atît ziua
arat, la această dată, o supra­ cît şi noaptea.
faţă de 61 ha. Dacă va folosi,
cu chibzuinţă în zilele ce urmea­ La gospodăria de stat din Al­
ză atelajele şi acestea vor Ii ter­ ba Iulia situaţia arăturilor adînci
minate de arat în cel mult trei de toamnă continuă' să fie ne­
zile. satisfăcătoare. Această gospodă­
rie mai are de arat adînc încă
Mai slab se prezintă situaţia 179 ha. Conducerea acestei uni­
tăţi va trebui să se gîndească
arăturilor adînci de toamnă la
mai mult la posibilităţile pe care
G.A.S. Călan. Aici nu s-au arat le are pentru a lichida această
rămînere în urmă şi să ia ase­
decît 398 din cele 663 ha. pla­ menea măsuri care să asigure
terminarea arăturilor adînci în
nificate. Această gospodărie are cel mai scurt timp.
Pentru aprovizionarea oamenilor muncii
de ia oraşe
Gospodăriile agricole de stat Totodată gospodăriile agricole
continuă să predea statului mari de stat au mai livrat aproxima­
cantităţi de produse pentru a- tiv 11.000 de vagoane de legu­
proviziotiarea oamenilor muncii me, zarzavaturi şi fructe, precum
de la oraşe. Printre altele au şi mii de vagoane de cartofi. In
fost livrate pînă acum 35.500 numeroase regiuni ale ţării, prin­
de vagoane de grîu şi secară. tre care Bacău, Baia Mare, Hu­
Gospodăriile agricole de stat nedoara, Oradea, planul de li­
din regiunile Galaţi şi Con­ vrări la aceste produse a fost
stanţa au livrat statului impor­ cu mult depăşit.
tante cantităţi de grîu şi secară
peste plan.
cnătat nişte cuţite pentru joarjeca de fruntaşi ai secţiei forjă de la valori­
la bluming, un pinion cu cep pentru ficarea deşeurilor care, după cum
secţia aer-gaz şi încă multe alte pie­ mărturisea dînsui, „ar fi nedrept să-i
se de schimb conjecţionale aci pen­ uităm". A amintii cu amănunte de
tru dijerite secţii din combinat. Ei A. Giganduros — de ia croitţil unel­
n-au uitat însă să amintească şi de telor agricole, de Boji 'Abel de la
1
presă, de Birla Matei — şef de echi­
pă la lăţitul sapelor şi încă 'de vreo
ciţiva forjori care. constituie minuna-
. ie exemple personale pentru restul
muncitorilor.
—i Ştiţi, la noi se lucrează numai
în două schimburi — explica tova­
răşul Zoiomi. Noaptea cuptoarele se
meritele celeilalte echipe de forjori, sting pentru ca dimineaţa s ă . fie din .
din schimbul de după-amiază, pe nou încălzite. Acest lucru ne răpeşte
care o conduce comunistul Moraru din timpul efectiv de mijmcă, scur­
Cornel. In sprijinul afirmaţiilor lor tează viaţa cuptoarelor prin desele
a venii şi secretarul de partid, tova­ variaţii de temperatură. Părerea co-
răşul Zoiomi Tiberiu —• un vîrstnic ,m n işti[or de ^ esie câ> dacă pe
cu firea deschisă. „Pot să spun -
zicea el — că Moraru c cel mai bun lingă piesele de schimb pe care le
şef de echipă. E un muncitor de bază executăm in regie am avea comenzi
al secţiei noastre . Tînăr, ambiţios şi pentru producţia marfă, această
şi priceput, el execută, împreună cu problemă ar fi soluţionată prin ex­
echipa pe care o conduce, piese din­ tinderea lucrului în trei schimburi.
tre cele mai complicate. Şi, impor­
tant e că nu se limitează mimai Ia Se îitţetege că aceasta ar aduce după
piesele pe care i le fixează norma. sine şi bejieficiile corespunzătoare.
De .la o lună la alta el trece cu Noi am făcut propuneri oarecum ti­
mult peste hotarul acesteia, deseori mide, în aceasta direcţie. 'Acum însă,
le definitivăm spre a le prezenta
chiar cu o sulă de procente..." direcţiei tehnice a combinatului. Ră-
După ce a terminat cu Moraru nune, numai ca această direcţie să-şi
Cornel, secretarul a început să carac- spună cuvînlul...
ierizeze încă o serie de muncitori s. IONESCU