Page 66 - 1958-11

Pag: 2 drumuu sm m Nf. 1220
BEJÜS5E

Pe marginea cifrelor de control ale dezvoltării La Celeabinsk Industria constructoare de maşini
(U.R.S.S.) s-a ter­
economiei naţionale a M. R. S. S. pe anii 1959 —1965 minat construcţia din Bielorusia
primei părţi a Uzi­
wnv" iw*crrrîrriaiwurrtniwíiniánarfiain«ir i¦¦iMBatBCteabnaaee nei de prefabricate In dezvoltarea industrială a Automobilele fabricate la uzina
din beton armat. Bielorusiei o importantă reali­ din Minsk se exportă in multe
Perspectivele regiunilor răsăritene Întreprinderea va zare o constituie crearea unei
avea patru trans­ puternice industrii constructoa­ ţări.
ezvoltarea rapidă a economiei regiunilor şi dezvoltării complexe a economiei părţii europene a portoare pentru pro­ re de maşini. S-a dezvoltat în Recent, de pe cOnveierul prin­
răsăritene ale Uniunii Sovietice este pre­ R.S.F.S.R., Uralului şi Siberiei. ducerea pieselor mod deosebit de rapid industria
văzută în tezele raportului lui N. S. Hruş- prefabricate. Pentru constructoare de maşini-unelte. cipat at uzinei de automobile
ciov oa unul din principiile fundamentale Regiunile Uralului vor păstra şi pe viitor locul de conducerea proce­ Cele 6 uzine constructoare de din aşezarea Jodino (in apro­
ale repartiţiei forţelor de producţie în frunte în ce priveşte producţia metalelor feroase şi nefe­ selor tehnologice maşini-unelte, existente în repu­ piere de Minsk) au coborit pri­
U.R.S.S. Peste 40% din toate investiţiile roase şi construcţia de maşini grele. Se prevede creşterea se vor folosi pe blică, produc 70 de tipuri de mele autocamioane cu descăr­
capacităţii de producţie a cunoscutelor combinate metalur­ scară largă ma­ strunguri de diferite dimensiuni. care automată „MAZ-525“ cu o
capitale sînt destinate dezvoltării regiunilor răsăritene. gice din Magnitogorsk, IMijnî - Taghil şi Orsk-Halilovo. şini automate şi Anul acesta va intra în func­ capacitate de 25 tone.
Aceste regiuni care cuprind Uralul, Siberia, Kazahstanul, Numai regiunea Celeabinsk va produce în 1965 mai multă semiautomate. ţiune o uzină de linii automate, Uzina din Jodino este a doua
Asia Centrală, vor da pînă în 1965 aproximativ 50% din fontă decît produce astăzi Franţa. Luna trecută la uzina care va fi cea mai mare între­ întreprindere constructoare de
producţia de oţel, fontă, cărbune, energie electrică şi metalurgică din Celeabinsk a fost dat în exploatare cel IN FOTO: Pri­ prindere a industriei construc­ automobile din Bielorusia. in
70% din producţia de aluminiu. mai mare furnal din ţară şi din toată Europa. mul conveier al în­ toare de maşini-unelte din Uni­ curind la uzină vor începe pre­
treprinderii. unea Sovietică. In prezent, in­ gătirile pentru producţia de au­
In Siberia şi Kazahstan se va dezvolta cu precădere Se prevede un program grandios de valorificare a re­ dustria Bielorusiei livrează pes­ tocamioane cu descărcare auto­
industria cărbunelui. Aici sînt concentrate zăcămintele de surselor naturale ale Siberiei. Aici vor fi construite două te 10% din numărul total: al ma- mată, cu o capacitate de 40 tone.
cărbune care oferă cele mai favorabile condiţii pentru ex­ mari uzine metalurgice care vor constitui temelia celei şinilor-unelte aşchietoare de me­
ploatare. Tot în aceste regiuni se creează o puternică bază de-a treia baze metalurgice a U.R.S.S. Paralel cu puter­ tal produse în U.R.S.S. O mare dezvoltare a luat in­
nicele termocentrale vor fi date în exploatare hidrocen­ dustria constructoare de maşini
energetică care va favoriza dezvoltarea ramurilor de pro­ trala de la Bratsk — cea mai mare din lume — cu o Produsele celor mai mari în­ agricole.
putere de peste 3,5 milioane kW şi se Va începe construi­ treprinderi constructoare de ma­
ducţie cu un consum mare de energie electrică — în pri­ rea hidrocentralei de la Krasnoiarsk, cu o putere de peste şini-unelte din Bielorusia sînt Cea mai mare întreprindere
4.000.000 kW. binecunoscute nu numai in Uni­ din această ramură este uzina
mul rînd a metalurgiei neferoase. unea Sovietică ci şi peste hota­ de tractoare din Minsk. In pre­
rele ei. zent numai această uzină dă o
Cifrele de control acordă mare importanţă specializării producţie globală mai mare de-
Uzina de automobile din cit dădea întreaga industrie a
Dezvoltarea, sectorului energetic Combinatul chimic Minsk este una din cele mai Bielorusiei în 1913— 1914. Uzi­
mari întreprinderi constructoare na produce cunoscutele tractoa-
n perioada 1959—1965 în sectorul electroener- precădere a termocentralelor) a reţelelor electrice şi ter­ de la Sfalinogorsk de automobile din U.R.S.S. Uzi­ re-prăşitoare „Belarus“. Tractoa­
getic al Uniunii Sovietice se va pune ac­ mice vor creşte de aproximativ 1,7 ori. rele fabricate în Bielorusia se
centul pe construirea cu precădere a ter­ Combinatul chimia de la Sialino- este legată de. un mare volum de lu­ na produce autocamioanele cu exportă în peste 20 de ţări.
mocentralelor, pe dezvoltarea accelerată a In cursul planului de şapte ani va fi terminată constru­ gorsk (regiunea Tuia), care va săr­ crări de construcţie şi montaj. Potri­ descărcare automată „MAZ-205“
reţelelor electrice şi realizarea consecventă irea centralelor electrice de la Stalingrad pe Volga, Bratsk bători in curind cea de-a 25-a aniver­ vii planului aprobai, terminarea acestor de 7 ione, „MAZ-525“ de 25 to­ In republică s-au creat între­
a lucrărilor pentru crearea unui sistem — pe Angara, Kremenciug — pe Nipru, Buhtarminsk — sare de la punerea sa in funcţiune, lucrări era prevăzută pentru sfîrşitul a- ne şi „MAZ-530“ de 40 tone. prinderi specializate în produc­
pe Irlîş şi a ailor hidrocentrale. frece prin a doua tinereţe. Ca şi în nului 1959. ţia de piese de rezervă şi rul­
energetic unic pe ţară. primele zile ale existenţei sale, între­ menţi pentru tractoare.
Tezele raportului care va fi prezentat la Congresul al Proiectul planului de şapte ani prevede crearea de sis­ prinderea este cuprinsă de o însufle­ Construirea noilor obiective de pro­
teme energetice unice în partea europeană a U.R.S.S. şi ţită muncă de construcţie. Combinatul ducţie a începui de fapt de la începu­ O nouă mare întreprindere
XXl-lea al P.C.U.S. prevăd creşterea producţiei de ener­ în Siberia centrală, precum şi de sisteme energetice uni­ se reconstruieşte in vederea prelucră­ tul acestui an. In urmă cil 6—7 luni a industriei uşoare
gie electrică, pînă la sfîrşitul acestei perioade, la 500— ficate în regiunile de nord-vest şi vest ale ţării în Trans- rii gazelor naturale, o materie primă abia se profilau contururile lor. In pre­
520 miliarde kWh. Anul acesta ea va atinge 233 miliarde caucazia, Kazahstan şi Asia centrală. Lungimea reţelelor ieftină şi de mare eficacitate. S-a ho- In apropiere de oraşul Volog­ bră. In combinat vor funcţiona
kWh. In prezent, în Uniunea Sovietică se produce, Ia electrice cu o tensiune de 35—500 kW va creşte de apro­ tărit ca această sarcină tehnică com­ zent este deja construită o mare secţie da, situat în nordul părţii euro­ 240.000 de fuse de filat şi apro­
fiecare trei zile o cantitate de energie electrică egală c« ximativ 2,5—3 ori. Aceasta va permite o tot mai largă pentru separarea aerului, în care au pene a U.R.S.S. se prevede să ximativ 5.000 de războaie de ţe­
cea produsă în Rusia ţaristă într-un an întreg. alimentare cu energie electrică a oraşelor, regiunilor in­ plica!ă să fie rezolvată fără întrerupe­ fost instalate puternice maşini de fabri­ se construiască unul din cele sut.
dustriale şi agricole. caţie sovietică. Se reconstruieşte secţia mai mari combinate din Uni­
In cursul planului de şapte ani puterea instalată a cen­ rea producţiei obişnuite. înfăptuirea a- unea Sovietică pentru producţia In 1965, combinatul va pro­
tralelor electrice va creşte de peste două ori. Aceasta In următorii şapte ani în U.R.S.S. vor fi înfăptuite mă­ gazogenă. In vederea recepţionării ga­ ţesăturilor de mătase,din celofi- duce primele 136 milioane metri
înseamnă, că între 1959 şi 1965, vor fi date în exploatare suri importante pentru folosirea energiei atomice în sco­ cestet măsuri, de o uriaşă însemnătate zelor, se reutilează cazonele termocen­ de ţesături.
centrale electrice cu o putere egală cu cea a tuturor cen­ puri paşnice. Vor intra în funcţiune cîteva centrale atorno- tralei.
tralelor create în 41 de ani de putere sovietică. eledrice cu reactori de diferite tipuri. pentru economia naţională, va permite

Ritmul accelerat de dezvoltare a energeticii va fi asi­ Astfel perioada cuprinsă între anii 1959— 1965 va fi o chimiştilor să dubleze producţia de în­ Prima cantitate de amoniac din gaze
gurat mai ales prin construirea de termocentrale. etapă hotărîtoare pentru înfăptuirea învăţăturii lui Lenin
cu privire la electrificarea completă a ţării. grăşăminte azoioase. naturale a fost obţinută în cinstea ce­
Investiţiile capitale la construcţiile electroenergetice (cu

Progresul ştiinţei sovietice. Organizarea producţiei pentru obţi­ lei de-a 41-a aniversări a Marelui Oc­
nerea amoniacului din gaze naturale tombrie. . . . . . . . .

, ! __u. uvanvMi

ezele raportului care va fi prezentat de N. S. rile oamenilor de ştiinţă sovietici în domeniul folosirii Cel mai mare turboagregat
Hruşciov la Congresul al XXI-lea al din Europa
P.C.U.S., prevăd un vast program de cer­ energiei atomice au asigurat ridicarea generală a nivelului
cetări ştiinţifice în perioada 1959— 1965.
După lansarea de către U.R.S.S. a celor ştiinţei şi situarea U.R.S.S. pe primul loc în acest domeniu

trei sateliţi artificiali ai pămîntului, oamenii înaintat al ştiinţelor naturale şi tehnicii. In U.R.S.S. a
de ştiinţă sovietici fac în prezent pregătiri în vederea
zborurilor cosmice. fost creată o puternică industrie atomică. Anul acesta

Ştiinţa sovietică şi-a demonstrat în repetate rînduri a început să producă curent prima parte — cu o putere Inginerii şi muncitorii uzinei Arborele turbinei efectuează
măiestria în rezolvarea problemelor tehnico-ştrinţifice com­ metalurgice din Leningrad au 1.000 rotaţii pe minut. Ultima
plexe. Planurile trasate pentru viitorii şapte ani creează de 100.000 kW — a celei mai puternice centrale átomo- realizat cel mai mare turbo­ treaptă de viteză este dotată cu
oamenilor de ştiinţă condiţii care permit îmbogăţirea ştiin­ agregat cu abur (turbină şi ge­ palete de 765 mm. —¦cele mai
ţe! cu descoperiri şi realizări şi mai măreţe. electrice din lume cu o putere totală de 600.000 kW. nerator) din Europa, care a fost lungi cunoscute in practica mon­
distins cu marele premiu al
Forţele şi mijloacele ştiinţifice sînt concentrate asupra La Leningrad se apropie de sfîrşit construirea spărgă­ Expoziţiei Universale de la Bru­ dială, la turbinele care funcţio­
principalelor cercetări de importanţă teoretică şi practică. xelles. nează la astfel de turaţii.
Eforturile fizicienilor vor fi concentrate în special pentru torului de gheaţă atomic turbo-electric „Lenin“ care va
studierea problemelor razelor cosmice, reacţiilor nucleare, Turbina cu un singur arbore, La uzina metalurgică din Le­
semiconductorilor. putea naviga timp de un an fără a-şi completa rezervele avind o putere de 200.000 kW. ningrad, care şi-a sărbătorit la
funcţionează la un parametru al ’sfîrşitul anului trecut centena­
Oamenii de ştiinţă sovietici păşesc cu succes pe calea de combustibil. > aburilor direcţi de 130 atm. şi rul, se pune în prezent la punct
folosirii energiei termonucleare în scopuri paşnice, Expe­ producţia de turbine cu un sin­
rienţele în acest domeniu, efectuate la instalaţia „Ogra“ In următorii şapte ani vor fi alocate mari fonduri pen­ la o temperatură de 565°. Ci­ gur arbore, cu o putere de
au fost apreciate de fizicienii din lumea întreagă. Lucră- 300.000 kW.
tru construirea de noi instituţii ştiinţifice, înzestrarea in­ lindrul de joasă presiune, avind

stitutelor şi laboratoarelor cu cel mai modern utilaj. Re­ două evacuări este calculat pen­

ţeaua instituţiilor ştiinţifice se va lărgi considerabil mai tru un vid mare de pînă,la 97%. Specialiştii sovietici au creat un nou tip de maşină-freză de săpat pă­
mântul. Ea ţine locul cîtorva excavalo are. Productivitatea ei este de 3.000
ales în regiunile răsăritene ale ţării. metri cubi de pământ pe oră. Ea este, înzestrată cu un mecanism diesel-
eleclric de 600 C. P.
Va creşte numărul cadrelor ştiinţifice, îndeosebi în cele
lillilliiuliiii:::::::::::::::::
mai importante ramuri ale ştiinţei. In prezent în Uniunea

Sovietică există peste 270.000 lucrători ştiinţifici — de

27 de ori mai mulţi decît înainte de Revoluţia din Oc­

tombrie.

:C3L rJiSC43CKX!OOQQOOOOIOaOSSaOQOOQQGOOO^

Mirare® nivelam ic 1rs Mecanizarea complexă r.;:;::::::::î:::;::::::î:j:î:îm:îxr:n:îîjî::

iS »Miciütr Mincis din ucraina a unei mine din Donbas :::::::::::: :::::::::

::::::::::::::::::::::::::::::::::::

In 1957, salariul real al mun­ apă, in anul 1965 se prevede să Ca urmare a mecanizării com­ productivitatea muncii — de CM I (FIRI/MIE denţii şcolilor de ieatru vor da aici specfacole, care vdr
citorilor şi funcţionarilor. din se cheltuiască suma de aproxi­ plexe a lucrărilor in subteran constitui lucrările lor de diplomă.
Ucraina era cu 90% mai mare mativ 3.000.000.000 ruble. PIna şi la suprafaţă, lucrare care va peste trei ori. o Cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea
t, faţă de anul 1940. In ultimii în prezent au fost gâzificate fi desăvîrşită în viitorii doi an1 o Primul volum al „Istoriei Academiei de Ştiinţe a
patru ani, veniturile în bani ale 370.000 de locuinţe din 36 de in mina „Proletarskaia-Glubo Maşinile vor înlocui munca o- Iul Fiodor Şaliapin, la muzeul teatral „Babruşln“ din U.R.S.S.“ a ieşit de sub tipar. Această lucrare, editată
colhoznicilor ucraineni au cres­ oraşe. In următorii şapte ani se în limba rusă, este consacrată istoriei academiei, de la
cut atproape de trei ori. In ulti­ kaia“ din oraşul Makeevka (Ba mului la separarea rocii de Moscova a fost inaugurată o expoziţie unde sînt expuse înfiinţarea ei în anul 1724 pînă în 1803. Volumele II şi
mii trei ani, depunerile la Case­ vor introduce gaze iri alte 99 ziriui Doneţului) extracţia căr­ III sînt în curs de pregătire.
le de economii din Ucraina au de oraşe, iar numărul locuinţe­ bunelui va creste de 1,5 ori, iar blocurile de cărbune de orice numeroase obiecte avînd o legătură cu viaţa mare iui
crescut cu 7.400.000.000 ruble. In
1957, circulaţia mărfurilor a cres­ lor gazificate va spori de patru mărime, la evacuarea vagonete- cîntăreţ rus. Aici se pot vedea, printre altele, un afiş al
cut de peste două ori în compara­ ori.
ţie cu 1940. In ultimii ani a sporit lor la suprafaţă, în staţia de ca­ Operei din Ufa (Başkiria) datind din 1891, unde figurează MlED'RCAlLE
greutatea specifică a mărfurilor zane a minei, în lucrările de la penlru prima oară numele coristului Şaliapin, extrase din
industriale în cadrul circulaţiei combinatul pentru deservirea presă, aprecieri ale contemporanilor despre debutul mare­
generale a mărfurilor. Populaţia lui cîntăreţ pe scena din capitală, despre turneele sale în •k Oamenii de ştiinţă de la Institutul de tehnologie chi­
cumpără în prezent considerabil nevoilor de trai. străinătate, care l-au făcut celebru în lumea întreagă. mică fină din Moscova, în frunle cu profesorul NikolaJ
mai multe produse alimentäre de Evacuarea cărbunelui pe şine Fotografii foarte interesante oglindesc legăturile do prie­ Preobrajenski au realizai penlru prima dată în practica
calitate superioară decît înainte. tenie ale Iul Şaliapin cu G6rki, Repin, Kuprin, Rdhma- medicală sinteza curarinei, care se extrage de obicei din
va fi integral înlocuită cu noile ninov ş, a. frunze de planle tropicale. Avînd proprietatea de a pa­
Volumul şi ritmul construc­ raliza extremităţile nervilor motor!, curarina este folosită
ţiilor de locuinţe sporeşte pe.an conveiere de mare capacitate de larg la operarea unor cavităţi. Profesorului Preobrajenski
ce trece. Dacă în 1956, in ora­ tip „KRlJ-350“. Se automatizea­ îi aparţine de asemenea sinteza pilocarpinei — un mijloc
şele şi aşezările muncitoreşti din pentru tratarea glaucomei (tensiunea din inleriorul ochiu­
Ücraina s-au construit locuinţe ză dirijarea tuturor conveiérelor, * Un periodic literar care apare la Reazan a publicat lui). In prezent se proiectează prima instalaţie industrială
cu o suprafaţă totală de pentru producţia acestui preparat.
a staţiilor de evacuare a apei. un scenariu al lui Serghei Essenin întitulat „Zorite ne
5.100.000 m2, Iar in 1957 — cu o a lucrărilor de încărcare cu schi cheamă“, consacrat evenimentelor Revoluţiei din Octom­ Ar La Aktiubinsk, a început producţia în serie a unui
suprafaţă de 7.800.000 m2 anul pul, a ventilatoarelor, a irans- brie. Scris de Essenin în primăvara anului 1918 în co­ nou aparat Roentgen portativ, destinat procedurilor de
pcriului la suprafaţă. Se intro­ laborare cu trei prieteni, de asemenea poeţi, scenariul nu diagnosticare la domiciliul bolnavilor. Aparatul este mon­
acesta se vor construi aproxima­ a fost turnat. Manuscrisul, care era considerat pierdut, tat într-o valiză. Pregătirile pentru punerea lui în func­
tiv 10.000.000 m2 de suprafaţă duce un sistem de control prin a fost regăsit înfîihpfător în arhive. ţiune durează 2-3 minute.
televiziune cu ajutorul căruia
locativă. Se construiesc tot mai dispecerul principal va putea o Editurile din Leningrad pregătesc prima traducere în
supraveghea funcţionarea tutu­ limba rusă a operelor lui Julius Veksela, celebru poet fin­
multe case în localităţile rurale. ror mecanismelor din abataj şi landez din secolul XIX, Culegerea va cuprinde 86 de
a instalaţiilor de transport sub­ poeme şi tragedia „Taniel Jurt“.
Numai în anul 1957, in satele
teran. a Recent, la biblioteca de literatură străină din Mos­ ? Secţia medico-sanitară a Combinatului textil din
din Ucraina s-au construit Proiectul de reconstruire a cova, a avut Ioc o seară consacrată Eltonorei Duse. Cri­ Taşkent cuprinde o policlinică cu 71 cabinele, secţii de
176.000 de case. terapeutică, obstetrică şi ginecologie, pediatrie şi chirur­
minei prevede folosirea unor ticul de artă N, Solnţev a prezentat un referat asupra gie, înzestrate cu staţionare cu 400 de paturi, un ca­
Se dezvoltă intens oraşele. mijloace tehnice verificate deja, operei artistei şi a turneelor sale în Rusia. Artista poporu­ binet social-juridic pentru problemele ocrotirii mamei şi
in producţie, produse de indus­ lui Olga Androvskaia a citit în limba franceză cîteva copilului. Totodată, pe lîngă fiecare fabrică există o vastă
Pentru construirea, extinderea şi tria sovietică. scrisori inedite ale Eleonorei Duse, adresate lui Stanis- reţea de centre profilactice. Statul alocă anual aproxima­
lavski şi Nemirovici-Dancenko. tiv 10.000.000 ruble pentru întreţinerea instituţiilor me­
reconstruirea conductelor de In anul I960, cînd reconstrui­ dicale ale combinatului. S-a calculat că la fiecare 22 de
La mina „Cerkaskaia-Severnaia nr. 1" a trustului carbonifer „Leninugol" salariaţi ai întreprinderii revine cîte un lucrător medical, iar
din regiunea Lugansk este experimentat noul tip de combină „K8N" con­ rea va fi terminată, extracţia va ® Muzeul de Stat de artă letonă şi rusă din Riga a la fiecare 140 de salariaţi — un medic. La combinai au
struit de întreprinderea „Donhiprougte mas". Productivitatea noii combine este fost lichidate bolile profesionale.
spori în această mină cu 1.000 organizat o expoziţie de sculpturi realizate în Lituania,
de 12 tone pe oră. tone de cărbune pe zi în timp Letonia şi Estonia în anii de după război. Expoziţia pre­
IN FOTO: Mecanicul Glienadii Riablev verificînd combina înainte de în­ ce numărul muncitorilor care zintă 400 de lucrări.

ceperea lucrului. vor lucra in mină va fi cu 1.000 ® La lnslilulul de teatru „Lunacearski" din Moscova a

de persoane mat mic. , j fost înfiinţat primul studio de teatru din U.R.S.S, Stu­