Page 68 - 1958-11
P. 68
Pas. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI' Nr. 1220
B B É i tS B M
Poporul siviitic aprobi Ax& jcm ete ş i i n i • Ju Jiu r te X e ş jfo â • jjb & a e te ş t i r i .
entuziasm programul
construire a comunismului
MOSCOVA 20 (Agerpres). — cru de 6 ore pe zi. Ei şi-au luat Dezbaterile din Comitetul Decorări cu prilejul celei de-a 40-a Poeziile lui Eminescu
Oamenii muncii din Uniunea angajamentul de a îndeplini pla aniversări a întemeierii P. G. din Ungaria In limba cehă
Sovietică aprobă cu entuziasm nul anual de extracţie de bau Politic O.N.U. în problema
tezele raportului care va îi pre xită cu 20 de zile înainte de BUDAPESTA 20 (Agerpres). bru al G.C. al P.M.S.U., Miklos PRAGA 20 Corespondentul Zavada, şi date privind persona
zentat de Nikita Sergheevici termen. folosirii spaţiului cosmic — Cu prilejul celei de-a 40-a a- Somogyi, membru al Biroului litatea marelui poet rom în.
Hruşciov la- cel de-al XXI-lea niversări a întemeierii P artidu Politic al C.C. al P.M.S.U., pre Agerpres an u n ţă: Cunoscutul
Congres al P.C.U.S. Constructorii de maşini din în scopuri paşnice lui Comunist din Ungaria şi şedintele Consiliului Sindicatelor poet cehoslovac Vilem Zavada Emisiunile s-au bucurat de
Ural, care în viitorii 7 ani îşi pentru merite in mişcarea mun din Ungaria, Jozset Vince, se a terminat traducerea în limba succes. Zeci de ascultători au
In cadrul mitingurilor şi şe vor păstra locul de frunte în NEW YORK 20 (Agerpres). citorească revoluţionară, Prezi cretar al Consiliului Sindicate cehă a principalelor poezii ale
dinţelor care au loc în întreaga R.S.F.S.R. în ce priveşte pro — In şedinţa din dimineaţa zi diul Republicii Populare U nga lor din Ungaria — Ordinul Stea lui Mihail Eminescu. scris radiodifuziunii cehoslova
Uniune Sovietică, muncitorii, ducţia de utilaj greu, discută lei de 19 noiembrie a Comite re a decernat lui Ferenc Mun- gul Roşu al M uncii; lui Geza
colhoznicii, inginerii discută ci posibilităţile lor de a spori pro tului. Politic, la dezbaterile în nich, membru al Biroului Poli Revesz, membru al C.C. al Intr-un ciclu de emisiuni lite ce cerindu-i să mal difuzeze
frele de control ale dezvoltării ducţia de prese puternice, insta problema folosirii spaţiului cos tic al G.G. al P.M.S.U., preşe P.M.S.U., ministrul Apărării al rare, radiodifuziunea, cehoslova
economiei naţionale a U.R.S.S. laţii de foraj, turbine de gaze. mic în scopuri paşnice au luat dintele Consiliului de Miniştri R.P. Ungare — Ordinul Steagul că a difuzat mai multe poezii versuri de Eminescu, precum şi
în anii 1959—1965, aduc nume cuvîntul delegaţii Venezuelei, al R. P. Ungare şi iui Sandor Roşu. ale lui Eminescu, traduse de versuri ale poeţilor romîni con
roase propuneri în vederea înde ir Poloniei, Austriei, Republicii A- Ronai, membru al Biroului Po- Cu prilejul acestei aniversări temporani.
plinirii cît mai rapide a planu rabe Unite şi Bulgariei. Ei au hîtic al C. C. al P. M. S. U., memorabile, Prezidiul R.P. Un-
lui de 7 ani, denumit de popor MOSCOVA 20 (Agerpres). — salutat cu toţii prezentarea de preşedintele Adunării de Stat •gare a decorat de asemenea cu Centenarul m ărcii poştale rom îneşti în centrul
„programul de construire a co Ziarul „Izvestia" publică un ar către delegaţia sovietică a pro a R. P. Ungare, Ordinul Re Ordinul /Muncii, cu Medalia
munismului". ticol semnat de A. Nekrasov, şe iectului de rezoluţie revizuit ca publicii Populare U n g are; „Pentru munca socialistă“ şi cu aienfiei fila fe liş filo r cehoslovaci
ful direcţiei tehnice din Ministe re, după cum a arătat reprezen lui Endre Sik, ministrul Medalia Muncii un grup nume
La adunarea care a avut loc rul Centralelor Electrice al tantul Austriei, deschide pers Afacerilor Externe al R. P. ros de vechi comunişti şi vete PRAGA 20. — Coresponden Revista de filatelie cehoslovacă
la Stalingrad s-au făcut pro U.R.S.S., în care subliniază că pectivele spre înţelegerea reci Ungare, Sandor Nogradi, mem răni ai mişcării muncitoreşti. tul Agerpres anunţă : Filateiiş- publică un studiu consacrat măr
puneri ca aici să fie creată o fi la sfîrşitu! planului de 7 ani, a- procă şi rezolvarea problemei fo tii cehoslovaci acordă o deose cii poştale romîneşti din secolul
lială a Academiei de Ştiinţe a dică în 1965, peste 20 de ter losirii spaţiului cosmic în sco D ulles încearcă să camufleze bită însemnătate sărbătoriri' trecut.
U.R.S.S., să fie organizate o se mocentrale din U.R.S.S. vor a- puri paşnice. Delegaţii sus a- Centenarului mărcii poştale ro
rie de instituţii de învăţămînt vea o putere de 1—2 milioane mintiţi au exprimat speranţa că adevăratele scopuri ale politicii mîneşti. In accsie ziie, in vitri Mai multe cercuri de filate--
şi de cercetări în legătură cu ItW. Adunarea Generală va adopta în nele tuturor sediilor cercurilor
dezvoltarea impetuoasă a indus viitorul cel mai apropiat o ho- lişti din Brno, Bratislava şi F ra
triei. In viitorii 7 ani se prevede Consacrindu-şi articolul, în tărîre unanimă în problema dis iilateliste cehoslovace pot ti vă
ca în regiunea Stalingrad să se cadrul discutării tezelor raportu cutată. zute afişele jubiliare ale Cente ga au consacrat ultimele lor în-
construiască 40 de uzine mari. lui lui N. S. Hruşciov, construc narului mărcii poştale romîneşti. tîlniri unor discuţii despre prb.
încă în anul 1960 hidrocentrala ţiei de termocentrale, autorul Subliniind necesitatea reali
de la Stalingrad va începe să subliniază că preţul de cost al zării cel puţin a unui acord par mele mărci poştale romîneşti.
dea anual o producţie de 14 mi energiei electrice la noile termo ţial în problema folosirii în sco
liarde kWh de energie electrică, centrale, care vor consuma căr puri paşnice a spaţiului cosmic, externe americane
adică de 6—7 ori mai mult de- bune, va fi cu 25—30 Ia sută reprezentantul Poloniei, Nicha-
cît toate centralele electrice din mai mic decît la termocentrale lowski, a declarat că proiectul WASHINGTON 20 (Ager colul comunist“. Totodată el a Procesul criminalului de război
Rusia ţaristă. Combinatul textil le existente, iar Ia centralele e- de rezoluţie prezentat de Staţele repetat obişnuitele născociri la hitlerist Erich Koch
care se construieşte la Kamisin lectrice, funcţionînd pe bază de Unite şi de alte. 19 ţări este prea pres). — Secretarul de stat al adresa „comunismului interna
va produce un milion de metri gaze, va fi aproximativ de două general şi vag şi de aceea de S.U.A., Dulles, a rostit la Cle- ţional". VARŞOVIA 20 (Agerpres). — gestapoului aruncau copii în ca-
de ţesături în 24 de ore. ori mai mic. legaţia Poloniei sprijină întru- veland (statul Ohio) uri discurs La procesul criminalului de răz se cuprinse de flăcări, iar pe
totul proiectul de rezoluţie so la conferinţa Consiliului naţio Referind u-se la relaţiile boi hitierist Erich, Koch de la
Minerii de Ia una din minele în încheiere autorul articolu vietic. nal al bisericilor creştine, con S.U.A. cu Uniunea Sovietică, Varşovia continuă audierea mar mamele care-şi apăra.u copiii le
de bauxită din Uralul de nord lui îşi exprimă convingerea că sacrat problemelor situaţiei in Dulles a fost nevoit să recu torilor. Tribunalul a audiat pîna omorau pe loc cu patul puştii.
Reprezentantul Bulgariei, Ta- noască că U.R.S.S. este un stat în prezent peste 40 de martori.
au şii tre c u t'la regimul de lu sarcina construirii de termo rabanov, a subliniat că separa ternaţionale. „modern şi puternic în dome Nu numai poliţia şi jandar
centrale în viitorii 7 ani va fi rea problemei folosirii în sco In discursul său, Dulles a în niul industrial şi ştiinţific“. El In şedinţa din 18 noiembrie
puri paşnice a spaţiului cosmic a declarai că S.U.A. anuare dis a făcut depoziţii martorul lakub meria se ocupau cu extermina
rezolvată cu succes. de problema în ansamblu, lucru cercat in special să scoată pute cu Uniunea Sovietică". E) Antonyk, care a relatat că hille- rea locuitorilor din judeţul Bia
spre care înclină Adunarea Ge basma curată politica externă a recunoscut in fond că politica riştii foloseau împotriva locui lystok, ci şi funcţionarii admi
:^S SK L nerală, nu trebuie, să însemne a S.U.A. şi să camufleze ade „războiului rece“ dusă de torilor din judeţul Bialystok me nistraţiei civile.
uitarea aspectelor militare ale văratele ei scopuri.
Sărbătorirea Zilei artileriei sovietice problemei spaţiului, casmic. Dim S.U.A., împotriva ţărilor socia tode de teroare şi exterminare, Aăarloru! Sliwowski a relatat
potrivă. Organizaţia Naţiunilor Astfel, el a relevat vechea sa lismului şi in primul rind îm dădeau foc satelor din judeţ. Au în faţa tribunalului cum din o r
Şedinţa festivă, de la Casa Unite, a spus Tarabanov, nu teză care prevede renunţarea de fost împuşcaţi peste 4.500 de oa dinul lui Koch a fost lichidat
Centrală a Armatei sovietice poate ignora aspectele militare către ţările partenere ale Ame- potriva U.R.S.S. se datoreşte meni pe motivul că fusese nimi ghetţo-ul din Bialystok. Marto
ale problemei, întrucît studierea ricii la independenţa lor naţio rul a arătat că în fiecare lună
MOSCOVA 20 (Agerpres). — Artileriştii şi lucrătorii din spaţiului cosmic în scopuri mili nală. El a cerut acestor ţări „să tendinţei S.U.A. de a se opune cită o maşină germană, cu cîţi- Koch venea la Bialystok unde
TASS a n u n ţă : La 19 noiem industria de artilerie au fost sa tare şi în scopuri paşnice' este recunoască principiul interde va soldaţi. In satul Noara Wan- funcţionarii hitlerişti îi. raportau
brie, la Casa Centrală a Arma lutaţi de mareşalul Uniunii So pendentei — în prezent indepen schimbărilor ce se petrec in lume
tei Sovietice „M. V. Frunze“ a vietice A. A. Greciko, de A. M inseparabilă. denţa naţională se înlocuieşte da din judeţul Ruika, agenţii despre „activitaiea" lor.
avut. Ioc o şedinţă festivă con prin interdependenţi';, ,&dte.Ă, d.e sub pretextul rezistenţei faţă de
sacrată Zilei artileriei: La şedin Pegov, membru al Biroului Co îapt, prin dependenţa de S.U.A. Procesul continuă.
ţă au participat genera li,'^ami El a cerut să nu se adopte „o „comunismul internaţional“.
rali, ofiţeri, lucrători din indus mitetului orăşenesc Moscova ai poziţie defensivă faţă de peri
tria de artilerie, inovatori de la Calea spre o rezolvare paşnică
întreprinderile din Moscova, re- P.C.U.S., din partea Comitetului
orăşenesc Moscova al P.C.U.S.,
Comitetului Executiv al Sovietu
orezentanţi ai cercurilor ştiinţi lui din Moscova şi în numele Conferinţa de la Geneva cv rrlvire a problemei germane
fice şi culturale. tuturor oamenilor muncii din
Şedinţa festivă a fost deschi A4oscova, de generalul maior ia încetarea experienţelor Comenfarsîie presei din Ifalia şi Grecia
să de mareşalul de artilerie S.S.
Varenţov, comandanlul artileriei F. F. Petrov, din partea lucrăto
cu arma nucleară ROMA 20 (Agerpres). — verane. Această, activitate repre re paşnică a problemei germa
armatei sovietice. rilor din industria ; de apărare Presa italiană continuă să co
menteze propunerea lui N. S. zintă o permanentă primejdie de ne".
zm : GENEVA 20 (Agerpres). — S.LT.A. şi Angliei, documentul Hruşciov cu privire la necesita
TASS anunţă; La 19 noiembrie referitor la unele aspecte preli tea de a lichida rămăşiţele sta conflict într-una din regiunile de- ?
a avut loc o nouă şedinţă a minare ale creării organizaţiei tutului de ocupaţie a Berlinului.
Maşmafmmle colonialiştilor în Algeria participanţilor la conferinţa internaţionale pentru înfăptuirea pe glob, unde există o mare în ATENA 20 (Agerpres). —
în iegaieră cu alegerile parlamentare pentru încetarea experienţelor controlului asupra respectării „Berlinul, scrie ziarul „Uni cordare“. Ziarul „Avghi" scrie că proble
cu arma nucleară. Şedinţa a prevederilor acordului cu privi ta", se află în centrul Republicii ma statutului Berlinului trebuie
PARIS 20 (Agerpres). — să înlocuiască pe candidaţii ca lost prezidată de reprezentantul re la încetarea experienţelor cu Democrate Germane, stai inde Ziarul subliniază că propune să fie rezolvată de îndată şi
Deşi termenul oficial al înregis re au fost incluşi în liste în mod Uniunii Sovietice. arma nucleară, prezentat de de pendent şi suveran. Una din ce rea şefului guvernului sovietic „conform cu interesele păcii şi
trării listelor de candidaţi în a- ilegal. După cum relatează a- legaţia Angliei, şi documentul le două părţi ale Berlinului, o- este „un -pas curajos şi limpede, securităţii internaţionale". „Pu
legerile parlamentare din Alge genţia France Presse, la 30 no Conferinţei i-au fost prezen de lucru cu privire la suspen cupată de trupele anglo-îranco- fiind un factor care va permite terile occidentale au folosit ocu
ria a expirat de mult, diferite iembrie în 18 circumscripţii din tate spre examinare proiectul de darea experienţelor cu arma nu americane şi care se află tot găsirea unei ieşiri din impasul parea Berlinului pentru înveni-
maşinaţii în legătură cu listele acord al delegaţiei U.R.S.S. cu cleară şi crearea unui organ in odată pe teritoriul Republicii De din Germania şi, prin urmare, narea atmosferei în Europa" —
continuă şi în prezent. In legă Algeria vor candida de fapt. 48 privire la încetarea experienţe ternaţional de control, prezen mocrate Germane, constituie un din întreaga Europă".
tură cu taptul că autorităţile au de 1 de candidaţi a căror lor cu armele atomică şi cu hi tat de delegaţia S.U.A. centru de activitate subversivă
fost nevoite să declare unele lis mare majoritate sînt reprezen drogen, proiectele revizuite ale permanentă, îndreptată împotri După părerea exprimată de subliniază ziarul. „Puterile occi
te ilegale, s-a permis diferitelor ordinei de zi, prezentate de de Următoarea şedinţă va avea ziarul „Avanii", pentru întregul dentale trebuie să se retragă
grupări să depună liste noi sau tanţi ai cercurilor ultracolonia- legaţia U.R.S.S. şi de delegaţiile loc la 21 noiembrie. va instituţiilor acestei ţări su- complex al problemelor germa imediat din Berlinul occidenlal"
ne „nu există decît o singură — scrie „Avghi" — subliniind
liste. soluţie care constă în acorda că aceste puteri au pierdut drep
rea unei suveranităţi totale şi tul moral şi juridic la ocuparea
nelimitate germanilor asupra te sectorului occidental al Berlinu
ritoriului care actualmente este lui — capitala Republicii De
Dl. Neil Holther McElroy, DL McEiroy şi istoria problemă ce se discută la con împărţit în două state prinir-o
cum este înregistrat in actele ferinţa de la Geneva, ci pen linie de demarcaţie artificială, mocrate Germane.
de stare civilă ale orăşelului l-a. urcat încă o treaptă; a a- ral Electric, Crysler, şi in ace prezenţă păminteană va fi in tru dezlănţuirea unui aseme apărată de trupe străine".
Berea din statul Oliio, a ajuns !uns şeful secţiei de reclamă laşi timp a ocupat posturile de mod ceri consemnată de isto nea atac, că sprijinul miiitar Subliniid caracterul paşnÎG al
în august anul trecut o persoa a firmei. Odată devenit stă- director al ultimelor două com ria vremii ca una din cele acordat aiankaişiştilor şi inter In acelaşi spirit se pronunţă politicii U.R.S.S. în problema
nă marcantă in protipendada pînul imperiului reclamei., dl. panii amintite. In total, o sumă mai... cenuşii, dl. McElroy a venţia în Uban sînt preludiu! şi ziarul „Paese“, care consideră germană, ziarul „Kathimerini“
politicienilor americani. A fost McElroy s-a dezlănţuit, iniţiind care întrece cu mult milionul. ţinut să fie în actualitate. In unui război de amploare. Oda subliniază că, „după cum reiese
numit ministru al Apărării al urmărirea celebrităţii „profe tă acestea spuse, dl McElroy că recunoaşterea Republicii De din declaraţia d-lui HruşGiov,
S.U.A. De atunci domnul Mc- cele mai neobişnuite forme ale Dar, ajunge cu indiscreţiile. poate fi sigur că e pe drumul mocrate Germane de către R.F.G. propunerile ruşilor în legătură
Elroy se străduieşte din răspu cel bun. Distanţa în celebritate şi de alte puteri occidentale re cu Berlinul sînt actuale încă de
prezintă „calea spre o rezolva mult".
teri. ca num.ele său să fie con „sufletului comerţului“ occi Averea personală şi felul cum sorului" său, dl. McElroy a ce-l separă de Dulles se mic
semnat de istorie. dental. Celebritatea începuse şi-a aranjat-o Neil Mc Elroy pornit la drum. Pentru mai şorează. S p e c ta c o le c in em ato g rafic e
Faptul in sine nu prezintă să-i surîdă însă odată cu năs e o chestiune ce impune dis
truşnica idee de a transmite creţie, mai. ales dat fiind func multă siguranţă in victorie şi Un singur lucru pare-se uită SÎMBATĂ 22 NOIliMBRIi; 1958
ceva deosebit dacă avem in ve prin radio programe muzicale ţia sa. In prezent astfel de. a- atit „profesorul“ — Dulles, cit
dere caracterul persoanei ce care făceau reclamă mărfuri mănunte, pe lingă faptul că fidelitate faţă dp celebritatea si sîrguinciosul său elev —
poartă sus-amintitul nume. Să lor. Că programele de reclamă l-ar indispune pe actualul mi McElroy.. Popoarele nu mai
devenim, însă, indiscreţi şi au dus la decăderea generala nistru, i-ar şoca vanitatea şi a- colegului său, a urinat acelaşi doresc ca istoria să consemne
şă-i descriem cite ceva din bio a culturii in S.U.A. nu l-a in devăraiele sale aspiraţii. Şi a- ze în paginile sale asemenea
grafie. încă din tinerele micul teresat pe proaspătul „rege“. cestea nu sini de loc modeste. drum. A traversat Pacificul in eroi siniştri, ai morţii. Expe DEVA: Povestiri din Roma ; PE duhulni; Soldatul Sweik i HAŢEG:
McElroy manifestă tendinţe de Din cultură — după cum se McElroy —¦ după cum am rienţa lui Hitler, Goring, TROŞANI : Cei trei. din Pădure; Pe Don Giovani ; 1LIA: Prologul ( L©-
spus —¦doreşte ca numele său salonul unui cvadrimotor. Pri Gobels şi a celorlalţi, ciraci Donul lin iştit; BRAD : Noile aventuri NEA : Verstele de foc ; APOLDU DB
afirmare. Poate credeţi că ti exprima el — nu ies bani. Pe să fie consemnat in istorie a- hitlerişti este destul de proas ale motanului încălţat; SIMBRIA : SUS : Moulin Rouge ; TEIUŞ : Femeia
vea aptitudini, deosebite de ma cînd din reclame... slava dom lăiiiri de alte nume de colegi ma escală a făcut-o în Havai, pătă pentru a nu fi uitată. Ei Povestea primei iubiri ; SEBEŞ: Căpita zilei ; ZLATNA : D uelul! BARU MA
tematician, fizician sau spor nului. Cel mai bun argument întru slujbă, celebre la vremea du intrat pe poarta din dos a nul din Köln; ORAŞTIE: Simpaticul nos RE : Zboară cocorii.
tiv ? Nicidecum. Micul McEl pentru susţinera afirmaţiei -lor prin războaiele de cotropi apoi — pe rînd — în Fiiipine, istoriei şi au ajuns, aruncaţi tru doctor; ALBA IULIA: Chemarea văz-
roy era un neîntrecut jucător sale sînt însăşi ciştigurile per re ordonate. Debutul şi l-a fă de popoare, in... lada de gunoi
de preferans, iar mai tirziu, in sonale ale lui Neil McElroy, Japonia, Taivan, Tailanda, Pa
colegiu, evoluînd, de poker sau avansat odată cu succesul de cut destul de promiţător. A a- a istoriei. Ce se va imtîmpla
bridge. După ce in colegiu casă ca vicepreşedinte şi mai meninţat că va folosi bomba kistan, Iran, Grecia etc. Pe
apoi ca preşedinte al compa atomică in Orientul apropiat acum cu noii. pretendenţi la
bate recordul nopţilor pierdute niei producătoare de săpun. Pe cu prilejul recentelor eveni unde a poposit, asemenea cole
cu astfel de îndeletniciri, Mc lingă salariul anual de preşe mente din Irak, Liban şi Ior celebritate, cină forţele păcii
Elroy îşi. începe ascensiunea. gului, său, nu a adus ramura RARI ©
An de an. neîntrecutul pokerist sînt incomensurabil mai. pu
de măslin ci ciornele unor tra
ternice decît forţele războiului?
tate înrobitoare, cu caracter e- Programul 1 : 6,25 Muzică populară lare romîneşti; 17,00 Doine şi jocuri
romînească; 7,30 Muzică uşoară ; 9,00 populare rom îneşti; 18,05 Din tezau
vident agresiv, războinic. Sco Muzică uşoară ; 10,30 Cîntece şi jocuri rul muzicii .romîneşti i 19,00 Concert
populare romîneşti; 11,03 Muzică de de muzică populară rom înească; 19,30
pul 7 Punerea bazelor unui estradă; 11,45 Emisiune l i t e r a r ă 12,30 „Revista revistelor“ ; 19,45 „Seară de
Din muzica popoarelor; 14,30 Mari operetă“ ; 20,45 Muzică distractivă;
război de mare amploare. Re ansambluri corale ; 15,10 Muzică uşoa 21,15 Răsună cîntecul şi jocul pe-nlin-
ră; 17,3,0 „Roza vînturilor“ ;• 18,30 sul patriei; 22,00 Muzică de darţs ;
zultatul ?. Se pare că a rpuşil
să cumpere citeva guverne şi,
în mod cert,, a înconjurat odată
pămintul. i
urcă scările ierarhice ale com dinte, în sumă de 285.000 de dania. Acest lucru neputînd fi După sosirea la baza de ple Probabil si Hitler, dacă s-ar Muzică uşoară romînească; 19,05 La 23,53. Muzică de dans.
paniei din industria săpunului, dolari) McElroy a mai -adunat înfăptuit, dl. McElroy şi-a în care — Washington — McEl trezi din somnul de veci, le-ar ordinea z ile i; 20,15 Din activitatea Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ; 7,00;
— Procter and Gamble Soap cite ceva: acţiuni ale societă roy a făcut o declaraţie din da nn s fa t: Vedeţi-vă de trea .cercurilor literare; 20,30 Muzică de
Company. La început destul ţii in valoare de 579.000 do dreptat atenţia in altă direcţie. care reiese că S.U.A. se pre estradă; 2R00 -Muzică- de dans; 22,30 11,00-1 13,00 i 15,00; 17,00; 19,00;
După demnul exemplu al cole
Muzică populară romînească ; 23,00 20,0 0 ; 22,0 0 ; 23,52 (programul I) ;
de m odest: agent comercial. lari, acţiuni ale companiilor gului său de la Departamentul gătesc nu pentru prevenirea bă !
Mai apoi, ambiţia de afirmare Southeastern Petroleum, Getie- de Stat — Dulles —, a cărui unui atac prin surprindere, T. OLARII Muzică de dans. Programul II : 14,07 14,00': 16,00: 18,00; 2 1,0 0 ; 23,00
W V V-V" • Muzică uşoară; 14,40 Cîntece popu- (programul 1 1 ). t â 'Î •. . ii'
Redacţia şi administraţia ziarului ţştr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189 )75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. I.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. r - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1, MAI“ i—< fţeva.
