Page 69 - 1958-11
P. 69
IN D RU M SPRE R. P. B U LG A R IA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
-~n «v-«
Delegaţia de partid şi guvernamentală a R. Cehoslovace
a făcut un scurt popas ia Bucureşti
Joi la amiază a trecut prin Moghio.roş, Constantin Pîrvules- cureşti, conducătorii de partid
Bucureşti, în drum spre Soiia, cu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu.
delegaţia de partid şi guverna general colonei Leontin Sălăjan, şi de stat romîni şi cehoslovaci
mentală a R. Cehoslovace, care Ştefan Voitec, Ion Gheorghe
la invitaţia C.C. al P. C. Bulgar Maurer, Janoş Fazekaş, Alexan s-au întreţinut prieteneşte.
şi a guvernului R. P. Bulgaria dru Bîrlădeanu, Avram Bunaciu,
face o vizită de prietenie în ţara de membri ai C.C. al P.M.R., ai In drum spre R. P. Bulgaria,
vecină. Delegaţia este alcătuită guvernului şi ai Prezidiului Ma
din Antonin Novotny, prim-se- rii Adunări Naţionale, de condu de la Bucureşti şi pînă la fron
cretar al Comitetului Central al cătorii unor organizaţii obşteşti
Partidului Comunist din Ceho si instituţii centrale clin Capita tiera romîno-buigară, membrii
slovacia, preşedintele Republicii lă, de activişti de partid, de stat
Cehoslovace, conducătorul de şi ai organizaţiilor de masă, pre delegaţiei au fost însoţiţi de to Anul X !Mr. 1221 Sîmbătă 22 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani
legaţiei, Viliam Siroky, membru cum şi de numeroşi reprezentanţi varăşii Petre Borilă, membru în
al Biroului Politic al C. C. al ai oamenilor muncii din între Biroul Politic al C.C. al P.M.R., 5ga^'irMRMMÎgSHMEmya^^jat
P. C. din Cehoslovacia, preşe prinderile şi instituţiile bucu-
dintele guvernului R. Cehoslova reştene. vicepreşedinte al Consiliului de Arăturile adînci de toamnă trebuie ^ -n,arsinea Erelor construcţiei comunismului
ce, Zdenek Fierlinger, membru Miniştri, Gh. Necula, membru
al Biroului Politic al O. C. al Au fost de faţă membrii am
P. C. din Cehoslovacia, preşedin basadei R. Cehoslovace la Bucu supleant al C. C. al P. M. R., I N T E R E S DEOSEBIT .
tele Adunării Naţionale, Otakar reşti, Stoian Pavlov, ambasado
Simunek, membru al Biroului rul R. P. Bulgaria la Bucureşti prim-secretar al Comitetului re terminate în cel mult două z i l e !
Politic al C.C. al P.C. din Ce şi şefii altor misiuni diplomati
hoslovacia, preşedintele Comite ce acreditaţi în R. P. Romînă. gional Bucureşti al P.M.R. şi
tului de stat al planificării, şi
Vaclav David, membru al C. C. Oamenii muncii aflaţi pe pe Vasile Mateescu, preşedintele După situaţia raportată sec la sută. Planul arăturilor adinei în rîndul oamenilor muncii
al P. C. din Cehoslovacia, mi ronul gării au aclamat îndelung Sfatului popular al regiunii Bu ţiei agricole a Sfatului popular a fost realizat in raionul Brad
nistrul Afacerilor Externe. pe membrii delegaţiei ceho cureşti. regional l a . 21 noiembrie a.c., în proporţie de 99,5 la sută, iar Oii
slovace, manifestînd călduros pla<nul arăturilor adinei pe re in raionul Alba în proporţie de
La sosirea trenului oficial în pentru prietenia frăţească romî- In cursul călătoriei pe teri giune a fost realizat in propor 95,01 la sută. din regiunea noastră ţ:
gara Băneasa, membrii delega- no-cehoslovacă, pentru unitatea toriul ţării noastre membrii de ţie de 92,43 la sută. Raionul
ţHi de partid şi guvernamentale ţărilor puternicului lagăr al so legaţiei de partid şi guverna In aceste raioane au mai ră
cehoslovace au fost întîmpinaţi cialismului. mentale a R. Cehoslovace au Ilia a realizat planul de ară mas suprafeţe mici de a-raf şi
de tovarăşii : Gheorghe Gheor- fost însoţiţi de tovarăşii Ion acestea pot fi terminate în cel
ghiu-Dej, Chiv.u Stoica, Gheor Conducătorii de partid şi de Rab, director în Ministerul Afa turi in proporţie de 104,60% mult o zi, două. Există insă şi
ghe Apostol, Emil Bodnăraş, stat romîni şi cehoslovaci se îm cerilor Externe, Nicolae Şerban, unele raioane în care au mai
Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, brăţişează. Un grup de pionieri director adjunct al protocolului iar raionul Orăştie in pro rămas de arat suprafeţe destul
Alexandru Drăghici, Alexandru înconjoară pe oaspeţi, oîerindu- Ministerului Afacerilor Externe, porţie de 106,97%. Gospo de însemnate. In raionul Sebeş
le flori. precum şi de dr. Ivan Rohal planul a fost realizat în propor
Ilkiv, ambasadorul R. Ceho dăriile colective din raio ţie de 92,43%. G.A.C. din acest
In scurtul popas făcut la Bu slovace în R. P. Romînă. raion nu au realizat decît 61,87
nul Ilia au realizat planul în la sută iar întovărăşirile 89,81
(Agerpres).
proporţie de 105,56%, iar înto
vărăşirile în proporţie de 303
fa sută din plan. Raionul Haţeg
IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA stă şi mai slab : a realizat nu
mai 90,61 la sută din plan
Minerii V ă i i J i u l u i Gospodăriile colective din acest
raion au terminat arăturile, dar
întovărăşirile nu au realizat
w obţin n o i s u c c e s e planul decît în proporţie de
87%. Sectorul individual din ra
ionul Hunedoara de asemenea
Timpul care s-a scurs de ia luna noiembrie, minerii de la a rămas în urmă cu această lu Pe întreg cuprinsul regiunii noastre, tezele raportului lui IV. S. Hruş
începutul lunii noiembrie şi Lonea au extras peste plan cu crare. Foarte slab se prezintă ¦ciov „Cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R^S.S. pe
pînă in prezent a dat noi şi în aproape 18 la sută mai mult situaţia in oraşul Deva, care nu »anii 1959— 1965“, care va fi prezentat la Congresul al XXl-iea al P.C.U.S.,
semnate satisfacţii minerilor cărbune, iar cei de la Petri Ia cu a realizat planul arăturilor de- >au trezit un deosebit interes. încă din primele zile după apariţia în presa
Văii Jiului. Zi de zi, ei au ex aproape 15 la sută mai mult cit în proporţie de 73,17 la sută. »noastră a textului prescurtat al tezelor raportului, mii de oameni ai muncii
tras sute de tone de cărbune decît prevedea planul. De ase ’ din uzinele, fabricile, instituţiile şi din lumea satelor s-au adunat şi au asis-
peste plan. După cum se vede, menea, succese. însemnate s-au Intrucît îngheţul bate la uşă »tat la prelucrarea acestui măreţ -document menit să deschidă noi planuri
dorinţa lor de a îndeplini sarci obţinut la Aninoasa, care în pe se cere ca organizaţiile de par grandioase în construirea comunismului din U.R.S.S.
nile planului anual de producţie rioada amintită, a trimis prepa- tid şi sfaturile populare să ia
înainte de vreme, a devenit o raţiei din Petrila cu aproape măsuri pentru terminarea cit Realizările obţinute pînă acum de poporul sovietic, sarcinile măreţe pe
hoiărire fermă şi lupta pentru 1.000 tone cărbune mai mult mai grabnică a arăturilor adinei. »care el şi ie fixează în planul de perspectivă'de 15 ani sînt dovada drumu-
tot mai mult cărbune patriei se decît sarcina de plan, şi Ia Vul Există toate condiţiile ca aces »Iui glorios pe care constructorii comunismului păşesc în aceste zile.
desfăşoară cu tot mai multă in can, de unde au luat drumul coc- tea să fie terminate în cel m ult
tensitate. Angajamentele luate seriei şi al centralelor termoelec două zile. Oamenii muncii din regiunea noastră au simţit şi pînă acum ajutorul
in cinstea conferinţei raionale trice, aproape 1.200 tone cărbu i frăţesc pe care ni l-a acordat marele popor sovietic, de aceea, acum cind
de partid şi a zilei de 30 De ne peste plan. Singura exploa —W— »se pun bazele unei perioade noi în dezvoltarea spre comunism a Uniunii
cembrie se transformă zilnic in i Sovietice, documentele care trasează o linie clarvăzătoare în această sar-
realitate. Constituirea Consiliului »cină măreaţă, sînt prelucrate şi însuşite cu mare atenţie. /
sindical regional La uzina „Victoria“ — Călan, de pildă, tezele raportului lui N. S. iiruş-
»ciov au fost prelucrate încă în ziua de (7 noiembrie în 12 adunări pc
»secţii, la care au participat peste (.400 de muncitori. Comuniştii lonaşcu Mun-
Fruntaşi pe bazin tare care continuă să lucreze sub ieri a avut loc in sala de festivităţi »teanu, de ia furnal, losif Contesi de la montaj, Nicos Anbelidis de la
plan este cea din Lupeni. a Sfatului popular orăşenesc Deva şe >semicocs şi alţii, Inînd cuvîntul pe marginea prelucrării au vorbit despre ln r-
Minerii de la Urieani, care dinţa de consiiiuire a Consiliului sin >portanta capitală a planului grandios de construire a comunismului, despre
încă de la 7 Noiembrie lucrea Bilanţul a douL decade dical regional Hunedoara. Cei 49- de
ză in contul anului viitor, con legaţi permanenţi, membri ai Consiliu utorul şi mai bogat pe care Uniunea Sovietică îl va acorda ţărilor prietene Ş
tinuă să fie fruntaşi pe bazin. Pe întregul bazin carbonifer lui sindical regional, au ates biroul »odată "cir aplicarea acestui plan. tn mod temeinic s-a făcut prelucrarea
Colectivul de aici, in frunte cu al Văii Jiului, în perioada care executiv. Din biroul executiv al Con
comuniştii, trimite zilnic stderur- s-a scurs de la începutul lunii, siliului siitţlical regional fac parle »zelor raportului şi in cele 32 cercuri de învăţămînt politic ale uzinei din Călan.
giştilor hunedoreni cantităţi spo bilanţul realizărilor s-a îmbo iov. Víchente Bălan, Koloman Balog,
rite de cărbune cocsificăbil. In găţit cu peste 12.500 tone de Iorn Bozeşan, loan Copindeanu, Carol »la care au participat peste 600 de cursanţi. i
cele două decade care s-au scurs cărbune peste plan. La acest Dvorak, Mihai Marian, Traían Pirva,
din luna aceasta, din mina l i succes au contribuit îndeosebi Trandafir Tarase şi Cornel Sioica. Pentru a se populariza şi mai bine cifrele şi sarcinile măreţe cuprinse)
nearii au fost scoase la ziuă exploatările carbonifere din U- »în teze, în secţiile uzinei Călan au fost expuse afişe cu textul prescurtat*
peste 4.000 tone de cărbune. Nu ricami, Lonea,' Petrila şi Vulcan. In prima sa şedinţă biroul executiv
meroase brigăzi de mineri, şi-a ales ca preşedinte pe iov. Víchen al tezelor, iar la intrarea principală a uzinei a fost afişat un panou ce ^
printre care şi cele conduse de Dacă facem calculul tuturor 1 cuprinde întregul text prescurtat. Prin staţia de radioficare din Călan s-a 4
Dumitru Vascul, Vasile Apostol, tonelor de cărbune pe care le-au te Bălan, ca vicepreşedinţi pe iov.
Vasile Hriţcan, continuă să se dat peste pla-n minerii Văii Jiu dat citire de trei. ori tezelor raportului lui N. S. Hruşciov, în timp ce ,
situeze printre cele . mai bune lui, de la începutul anului şi Trandafir Tănase şi loan Bozeşan, iar la căminele culturale şi şcolile din satele Crişeni, Strei, Batiz, Călanul )
brigăzi de mineri din Urieani. pînă in prezent, aflăm impresio
De la începutul anului, acestea nanta cantitate de peste 130.000 ca secretar pe iov. loan Copindeanu. Mic, la G.A.S. Strei—Călan, în prezenţa colectiviştilor, întovărăşiţilor şi a
au dat fiecare, peste plan, intre tone.
2.500 — 2.800 tone de cărbune. In cadrul şedinţei s-a discutat şi ţăranilor cu gospodărie individuală, prelucrarea tezelor a trezit acelaşi inte
Cu Î2 zile înainte
însemnate cantităt*i de termen despre sarcinile organelor sindicale şi res comun. /
de cărbune peste plan
planul de muncă al Consiliului sindical Cu ocazia angajamentelor luate în adunări, oamenii muncii din reglu- >
Şi celelalte exploatări ale Văii regional.
Jiului extrag însemnate canti nea noastră şi-au manifestat adînca simpatie faţă de constructorii comu- ,
1 nismului, pentru traducerea în viaţă a grandiosului plan de 7 ani. etapă \
1 însemnată pe drumul construcţiei societăţii comuniste. (
in clişeu: Oamenii muncii din oraşul Vulcan asculfînd prelucrarea te- \
zelor raportului lui N. S. Hruşciov. ,> ,... /
wAv )
In sectorul II subteran 'de Ia mina Teliuc, lucrează şl bri Construiesc mal repede,
gada condusă de Nicolae Rusu. Această brigadă este fruntaşă
in producţie. Atit in luna trecută cit'şi in luna aceasta, membrii
brigăzii şi-au îndeplinit planul de producţie, la zi, înainte de
termen.
IN CLIŞEU : Membrii brigăzii lui Nicolae Rusu, in faţa tăţi de cărbune peste plan. De Minerii din bazinul carbonifer mai Ieftin şi mai bine
al Văii Jiului au îndeplinit cu
'puţului, ia ieşirea din şut. FOTO: ILEANA 1 EREK pildă, în cele două decade din 12 zile înainte de termen pla
<i> <L>><L>O <8>-<S>
S E D E Z V O L T A Şl S E ÎN T Ă R EŞ T E nul de extracţie a cărbunelui pe Comitdtul de partid şi organi aceasta privind îmbunătăţirea ac ţului do cost al unui aparta
primele 11 luni ale anului. In zaţiile de bază de la Trustul 4
sectorul socialist al agriculturii prezent ei extrag cărbune în construcţii Hunedoara şi-au pus tivităţii întreprinderilor de cons ment şi altele.
contul zilei de 2 decembrie. în acest an în centrul preocupă
rilor realizarea unor construcţii trucţii- din regiunea noastră. In urma -acestor măsuri s-au
La obţinerea acestui succes au de bună calitate şi la un preţ
contribuit în mod deosebit mi de cost redus. Un ajutor preţios Măsuri eficiente — făcut propuneri valoroase. Un
nerii de la Urieani, Petrila şi în munca lor l-a constituit IIo- colectiv de tehnicieni şi, munci
Lonea care au livrat în total, de
la începutul anului şi pînă acum, tărîrea Comitetului regional de rezultate bune tori fruntaşi au studiat modul
111.472 tone cărbune peste plan.
partid şi măsurile stabilite do de -rezolvare a problemelor -teh
Pentru traducerea în viată a nice şi. de organizare a muncii
% 'n-tul luat de sectorul so ma cooperativizării agriculturii ca in lumina hotărârilor Consfă pi evedefilor acestei hotărîri, co .pe şantiere în vederea reducerii
tuirii- de la Constanţa să activi
cialist al agriculturii în întreaga in raion constituie una din sar zeze conducerile unităţilor so mitetul de partid şi-a întocmit preţului de cosişi a îmbunătăţi
cialiste şi întreaga masă de co
ţară, ca urmare a muncii depu cinile de bază. Incepînd din lu lectivişti să-şi înfiinţeze sau un plan de măsuri pe baza că rii calităţii lucrărilor Acest co
să-şi dezvolte fermele de anima
se de organele de partid şi de na august cind munca politică le existente. Ca urmare a îndru ruia s-a trecut la dezbaterea lectiv a propus o.serie de.modi
mării şi sprijinului acordat de
stat, avind ca îndreptar hotărî- s-a îmbunătăţit în toate comu către organizaţiile de partid şi OOOOOOOOOOOOOO ;W V W W O V W V V O O O O O O O O O <X »O O O O O W W O (/ prevederilor hotărîrii în adunări ficări la proiectele tip — de !o-
de stat, numărul bovinelor a
ri-le Consfătuirii de ia Constan nele şi satele, rezultatele au în crescut faţă de luna mai a. c. în le organizaţiilor de partid, ' ouinţe muncitoreşti.
gospodăriile agricole colective
ţa, a cuprins şi raionul Alba, ceput să fie dintre cele mai bu cu încă 29 capete (toate vaci de U.T.M. şi cu activul sindical. Pe baza studiilor şi a 'propu
lapte), a porcinelor cu 68 capete
mai ales după plenara comite ne In ultimul timp s-au inau (toate scroafe fătătoare), a ovi Comitetul de partid şi birourile nerilor ce s-au făcut, conducerea
nelor cu 840 capete. A crescut
tului raional de partid din mai gurat in satele Ampoiţa şi Me- de asemenea şi numărul de pă organizaţiilor de bază s-au con trustului a întocmit un plan con
sări. Se tinde deci spre realiza
?. c. Acest lucru poate fi oglin ieş două întovărăşiri rea obiectivelor fixate în hotă- sultat în acelaşi timp cu cei cret de măsuri care să ducă la
Urile Consfătuirii de la Constan
dit de altfel prin cîteva cifre ţa cu privire la dezvoltarea şep- mai buni muncitori, ingineri şi reducerea preţului de cost pe
telului de animale pentru fiecare
deosebit de semnificative. Dacă In urma Consfătuirii ha. Merită a fi subliniată in a- tehnicieni, membri şi nemembri m.p. suprafaţă locuibilă sul)
pînă-in luna mai a. c. sectorul ceastă direcţie preocuparea co de partid, şi a organizat o con 2.000 lei. Printre măsurile lua
lectiviştilor de Ia G.A.C. Benic
cooperatist al raionului Alba cu de la Constanţa La Studioul ci sfătuire cu toate brigăzile de te şi aplicate poate fi amintită
care şi-au dezvoltat ferma de nematografic Buf
prindea doar 5.179 ba., adică tea din Capitală se constructori, pentru găsirea căi şl aceea cu privire la mărirea
vaci de la 3 la 8 capete, a co lucrează la turna
9,5 la sută din suprafaţa coope- rea unui nou film lor şi mijloacelor de ieftinire a suprafeţei locuibile, prin cons
rativizabilă a raionului, Ia data tehnice, iar în satul Seuşa o în lectiviştilor. de la G.A.C. Oiej- rom înesc: „Noapte
de 17 noiembrie sectorul socia tovărăşire agricolă. In scopul de carnaval“, după . (iiistrucţiilor. truirea de demisoluri în loc de
GH. CIURLEA nuvela iui I.L. Ca-
list cuprindea o suprafaţă de întăririi sectorului socialist al ragiale. Agitatorii, la rîndul lor, au ţi subsoluri. Prin aceasta raportul
corespondent nut convorbiri pe tema reducerii
14.543 ha., adică 26,7 la sută agriculturii, Comitetul executiv IN CLIŞEU : preţului de cost, îmbunătăţirea între suprafaţa locuibilă şi cea
din suprafaţa cooperativizabilă. al Sfatului popular al raionului (Continuare in pag. 2-a) Scenă din film. calităţii şi terminarea la timp a construită, care în 1957 era de
Numărul gospodăriilor agricole Alba, prin aparatul sfaturilor construcţiilor. S-au scris articole 43,40 la sută, a crescut la
colective se ridică astăzi la 12 populare comunale şi tehnicienii blocurile începute în acest an la
şi ele cuprind 352 familii cu secţiei agricole a ajutat înde i gazetele de perete şi s-au ţi 56,70 la sută, obţinîndu-se ast
1.132 ha., al întovărăşirilor a- aproape la consolidarea unităţi nut conferinţe tehnice prin care fel în plus două apartamente la
gricole la 68 cu 8.231 familii şi lor socialiste existente pentru ca muncitorii au fost îndrumaţi să fiecare bloc. In acelaşi timp cos
?. 340 ha., iar a întovărăşirilor acestea să devină unităţi model, studieze locurile lor de muncă tul pe m.p. de suprafaţă locui-
atit in ce priveşte organizarea şi să facă propuneri cu privire
agrozootehnice la 25 cu 2.361 muncii cit şi in ce--priveşte pro ibilă s-a redus cu 170 faţă de
la buna organizare a lucrului, deviz.:
familii, 7.071 ha. şi 2.643 oi ca ducţia la ha. aplicarea metodelor înaintate de
fond de bază. muncă, <• îndeplinirea, sarcinilor Importanţa economică a aces
In această direcţie, sfaturile stabilite de ; hotărîre privind :, tor măsuri nu constă!numai în
scurtarea termenului de executa cei. 170 lei economisiţi pe m.p.
Pentru organele de partid şi populare, îndrumate de către
ale sfaturilor populare, proble organizaţiile de partid au reuşit re a lucrărilor, reducerea pre (Continuare în pag. 3-a)
)