Page 7 - 1958-11

Nr. 1205
Un preţios sprijin în dezvoltarea industrială a ţarii noastre
Ajutorul sovietic a avut un rol
liofărîtor în I i I m i w cocsului Io Hunedoara
In planul de dezvoltare al Combi­
natului siderurgic din Hunedoara se
prevedea pe lingă alte importante o-
bieotive şi construirea uzinei cocso-
chimice, care să producă pentru pri­
ma oară în ţară cocs metalurgic din
cărbune roitiînesc. începutul a fost cît
se poate de greu deoarece nu existau
speoialişti în acest domeniu, iar uti­
lajele lipseau cu desăvîrşire. Era ne­
cesar sprijin din partea ţărilor prie­
tene. Trebuia un ajutor concret care
să rezolve această problemă intr-un
timp scurt. Şi au început pregătirile.
Alai întîi, un grup numeros de mun­
citori, ingineri şi tehnicieni a plecat
Ia marile combinate din Uniunea So­
vietică pentru a se specializa. Prin­
tre ei se afla şi tov. Iordan Bacnef,
astăzi şeful cocseriei, Gheorghe Pa-
vel, şeful adjunct al secţiei de cocs,
mecanicul loan Marcovlci şi alţii. U-
zinele cocsochimice din U.R.S.S. la
care au făcut practioa sînt dintre cele
mai moderne şi bine utilate. Acolo
au învăţat întregul proces de funcţio­
nare, au studiat în amănunţime utila­
jele, mecanismele.
întorşi în ţară, cu o calificare înal­ cit cot la cot cu inginerii şi tehni-
tă, au început lucrările de construcţie
şi montare a primei baterii. Din U-
niunea Sovietică, au fost trimise toate
utilajele necesare. A fost trimis la
Hunedoara materialul refractar cît şi
maşinile de deservire c a : maşina de
C o lab o rarea fehmco-şfimflfieă
¦===L— ro m în o -so viefică —
Colaborarea tehnico-ştiinţifică „Steagul Roşu“ — Oraşul Sta­ domeniu in care au fost primite
intre R. P. Romînă şi U.R.S.S., fiei, centralele electrice şi insta­ pînă acum aproximativ 90 des­
bazată pe relaţiile de tip nou laţiile de termoilcare au fost crieri de procese tehnologice
statornicite între ţările lagăru­
lui socialist, constituie un pre­
ţios sprijin in dezvoltarea in­
dustrială a ţării noastre. Trans­
miterea reciprocă a experienţei
înaintate, a documentaţiei teh­
nice, a rezultatelor cercetărilor
tehnico-ştiinţifice, ridicarea nive­
lului de pregătire a cadrelor
tehnice prin trimiterea lor la
specializare, sînt principalele
aspecte ale colaborării tehnico-
ştiinţifice dintre ţara noastră şi
marea vecină şi prietenă de la
răsărit. Nu există nici o ramu­
ră a economiei ţării noastre în
care să nu se simtă din plin
ajutorul tehnico-ştiinţific primit
din Uniunea Sovietică.
In baza acordului semnat în
1950 între R. P. Romînă şi
U.R.S.S., Uniunea Sovietică
ne-a livrat pînă acum peste
1.000 de documentaţii tehnico-
ştiinţifice. Peste 50 din acestea
sînt proiecte de construcţii ca­
pitale, care au stat la baza rea­
lizării unor obiective industriale.
Printre acestea se află materia­
lul documentar complect pentru
reconstrucţia şi dezvoltarea cen­
trului siderurgic Hunedoara,
conţinînd proiecte tehnice pen­
tru oţelăria Martin, oţelăria e-
lectrică, laminorul de 700 m.c. maşini agricole etc.
întreprinderea „Carbochim“ din Deosebit de valoros este spri­ sovietici s-au documentat asu­ banele au fost asigurate cu can­
Cluj, liniile de fabricaţie a au­ jinul tehnic sovietic acordat ti­ pra realizărilor tehnico-ştiinţi­ tităţile de alimente necesare în­
tocamioanelor de la uzinele6* nerei noastre industrii chimice, fice ale tării noastre.
OCOOOCCOOO<X5000CQ€XXXX>OaOOOOOOQCXXXXXXXXXX30GOQCOCXXXXX';:'P OCXXXX>CCSXXXXXXMXX>OOOC©OCÎXX5CCOCXÎCOCC«>OOCCCOOO<
La 2 noiembrie 1948, indus­
tria şi reţeaua cinematografelor
din ţara noastră au fost naţio­
nalizate. Prin acest act revolu­
ţionar, s-a pus capăt perioadei
ruşinoase a cinematografiei bur­
gheze, care a servit drept mij­
loc de îmbogăţire a patronilor
de săli cinematografice şi care
programa pe ecrane numai fil­
me decadente, de aventuri, ura
şovină între naţionalităţi, du-
cînd, în acelaşi timp, o feroce
campanie împotriva poporului
şi clasei muncitoare.
Ne reamintim cu toţii de con­
diţiile în care erau prezentate
filmele din trecut, de sălile insa­
lubre, cu mobilier distrus şi cu
6 aparatură uzată, necorespun­
zătoare. Singurul scop al patro­
nilor de cinematografe era acela
al acaparării de câştiguri mari.
Cît priveşle producţia naţională
de filme, înainte de naţionali­
zare, este suficient să amintim
că în mai bine de 30 de ani
au fost realizate doar 30 de fil­
me de lung şi scurt metraj, o-
ficialităţile burgheze şi afaceriş­
tii particulari mulţumindu-se să
•recurgă la casele de filme din
•străinătate. In acelaşi timp, ba­
za producţiei filmelor romîneşti
consta într-un mic platou de
turnare, cu utilaje reduse şl în­
vechite, care nu puteau asigura
nici cele mai minime exigenţe
artistice sau tehnice.
După actul revoluţionar al
naţionalizării cinematografelor,
şarjare, maşina de scos uşi, vagonul
de stingere şi locomotiva electrică.
Grupul de ingineri, tehnicieni şi mun­
citori romîni care studiase în Uniunea
Sovietică, nu avea însă experienţa
rteCesâră Unei astfel de lucrări. Se
simţea nevoia specialiştilor sovietici.
A venit atiitid Saveliev Anatol Iva-
novicl, specialist sovietic, care i-a a-
jutat la montarea şi punerea în func­
ţiune a primei baterii care să pro­
ducă cocs. După o muncă susţinută,
s-a reuşit ca în august 1955, să fie
înscrisă în cartea de aur a combina­
tului punerea în funcţiune a primei
baterii de cocs.
Planul de dezvoltare al combinatu­
lui prevede 4 baterii de acest gen
oare să poată produce cantităţi sufi­
ciente de cocs metalurgic. Aşa că s-a
pornit la montarea celei de a doua
baterii. Ajutorul sovietic a fost şl de
această dată la fel de mare. Au fost
aduse aceleaşi utilaje, s-a acordat a-
celaşl sprijin tehnic. Boris Vitali Iva-
novici, venit special ca să ajute la
punerea în funcţiune a acestei baterii,
a dat îndrumările necesare şi a mun­
oienil noştri, de la început şl pînă
la sfîrşit. Astfel s-a reuşit ca în mar­
tie 1957, să se pună în funcţiune şi
această baterie. Acum, la cocseria
Combinatului siderurgic din Hunedoara
se lucrează cu două baterii şi trei
realizate, de asemenea, pe baza
documentaţiei tehnice sovietice.
Dezvoltarea impetuoasă a in­
dustriei noastre petrolifere ar fi
fost de neconcepuf fără preţio­
sul sprijin tehnic acordat de
Uniunea Sovietică. Proiectele
instalaţiilor tehnologice ale noi­
lor rafinării, oa de pildă, insta­
laţia de rafinare catalitică a
benzinei şi instalaţia pilot de
cracare catalitică cu catalizator
pseudofluidizat sînt nu mat cîte-
va din numeroasele proiecte din
acest domeniu ai economiei, pri­
mite din U.R.S.S. Proiectarea,
fabricarea şi montarea instala­
ţiilor de centralizare electro-
dinamică a căilor ferate au la
bază de asemenea un bogat ma­
terial documentar sovietic.
Mai mult de 250 din docu­
mentaţiile primite din U.R.S.S.
reprezintă desene de execuţie în
baza cărora au fost realizate
pentru prima oară în ţara noa­
stră sau au fost perfecţionate
diferite maşini şi utilaje. Prin­
tre acestea se numără docu­
mentaţiile necesare fabricării
tractoarelor K.D.-35, K.D.P.-35
şi U.TO.S., a autocamionului
„Steagul Roşu“, a turbinei de
foraj, a unor motoare electrice,
10 am de la n Uzarea
cinem atografelor
partidul clasei muncitoare şi
guvernul nostru democrat-popu­
lar au trecut la crearea tuturor
condiţiilor materiale şi tehnice
necesare dezvoltării reţelei cine­
matografice şi producţiei de fil­
me, puse în slujba culturii noi,
socialiste.
Gu ajutorul importantelor
mijloace financiare investite în
primul plan cincinal, s-a con­
struit puternica noastră bază ci­
nematografică — Centrul de
producţie cinematografică de la
Buftea, care cuprinde 3 platouri
de filmare, iar altele două sînt
în curs de construire. S-a mai
creat Studioul cinematografic
din Bucureşti, pentru producţia
filmelor artistice şi desene ani­
mate. Studioul „Alexandru Sa-
hia“, pentru producţia filmelor
documentare şi jurnale, cît şi
Studioul „Ion Creangă“, pentru
diafilme.
Pentru remedierea situaţiei
dezastruoase în care se aflau
aparatele de proiecţie şi utila­
jele cinematografelor, s-a creat
la Bucureşti fabrica „Tehnocin“,
care produce astăzi aparate de
proiecţie noi şi moderne.
Data de 2 noiembrie 1948 ă
maşini de şarjare, trei maşini de scos
uşi, un vagon de stins ou locomo­
tivă şi unul de rezervă.
Un mare ajutor tehnic şi moral a
primit colectivul cocseriei şi de la tov. pînă acum, nu mai făceau faţă
Situli.n Ivan Constantinovici, care are
o vastă experienţă în producţie şi o
îndelungată activitate practică.
Acum se lucrează intens la pune­
rea în funcţiune a celei de a IlI-a ba­
terii de cocs. Ajutorul dat de Uniunea
Sovietică cu utilaje şi specialişti este
la fel de mare. Cu experienţa împăr­
tăşită de oamenii sovietici, colectivul
cocseriei din Hunedoara a ajuns la un
stadiu înaintat în ce priveşte produc­
ţia şl calitatea cocsului metalurgic.
Un grup de specialişti din cadrul
C.A.E.R. a dat o apreciere bună coc­
sului de Hunedoara, arătînd că ţara
noastră se situează alături de Repu­
blica Populară Polonă, R. Cehoslovacă
şl alte ţări, cu mai multă experienţă
în acest domeniu.
Producţia realizată de cocsari este
cît se poate de bună. De la începu­
tul anului şi pînă în ziua de 28 oc­
tombrie, au fost date peste plan apro­
ximativ 33.000 tone cocs metalurgic.
Angajamentul luat în cinstea zilei de
7 Noiembrie a fost realizat înainte de
termen. Ţinînd cont de realizările de
pîhă acum, cocsarii afirmă că vor în­
deplini planul anual în mai puţin de
11 luni.
pentru fabricarea unor produse
chimice de bază, coloranţi, ma­
se plastice, medicamente etc.
Intre anii 1951— 1957, mai
mult de 1.400 muncitori, ingi­
neri şi tehnicieni din diferite do­
menii de activitate s-au specia­
lizat in UjR.S.S. şi un mare nu­
măr de specialişti sovietici au
acordat ajutor tehnic direct in
rezolvarea diferitelor probleme
tehnico-ştiinţifice din ţara noa­
stră.
La rînd ui său, R. P. Ronlîiiă
a transmis Uniunii Sovietice '
realizări tehnico-ştiinţifice în
peste 500 de probleme, îndeosebi
din domeniul extracţiei şi prelu­
Pregătiri pentru sezonul turisticcrării petrolului, industriei chi­
mice, prelucrării lemnului, în
domeniul construcţiilor, indus­
triei uşoare şi alimentare, al a-
grioulturii şi silviculturii. Prin­
tre acestea se numără 10
proiecte de lucrări capitale,
aproximativ 100 desene de
execuţie, pentru diferite ma­
şini şi utilaje, mai mult de
80 descrieri de procese tehnolo­
gice. Mult apreciate în Uniunea preocupat de a asigura toate cele
Sovietică au fost unele rezultate
obţinute de cercetătorii romîni
în domeniul industriei chimice.
Aproape 200 de specialişti reparate instalaţiile sanitare. Ca
găsii pe Cuprinsul regiunii
noastre 27 de cinematografe
necorespunzătoare, sub toate
aspectele. Tn cei 10 ani de la
naţionalizare, numărul cinema­
tografelor care aparţin de între­
prinderea cinematografică regio­
nală s-a ridicat la 93, din care
1G sînt cu bandă normală, 52
cu bandă îngustă — instalate
la căminele culturale, punîndu-
se în funcţiune şi 4 caravane
cinematografice. Pe lingă aces­
tea, 21 de cinematografe cu
bandă normală aparţin comite­
telor sindicale din regiune.
Majoritatea cinematografelor
au fost dotate cu aparate noi,
moderne. Au fost efectuat/ nu­
meroase reparaţii capitale şi re­
novări de săli cinematografice,
cum ar fi de exemplu la cele
u.n Simeria, Zlatna, Brad, Ha­
ţeg, Ilia, Teiuş, Deva, Orăştie
etc. Un cinematograf nou a fost
construit la Petroşani.
Cît priveşte rolul educativ al
cinematografelor de azi şi apre­
cierea de care ele se bucură în
fineturile oamenilor muncii, să
facem o scurtă com paraţie: în
anul 1948 filmele din regiunea
DPUMUL SOCIALISMULUI Pag: 3
i-a r e p a r t e ! Calendarul lucrărilor d in liv a d ă
muiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiniiii şi vie pe luna noiembrie
sinunu local L u c ră ri în livezi sau 3 kg. superfosfat, 1 kg. ieri de uşurare a viţelor şi se
sare potasică, 0,5 kg. azotat), pregătesc pentru iernat. Se
Localul grădiniţei de copii
de la Cugir devenise neincăpă- Luna noiembrie este luna $e continuă de asemenea lu- strîng şi se depozitează la un
tor pentru numărul copiilor. Zi­
durile vechi in care s-a desfă­ plantatului pomilor. In terenu- crările de curăţire şi văruire a loc aracii din vie, iar după a-
şurat activitatea grădiniţei de
riie pregătite se execută plan- pomilor, lucrări ce au început ceea se execută îngropatul vi-
cerinţelor noi.
tatu! tuturor speciilor de pomi. }n jurm octombrie, iar printre ţelor. Via se îngraşă cu gunoi
Prin grija şi cu concursul U-
zinelor Metalurgice Gugir, „30 In acest scop trebuie să se îo- rînduri se execută arăturile a- de grajd în cantitate de 30 fo­
Decembrie“ şi a sfatului popu­
lar local, îndrumate de orga­ losească orice zi bună de lucru dînci de toamnă şi pe rînd, în ne ia ba. Gunoiul se aplică
nele de partid» grădiniţei de co­
pii nr. I i s-a repartizat un lo­ din cursul lunii, în aşa fel în- juru| pomilor, se sapă cu caz- prin împrăştiere, după care se
cal spaţios, luminos, sănătos şl
cît plantatul să fie terminat maua. După căderea frunze- execută arătura de toamnă sau
potrivit cerinţelor noi. Curtea şi înainte de venirea îngheţurilor. lor se face prima stropire a săpatul Ia adîncimea de 18—
grădina grădiniţei sînt în măsu­ In livezile tinere se conti­ pomilor cu unul din următoa- 20 cm. In lipsa bălegarului se
ră acum să satisfacă cerinţele nuă aplicarea îngrăşămintelor, rele produse: ulei horticol în recomandă îngrăşarea cu în-
zburdălniciei copiilor. complectarea golurilor şi pro­ concentraţie de 5 la sută, seli- grâşăminte chimice în cantita- \
tejarea tuipinefor contra roză­ non în concentraţie de 0,75 la fo de 300 kg. superfosfat şi 1001 >
Părinţii copiilor au contribuit toarelor. Intrucît ia pomii ti­ sută, zeamă sulîo-calcică în kg. sare potasică la ha.
la amenajarea noului local. As­ neri rădăcinile sînt sensibile Ia concentraţie de 20 la sută.
tăzi copiii din Cugir de la gră­ jn această lună se lac, în vii,
diniţa nr. 1 îşi desfăşoară acti­ îngheţuri, se recomandă facerea Prin aceste stropiri se corn- complectările de goluri. In ve-
vităţile în condiţiuni optime.
unu.muşuroi larg de pămint bate, atît păduchele din San- derea compiectării golurilor se
P. VLAD
corespondent in jurul pomului. Jose, care este dăunătorul prin- pot face [ucrări|e de marcota-
în livezile perod se conţi- cipaj a] livezilor din regiunea re necesare. Pentru plantările
nuă lucrările arătate în calen­ noastră, cît şi diferite insecte de prjmăvară trebuie făcută de
darul publicat în luna octom­ vătămătoare care iernează pe pe acum desfundarea terenului,
brie (scoaterea şi înlocuirea pomi în diferite stadii (ouăle jn cramă) se continuă vinifi-
pomilor uscaţi sau prea îmbă- păduchilor de frunze, ouăle pu- „
trîniţi, îngrăşarea pomilor, fo- ricilor meriîeri, ale cotamlor * Se iace con-
losindu-se de preferinţă gunoiul etc.) şi diferite alte ciuperci, , , , ,,
fermentam mustului din
de grajd. Se reaminteşte că do­ muşchi şi licheni. vase şi lucrările de condifiona-
zele de îngrăşăminte pentru un ln depozite sau locurile de re din cramă (trasul vinului
pom de vîrstă mijlocie s în t: păstrare a fructelor se reco- de pe drojdie, umplerea vase-
100—150 kg. gunoi de grajd, mandă să se facă controlul |or etc.).
fructelor. Cele putrezite vor îi Sg asi ă măsurile de igie-
înlăturate şi folosite ca hrana nă în cramă şi pivniţă pentru
pentru animale.
a se preveni eventuala apariţie
L u c ră ri în vie a defectelor ia vin.
Se termină recoltatul stru­ Stajiunea experimentală pomicolă
gurilor. După aceea se fac tă- Geoagiu
O valoroasa lucrare
în domeniul construcţiilor industriale
Dr. mg. D. Hangar» — „Beiomjl armai'4
Zilele acestea, in vitrinele li­ Prin această lucrare, autorul
brăriilor din ţară a apărui lu­ pune la dispoziţia tuturor, mij­
crarea profesorului Dr. ing. Mi- locul de colaborare între proiec­
hail D. H an g an : „Betonul ar­ tanţi şi executanţi, reuşind să
mat“ in construcţii industriale. prezinte intr-un limbaj adecvat,
Lucrarea are o valoare deose­ ultimele teorii şi detalii afe teh­
bită prin felul în care autorul nicii celei mai avansate privind
reuşeşte să prezinte tuturor ce­ utilizarea raţională a betonului
Literatura dramatică sovietică, expresie vie a realismului lor interesaţi tratarea ştiinţifică armat in cele mai importante
socialist, a însemnat pentru colectivul actoricesc al Teatrului a elementelor de beton armat construcţii industriale.
„Valea Jiului" din Petroşani, o înaltă şcoală şi sprijin de ne­
preţuit, în reprezentarea adevărului şi frumosului, iii lupta ce afectează construcţiile in­ Valoarea lucrării creşte şi
cucerirea vieţii noi. dustriale. prin felul în care sînt prezen­
CLIŞEU i Scenă dih 'pie'sa sovietică: „O chestiune*per­ Deşi lucrarea este o sinteză tate metodele şi soluţiile de u-
sonală ", închinată dreptăţii Partidului şi înaltei cinste de a fi ¦ .tilizare. a prefabricatelor pentru
comunist. asupra utilizării betonului
în construcţiile industriale, to-' ' construcţii industriale. Cele 13
tuşi, autorul insistă asupra al­ capitole ale volumului, pun la
cătuirii în detaliu , a elemente­ dispoziţia proiectanţilor şi mai­
lor componente a construcţiilor ştrilor un material documentar
din beton armat, îmbinînd latu­ ales, pentru realizarea unor con­
ra pur teoretică cu cea prac­ strucţii superioare calitativ şi
economic.
Sezonul turistic de vară a cu­ tică, creînd cititorului o vedere
noscut în raionul Petroşani o Pentru a asigura o bună pre­ de ansamblu asupra problemei Capitolele care atrag atenţia
largă popularitate. Cabanele tu­ gătire a cabanelor pentru sezo­ •studiate, subliniind cu o sensi­ de la prima vedere prin tratarea
ristice au fost vizitate de peste arhitectonică a construcţiilor
16.000 turişti. nul de iarnă Biroul de turism bilitate pedagogică marcantă e- sînt: hale industriale, hangare
şi castele de apă. Cartea este
Acum în pragul sezonului tu­ şi excursii din Petroşani a for­ lementele de bază ale studiului. ilustrată cu figuri executate cu
ristic de iarnă, Biroul de turism multă claritate, fără aglome­
şi excursii din Petroşani s-a mat un colectiv voluntar din 20 Această lucrare poate fi con­ rări de cote.
siderată drept un preţios ajutor
tovarăşi care sprijină această pus la dispoziţia atît a proiec*
acţiune.
fanţilor, cit şi a executanţi'or.
-------------
11 cabane cu alimentele şi ca-
zarmamentul necesar. La caba­ D IN ACTIVITATEA
nele Parângul şi Straja au fost
O R G A N IZ A Ţ IIL O R U .T.M .
O nouă organizaţie fost de un real folos în activitatea ... şi alte posturi utemiste
de bază de zi cu zi a secretarilor organizaţii­ de control care...tac
tregului sezon. lor de bază.
SEBEŞ (de la subredacţia noastră IULIAN IONAŞ VULCAN (de la subredacţia noaslră
voluntară). Vorbeşte postul utemist voluntară).
naugurarea celei de a doua în­ de controU..
tovărăşiri — „Roşiana" — în U lenriiştii de la atelierele mecanic
C a formă specifică de muncă .a or­ şi electric ale minei Vulcan şi-au
noastră au fost vizionate de comuna Roşia de Secaş, a dat posibi­ ganizaţiilor de bază U.T.M. din creat cîte un post utemist de control.
1.500.000 de spectatori, spre litate utemlştllor întovărăşit! să creeze întreprinderile socialiste şi din unită­ Cîtva timp ele au muncit bine. Astăzi
deosebire de 1957, cînd numă­ în cadrul întovărăşirii o nouă organL ţile agricole socialiste, posturile ute- însă, activitatea lor a rămas de dome­
rul spectatorilor s-a ridicat la zaţie de bază U.T.AL Ea numără în miste de control, urmăresc îmbunătă­ niul trecutului, o amintire doar.
3 x u i. )0, la care se mai adau­ prezent 13 tineri. Dintre aceştia, Do­ ţirea participării tineretului la îndepli­
gă şi cei aproximativ 2.000.000 rina Deac şi Mircea Puşcaş au fost nirea sarcinilor de producţie. Oare nu există fapte despre care
de spectatori ai cinematografelor primiţi în U.T.M. chiar în adunarea să vorbească cele două posturi utemis­
sindicale. Pe ţară, în 1948 la de constituire a organizaţiei de bază. Comitetul U.T.M. de la fabrica „Sebe­ te de control ? Ba sînt destule. In a-
cele 414 cinematografe au exis­ Totodată a fost ales şi biroul organi­ şul“ acordă în Ultima vreme o aten­ ceste ateliere sînt tineri harnici, des­
tat 37 milioane de spectatori, zaţiei, din care fac parte tinerii Dom- ţie sporită acestui domeniu de activi­ toinici, care lucrează cu multă dragos­
iar în 1958, la cele 1.600 cine­ nica Burnete, Nicolae Damian şi Ana tate a sa. Astăzi, în fiecare secţie te la întreţinerea maşinilor şi utila­
matografe au participat pînă a- Burnete, funcţionează cîte un post utemist de jelor cu care minerii dau patriei căr­
cum 110 milioane de spectatori. control. Mai bine munceşte cel din bune.
Cifrele sînt deci concludente şi Tabăra secretarilor secţia circulare, al cărui responsabil
ele nu necesită alte comentări, U. T. M. de la sate este tov. Elena Anghel. El ia poziţie Dar în unităţile de producţie respec­
critică faţă de lipsurile ce se manifestă tive sînt şi unele lipsuri, neajunsuri
Diversitatea filmelor prezen­ Zilele trecute, Comitetul raional în activitatea tinerilor.. Nu de mult a care frînează activitatea muncitorilor,
tate pe ecrane după naţionaliza­ U.T.M, Sebeş a organizat la fost criticată la gazeta postului mun­ Postul uleiriisl de control nu se ocu
re, varietatea subiectelor pe ca­ Miercurea-băi, tabăra secretarilor citoarea Rozalina Diurdiu pentru că pă îndeajuns de acestea, nu se ocu
re ele le tratează, conţinutul lor U.T.M. de la sate, la care au parti­ nu acordă atenţia cuvenită sortării pă de unii tineri ca Mihai Kulender
artistic şi ideologic, au făcut ca cipat 78 secretari U.T.M. din satele pe calităţi a ciorapilor. De atunci to­ Dănilă Fiisteş, Octavian Borcea şi al
cinematografia noastră tânără raionului. varăşa Diurdiu nu mai este nepăsătoa- ţii, care sînt indisciplinaţi în muncă,
să se bucure de aprecierea una­ re faţă de această sarcină profesio­ lipsesc sau înlîrzie nemotivat de la
nimă a milioanelor de spectatori. Cu acest prilej, în faţa secretarilor nală. şut. Postul utemist de control se poa­
au fost expuse mai multe lecţii teore­ te ocupa şi de brigada de tinere de
Puse în slujba educării omu­ tice şi practice, printre ca re: „Ce este De asemenea, postul ulemlst de con­ la lămpăria minei, care nu acordă a-
lui nou şi a măreţei construcţii centralismul democratic şi democraţia trol a criticat aspru pe unele munci­ tenţia cuvenită întreţinerii şi reparării
socialiste din patria noastră, toare ca Ana Ciontea, pentru faptul în bune condiţiuni a lămpilor de mi­
cinematografia de azi contribuie internă în U.T.M.“, „Principiile de că la terminarea schimbului nu-şi cu­ ner.
în mod efectiv la toate acţiunile răţă maşinile. Şi această critică a fost
întreprinse de către organele de bază ale evidenţei membrilor U.T.M.“, Vinovaţi pentru faptul că cele două
partid si de stat. Cum se aplică şi se respectă ele în ca­ eficace. Tovarăşa Ciontea, ca şi altele, posturi utemiste de control nu activea­
ză, se fac responsabilii lor, tovară­
' NI COLAE SONNENSCHElM drul organizaţiilor U.T.M.“ şi altele. îşi îngrijesc acum cu atenţie maşinile şii Dezideriu Giurgiu şi Alexandru
la care lucrează. Urzica, precum "şi biroul organizaţiei
director al întreprinderii Au mai fost dezbătute documentele ple­ de bază U.T.M., care nu i-a tras la
Postul utemist de control a criticat răspundere pentru inactivitate.
cinematografice regionale narei a V-a a C.C. al U.T.M.
şi alte lipsuri, ajutînd colectivul în­ AL. ANDRONESCU
In cadrul taberei, au fost organi­
treprinderii sa lucreze mai eficace pen­
zate şi lecţii practice: Cum se orga­
tru îndeplinirea sarcinilor de plan.
nizează o adunare de primire a şco­
GH. RADÂC1NA
larilor în organizaţia de pionieri, a
tinerilor — în U.T.M, etc. Tabăra a