Page 70 - 1958-11

Pa». 2
UN I T ĂŢ I L E S O C I A L I S T E A G R I C O L E Se dezvoltă şi se întăreşte
POT REALIZA CONSTRUCŢII IEFTINE ŞI BUNE
Orice greutăţi pot fi
învinse eînd este
preocupare şi simţ
gospodăresc
Creşterea animalelor este o o-
cupaţie de bază a ţăranilor mun­
citori din satele raionului Haţeg.
Pe vestitele păşuni alpine din
munţii Retezatului pasc nume­
roase turme de oi, capre şi ci­
rezi de vite. Iarba grasă din
munte asigură o hrană bogată
pentru animale în timpul verii,
iar finul adunat din golurile
munţilor şi de pe fîneţele de la
poalele lor asigură hrana nece­
sară în timpul iernii.
In anii regimului democrat-
popular crescătorii de animale
s-au bucurat de mari avantaje
acordate de stat, atît prin siste­
mul de contractări şi achiziţii,
prin dotai'fea staţiunilor de mon­
tă cu reproducători de rasă, cît
şi prin acordarea de credite pen­
tru procurarea de animale şi
construirea de adăposturi etc.
Cu tot ajutorul acordat de că­
tre stat, numărul animalelor nu
a crescut însă în raionul Haţeg
la nivelul condiţiilor naturale e-
xistente. Luminaţi de către orga­
nizaţiile de partid, ţăranii mun­
citori din satele acestui raion,
ca şi cei din întreaga ţară, au
început să-şi dea tot mai bine
seama că atît condiţiile naturale,
cît şi ajutorul acordat de către
stat, pot fi întrebuinţate mult
mai bine şi mai cu folos numai
dacă se unesc în întovărăşiri
de creştere în comun a animale­
lor.
Ideea unirii de bună voie în
astfel de întovărăşiri cuprinde
mase tot mai largi de ţărani
muncitori. Numai în a doua ju­
mătate a acestui an au luat îi- In urma îndrumărilor primite muncească voluntar meşteri din de cost scăzut, datorită faptului început să dispară. Oamenii s-au sezi-
,inţă în raionul Haţeg mai mult
de 20 întovărăşiri zootehnice, în
care ţăranii muncitori s-au în­ pucat de lucru. întovărăşirile 4 cheltuieli mici şi în mai puţin podărească resursele locale care mai optimişti. Dar . dispariţia vagonu- ră o muncă susţinută pentru a-i hotărlt să lupte cu consecvenţă
scris cu un însemnat număr de din Coroeşti, Vaidei şi Fizeşti de o lună. S-a cumpărat ciment se găsesc din belşug în satele lui-clasă din garniturile forestiere n-a determina pe întovărăşiţi să pentru aplicarea în viaţă a ho-
animale mari (bovine) şi oi. în­
tovărăşirea zootehnică din satul
Fizeşti a luat fiinţă, de pildă, cu struit un saivan, iar alte nume­ trei sute lei este costul lemne­
40 vite mari, 270 oi şi 137 ha.
fînaţ.
Chiar de la începutul activită­
ţii lor, întovărăşirile zootehnice
s-au izbit de unele greutăţi.
Greutatea cea mai mare, care
genera şi altele, era provocată
de lipsa unor adăposturi cores­
punzătoare. Fără a avea aceste
adăposturi, întovărăşiţii nu pu­
teau aduna vitele la un loc pen­
tru a le creşte în cernun şi a-
cest lucru făcea ca producţia de
lapte să fie scăzută, iar pe de
altă parte îrîna în mod serios
creşterea numărului de animale
proprietate obştească.
Greutăţile care îrînau dezvol­
tarea şi întărirea organizatorico-
economică a întovărăşirilor tre­
buiau însă înlăturate neîntîr-
ziat. In ce priveşte înlăturarea
acestora, un merit deosebit îl are
comitetul raional de partid. To­
varăşii din comitetul raional nu
i-au lăsat pe întovărăşiţi să se
descurce cum vor şti. Ei i-au
orientat înspre construirea unor
adăposturi proprietate obştească
ieftine, care să fie corespunză­
toare creşterii şi îngrăşării în
comun a animalelor.
Cum au fost procurate
materialele
de construcţie?
Construirea unor grajduri
proprietate obştească, care să
permită o largă dezvoltare a
creşterii în comun a animalelor,
era o necesitate imediată. De
unde să se ia însă materialele
necesare ? — se întrebau ei.
Tovarăşii de la comitetul raio­
nal de partid le-au răspuns clar
fia s-a făcut în timpul cînd grajdul se afla construit numai pînă la acoperiş. In clişeul din mij­
loc se vede grajdul întovărăşirii zootehnice din Coroeşti, care a fost dat în folosinţă încă din anul
U “f
L Juf Im J U -' '— 1 '—1
DRH MUL SOGIAUSM O LUI Nr. 1221
sectorul socialist al agriculturii
( Urmare din pag. l-a) este de asemenea mare. Scopul
unificării întovărăşirilor este a-
dea care şi-au cumpărat încă 6 cela de a^ le consolida mai mult
vaci, a celor de la G.A.C. Ohreja
la această întrebare. Răspunsul mună, care s-au angajat să spri­ piatră, atît la fundaţie, cît şi Ia de adăposturi pentru animale care şi-au mărit ferma de vaci din punct de vedere economic,
de a se crea condiţii pentru o
lor a fost un îndemn şi totodată jine în mod voluntar pe întovă­ pereţi, iar în loc de mortar fă­ şi de alte construcţii, dar care de la 9 la 13 capete sau a celor
un program de lucru. Li s-a răşiţi. De fapt toţi ţăranii mun­ cut din var şi nisip au folosit ar­ nu Ie realizează pe motivul că de la G.A.C. Cistei care şi-au mai bună organizare a muncii
spus că în raion există sate în­ citori din sat au ajutat în mod gilă, care se găseşte din belşug, costă prea mult. Dacă acestea înfiinţat o fermă de 19 scroafe. pe tarlale întinse.
tregi construite din piatră, fiind­ voluntar pe întovărăşiţi la toate chiar în imediata apropiere a ar fi îndrumate şi ajutate de or­
că acest material de construcţie lucrările de construcţie. locului de construcţie. Piatra şi ganizaţiile de partid şi de sfatu­ Concomitent cu munca de Prin munca de zi cu zi a sfa­
se găseşte pe toate coastele argila s-au scos şi transportat rile populare să folosească re­ sporire a efectivului de animale turilor populare, îndrumate de
dealurilor şi pe toate malurile Valoarea reală a grajdului în­ prin muncă voluntară de către sursele locale, atunci vor reuşi s-a dus şi munca de asigurare către organizaţiile de partid, s-a
rîurilor. Dacă atîţia oameni fo­ tovărăşirii din Coroeşti este mai întovărăşiţi. Materialul lemnos să realizeze şi ele construcţiile a bazei furajere. In acţiunea de ajuns la cooperativizarea com­
losesc piatra Ia construirea de mare de 120.000 Iei, dar prin a fost tăiat şi transportat de a- însilozare a nutreţurilor la ma­ plectă a satului Miceşti urv’e
case pentru locuit, care sînt des­ folosirea resurselor locale şi a semenea prin muncă voluntară. de care au nevoie cu cheltuieli joritatea gospodăriilor agricole toate familiile sînt înscrise iie
tul de sănătoase, atunci de ce muncii voluntare, a fost reali­ La fel s-a făcut şi zidăria. In fe­ colective s-au obţinut rezultate în gospodăria agricolă colectivă,
n-ar putea-o folosi şi întovără­ lul acesta grajdul a fost con­ neînsemnate. frumoase. fie in întovărăşirea agricolă. In
zat cu un preţ de cost care nu munca de cooperativizare com­
depăşeşte suma de 5.000 lei. Folosindu-se de exemplele re­
şiţii pentru construirea de graj­ întovărăşiţii din Vaidei au struit pînă la acoperiş fără a se date mai sus, organizaţiile de Preocupare faţă de dezvolta­ plectă a satului Miceşti, exem­
duri ? Este nevoie de lemne ? Se construit şi ei un grajd pentru cheltui nici măcar un leu. partid şi sfaturile populare din rea fermelor de animale a exis­ plu grăitor au fost pentru ţărani
găsesc şi acestea. Prin păşuni şi 50 vite mari şi se pregătesc să toate raioanele regiunii au da­ tat şi la întovărăşirile agrozoo­ veniturile mari realizaie de co­
fîneţe sînt nenumăraţi copaci construiască şi un saivan pentru Materialul lemnos a fost pro­ toria de a dezvolta simţul gos­ tehnice. Acestea au reuşit să-şi lectiviştii de aici. De pildă, co­
stingheri care, cu aprobarea or­ oi şi capre. La construcţia aces­ curat din pilcurile de păduri din podăresc al colectiviştilor şi în- mărească fondul de bază în a- lectivistul Marin Sirbu a pri­
ganelor silvice pot fi tăiaţi şi fo­ tui grajd s-a porcedat la fel ca păşune sau din pădurea comu­ tovărăşiţilor şi de a-i îndruma nimate de aproape 10 ori. De la mit numai avans de 40 la sulă
losiţi ca material de construcţie. şi la Coroeşti, numai că întovă­ nală. Pentru grinzi şi căpriori să folosească cu chibzuinţă re­ 275 oi, cite au existat in luna pentru zilele-muncă efectuate
Nu-i var ? Se poate face. Calcar răşiţii din Vaidei nu au avut s-a folosit lemn de stejar, iar sursele locale, care se găsesc mai a. c., numărul acestora a suma de 11.100 lei şi mari can­
este destul. Sînt şi oameni pri­ prefabricate. In locul lor au fă­ pentru cherestea au fost tăiaţi din belşug în fiecare sat, în sco­ crescut astăzi la 2.643. tităţi de cereale şi legume, sau
cepuţi. Trebuie, doar preocupare cut cărămidă prin muncă volun­ arini de pe marginea văii ce pul realizării construcţiilor ne­ Teodor Oarga care a primit la
şi va fi atîta cît este nevoie. La tară. Tot prin muncă voluntară curge de-a lungul satului pe o cesare la un preţ de cost cît In ce priveşte fondul de bază, avansul de 40 la sută suma de
fel se poate face cărămidă. Oa­ au făcut varul, au scos şi trans­ lungime de cîţiva kilometri, pre­ mai redus. acesta a crescut şi la întovărăşi­ 15.510 lei şi însemnate produse
meni pricepuţi Ia zidărie şi oul- portat peste 1.300 m.c. de piatră, cum şi alte specii de lemn care rile agricole. Numai in anul cu­ agricole.
gherie se găsesc atît în întovă­ au tăiat din pilcurile de pădure se găsesc în hotarul comunei. M OTE rent a intrat la fondul de bază
răşiri, cît şi în rîndul ţăranilor aflate în păşuni şi fîneţe peste Valoarea unor materiale ca ci­ al întovărăşirilor agricole va­ Rezultate deosebite in munca
muncitori individuali, care eu do­ 100 fire de brazi şi le-au trans­ ment (necesar pentru centura şi comentarii loarea celor 9.181 kg. griu ob­ de cooperativizare a agriculturii
vedit prin fapte că atunci cind portat. Grinzile au fost duse Ia de legătură), cuie şi ţiglă se ri­ ţinute din parcelele pe care în­ s-au obţinut mai ales în comu­
sînt chemaţi să dea o mînă de locul de construcţie iar buştenii dică la suma de circa 7.000 lei. Vagonul ianfomă tovărăşiţii au hotărît să le cul­ nele cu mare pondere economică
ajutor întovărăşiţi lor, răspund Valoarea reală a grajdului nu a tive cu griu pentru dezvoltarea cum sînt Mihalţ, Teiuş, Ighiu şi
cu plăcere. Transporturile şi ce­ DIN EXPERIENŢA fost încă stabilită, dar după a- Ctndva, unii nici rui-şi mai aduc a- fondului de bază. Alba Iulia unde suprafaţa coo-
lelalte lucrări de construcţie se precierile făcute va fi între minte, munciiorii forestieri care călă­ perativizată este in proprie de
pot face prin muncă voluntară ÎNTOVĂRĂŞIRILOR 130.000— 150.000 lei. toresc pe distanţa Orăştie-Grădiştea de In campania insămfnţăriilor de 27—43 la sută.
de către întovărăşiţi şi de către Munte au avat o mare bucurie. Ca să toamnă Comitetul executiv al
ţăranii muncitori individuali. ZOOTEHNICE Şi întovărăşiţii din satul Pău­ nu mai indure capriciile naturii (via­ Sfatului popular a.1 raionului Al­ Pentru obţinerea de recolte
cineşti au construit un saivan turi, ploi, etc.). IJ^.E.T., in colaborare ba, avind ca obiectiv îndruma­ sporite la hectar, Comitetul e-
Mai este nevoie de ţiglă, cuie DIN RAIONUL HAŢEG pentru 200 oi tot din resurse lo­ ca C.F.P., au construit un vagon-clasă, rea conducerilor întovărăşirilor xecutiv al Sfatului popular ra ­
şi ciment pentru centuri. Aces­ cale. Saivanul a fost construit agricole de a executa lucrările ional Alba este preocupat in
>CŢCX din lemn şi acoperit cu seîn- de insămînţări a griului numai prezent de îndrumarea ţărăni­
te materiale nu pot îi procu­ duri suprapuse. Materialul lem­ în comun, a reuşit printr-o mun­ mii din raion spre a executa a-
pentru cherestea Ia gater. La nos s-a procurat şi prelucrat că susţinută să realizeze acest răturile adinei de toamnă. Pînă
rate, fireşte „din resurse locale", munca voluntară depusă, atît la prin muncă voluntară. Bani nu lucru. Un număr de 38 întovă­
s-au cheltuit decît 100 Iei pe la data de 17 noiembrie s-a î
dar valoarea lor este mică şi se
poate acoperi cu uşurinţă din adunatul materialelor, cît şi la cuie. Valoarea reală a construc­ pe care l-au pus în circulaţie, ataşat răşiri agricole au însămînţat în realizat arături adinei pe mâi
fondurile pe care le au întovă­ construcţia propriu-zisă, a parti­ ţiei se ridică la peste 20.000 Iei. la trenurile ce transportă buşteni. Un comun. Printre acestea se nu­ mult de 76 la sută din supra­
răşirile. cipat tot satul. In sat nu sînt timp, toată lumea a vorbit turnai des­ mără şi cele din Ighiu, Cricău, faţa planificată.
zidari şi dulgheri destui, dar Ia Din aceste cîteva exemple ve­ pre acest vagon. L-au lăudat şi râs- Miceşti şi Teiuş. Alte 26 întovă­
Cum s-a muncit apelul făcut de Sfatul popular dem că unele întovărăşiri din iăudat. $i ce'-T drept, merita toată a- răşiri au însămînţat numai par­ Ţinînd seama de importanţa
şi ce s-a realizat comunal Rîu Alb, au venit să raionul Haţeg au realizat con­ tenţia. De la o Vreme insă, vagonul a ţial în comun. pe care o are transformarea so­
strucţii bune, mari şi la un preţ cialistă a agriculturii, Comitetul
In prezent Comitetul executiv executiv al sfatului popular ra ­
din partea comitetului raional alte sate ale comunei. In felul că au fost îndrumate şi sprijinite sat, dar n-au spus nimic. „L-or fi ui­ al sfatului popular raional, cu ional, îndrumat de către Co­
de partid, întovărăşiţii s-au a- acesta grajdul s-a construit cu să folosească cu pricepere gos­ tat cei de la C.F.F.", şi-au zis unii sprijinul comuniştilor, desfăşoa­ mitetul raional de partid este
şi-au construit grajdurile nece­ în valoare de 1.000 lei, cuie în respective. In urma terminării a-
sare. Cea din Păucineşti a con­ valoare de 100 lei, iar vreo două- cestor construcţii întovărăşirile fost un inciderd trecător. Tot mai des, j accepte, acolo unde este cazul, tăririlor Consfătuirii de la Con­
şi-au creat condiţii favorabile muncitorii au începui să călătorească f unificarea unor întovărăşiri din
roase întovărăşiri, printre care lor tăiate din păşuni. Ţigla nu pentru mărirea pumărului de a- stanţa. Acest lucru va aduce fă­
se numără cele din Ohaba-Po-. : s-a cumpărat încă, dar costul ei nimale proprietate obştească. în­ în cabinele de frîne, sau chiar pe plat­ acelaşi sat. Se munceşte intens ră îndoială o contribuţie însem­
nor, Federi, Bălţi, Poeni şi al­ nu va fi, în orice caz, mai mare tovărăşirea din "'Coroeşti a mă­ formele descoperite ¦ ale vagoanelor. mai ales la Teiuş, unde există nată la creşterea buneistări a
tele, sînt în curs de a-şi realiza de 2.500 lei. Deci, valoarea to­ rit într-un singur an numărul ,Astăzi.wgQWlLclpsă a fost aproape ou, 8 întovărăşiri agricole, şi la oamenilor muncii din întregul
desăvîrşire uitat. Dar nu dé munci­ Mihalţ, unde numărul acestora raion.
animalelor mari cu peste 20 ca­
tală a cheltuielilor de construcţie tori, ci de conducerea l.F.EH. Orăştie.
pete şi a cumpărat 42 de capre,
şi ele construcţiile necesare. Iarna bate la uşă, vagonul-clasă a
Cu scopul de a putea învăţa nu depăşeşte suma de 4.000 lei, întovărăşiţii din Vaidei cumpă­ devenit fantomă, muncitorii forestieri NOTĂ
şi alte întovărăşiri din regiune iar valoarea reală a grajdului
din experienţa celor din raionul se ridică la suma de peste ră de asemenea în această toam­ călătoresc 32 km. pînă la Grădiştea
Haţeg, considerăm că sînt ne­ 100.000 lei. Diferenţa dintre pre­ de Munte în frig şi oînt, iar condu­ 0 construcţie... interminabilă
cesare cîteva amănunte în legă­ ţul de cost şi valoarea reală este nă 40 vite mari, 100 capre şi cerea I.F.E.T. nu ia nici o măsură.
tură cu aceste construcţii. Să în­ acoperită de materialele de con­ 50 oi proprietate obştească. Pînă cînd va dăinui această situaţie
cepem cu întovărăşirea zooteh­ strucţie procurate din resurse Asemenea posibilităţi nu sé ştie. Probabil, atunci cînd se va La primele alegeri de de­ justificat. Ei afirmau că a-
nică din Coroeşti. Aceasta şi-a locale prin muncă voluntară. defecta drezina cu care obişnuiesc mai putaţi în sfaturile populare ceastă şcoală nu mai poate
există în toate satele marii I.F.E.T.-ului să călătorească pe comunale din 1950, cetăţenii fi terminată, că nu există me­
construit în anul trecut — pri­ Poate se vor găsi unii tovarăşi această distanţă, se vor gîndi şi la re­ comunei Gurasada au propus seriaşi pricepuţi prin apro­
regiunii
mul ei an de existenţă — un din alte raioane care să spună punerea în circulaţie a oagonului-claşă. să se construiască şi in loca­ piere.
Din cele arătate pînă aci re­
grajd cu o capacitate mai mare că în raionul Haţeg a fost uşor iese că unităţile socialiste din litatea lor o şcoală elementa­ Pînă in cele din urmă sfa­
satele regiunii noastre au uria­ ră corespunzătoare. tul popular a apelat la ser­
de 50 capete bovine. să se realizeze asemenea con­ şe posibilităţi locale pentru a-şi „Constatările" — o nouă viciul unor meseriaşi flotanţi,
dezvolta avutul obştesc, posibi­ hrană pentru animale La început, organele lo­ din alte regiuni, pe care ii
Grajdul are o magazie pentru strucţii, deoarece „Retezatul“ cu lităţi care nu sînt încă folosite cale au dat dovadă de mult plătea cu bani grei, dar fără
furajele concentrate, o cameră pădurile sale de brazi este a- în majoritatea satelor noastre. La I.F.E.T. Lupeni există 5 perechi entuziasm faţă de această ca aceştia să facă vreun pro­
pentru îngrijitori şi sub acelaşi proape. Tai doar lemnul şi-l E un lucru ştiut că în fiecare de boi şi 30 de cai, pentru a fi folo­ propunere şi au început pro­ gres in terminarea construc­
acoperiş a fost construit şi bi­ transporţi Ia gater sau la locul sat se găseşte piatră, lemn, în siţi în diferite munci auxiliare. De fo­ curarea materialelor nece­ ţiei. Din contră, ei tărăgănau
roul întovărăşirii. Fundaţia graj­ de construcţie. Pentru ca totul fiecare sat se poate confecţiona losit, sînt folosiţi şi încă destul de des. sare construcţiei. Oamenii din lucrările pe diferite motive
dului este făcută din piatră, var să fie clar socotim că este bine cărămidă, se poate arde var; nu Aceasta esle partea bună a problemei. sat vedeau în această acţiu­ nejustificate.
şi ciment. Pereţii sînt construiţi să mai dăm ca exemplu şi expe­ există comună în care să nu se Dar partea proastă este că nu tot atlt ne un lucru bun, care le va
clin prefabricate confecţionate din rienţa întovărăşirii zootehnice găsească meşteri pricepuţi şi de des primesc aceste animale hrana aduce mulţumire unanimă. In rîndul cetăţenilor din
var şi zgură. In interiorul graj­ din Fizeşti, care nu are în apro­ oameni dornici să construiască. cea mai consistentă. De mai multă vre­ De aceea, au dat tot sprijinul comună sînt numeroşi mese­
dului este instalată linie de de- piere păduri de brazi, dar to­ Se cere însă interes mai mult, me nici boii nici caii n-au primit deloc la transportul cărămizii, a riaşi ca dulgheri, zidari şi
covii şi conductă de apă. Apa tuşi şi-a construit un grajd pen­ spirit gospodăresc şi o mai bună fin sau nutreţuri concentrate. Oamenii materialului lemnos şi la să­ alţii, care ar fi putut termina
vine pe conductă din rîul care tru 120 capete vite mari. S-ar orientare din partea organelor de prin partea locului se miră cum de patul fundaţiei. de mult lucrările. Dar aceştia
curge prin apropierea grajdu­ putea spune că acesta este unul de partid şi de stat. mai sînt în stare aceste animale să nu au fost acceptaţi, de către
lui şi se foloseşte la adăpatul din puţinele grajduri atît de mai facă şi transporturi. Singurii care Construcţia propriu-zisă a sfat, cu toate că mulţi dintre
animalelor şi la curăţenie. In a- mari din regiune. Lungimea lui Socotim că experienţa cîştiga- stau liniştiţi şi care habar n-au de început in anul 1952. Chiar ei ar fi lucrat chiar şi în mod
fară de ţiglă, cuie, ciment şi sti­ este de peste 60 m., iar lărgimea tă de întovărăşirile zootehnice viaţa bietelor patrupede sînt condu­ în acel an şcoala a fost ridi­ voluntar. Din această cauză
clă, nu s-a cumpărat nimic. Pia­ de circa 10 m. O asemenea con­ din raionul Haţeg, în ce priveşte cătorii I.F.E.T.-utili şi cei ai Direcţiei cată în roşu. Oamenii erau cetăţenii comunei Gurasada
tra a fost scoasă şi transportată strucţie nu este uşor de reali­ executarea construcţiilor proprie­ silvice regionale, care au fost pe acolo, bucuroşi că lucrurile merg de spun, pe drept cuvînt, că
de întovărăşiţi, ajutaţi de ţăranii zat, mai ales într-un sat de mun­ tate obştească, prin folosirea re­ au constatat şi atîta tot. Poate că a- minune. Dar, au trecut de a- şcoala de aici este o con­
muncitori individuali, prin mun­ te. Şi totuşi, întovărăşiţii din surselor locale, este valoroasă. ceşlia cred că animalele pot trăi din atunci aproape 6 ani şi şcoala strucţie interminabilă. Să spe­
că voluntară. In felul acesta, a Ea poate şi trebuie să fie larg „constatări“. S-ar putea ca aceasta să din comuna Gurasada a ră­
Fizeşti, mobilizaţi de către or­ popularizată pentru ca toate în­ fie o hrană nouă, inventată de ei. Ar mas tot in roşu. Din cauza răm. că acum sfatul popular
tovărăşirile din regiune să o cu­ trebui însă să se gîndească mai mult, ploilor, zidurile au început să
fost făcut varul, s-au confecţio­ ganizaţia de partid şi Sfatul noască şi să o folosească. Există Intrucît invenţia n-a fost brevetată, caii se deterioreze. Tovarăşii de va termina această construc­
şi numeroase gospociariî colec­ şi boii preferă în locul constatărilor la sfatul popular au fost cu­ ţie mult aşteptată de cetăţe­ i
nat prefabricatele, s-a tăiat şi popular comunal Pui, au reali­ tive care au neapărată nevoie fin şi nutreţuri concentrate. prinşi de un scepticism ne­ nii comunei.
transportat lemnul din pădure zat-o. Cum au procedat ? Pro­ j
etc. Cheresteaua necesară a fost blema cărămizii şi a varului e
tăiată la un gater din comună. o problemă grea în satul lor.
Pentru lucrările de zidărie şi
dulgherie, au fost mobilizaţi zi­ Au găsit însă alte posibilităţi.
dari şi dulgheri din întreaga co­ In locul cărămizilor au folosit
‘^^{n clişeul din stingă se vede grajdul întovărăşirii zootehnice din satul Vaidei. Fotogra­ trecut. Clişeul din dreapta ne înfăţişează grajdul întovărăşirii zootehnice din satul Fizeşti în tim-
pul construcţiei. Se văd şi întovărăşiţii transportînd cu animalele lemnul de construcţie.
!uJ '—Ii—1V—/ i wJ u. fv-/ —/ V .! v-J v-J wJw-/ „Ju/uJuJu.fuJ*-