Page 71 - 1958-11

Nr. 1221 1 M M p sro w A L isM t â i PdC. 3

A l e g e r i în organizaţiile de partid de la sate Păşunea O iniţiativă valoroasă lOIORANE ¦
nu va mai fi EXTERNE
Transformarea socialistă a agricultorii care trebuie reluată
în discuţia comuniştilor din Sîntimbru inundată Lupte violente
#¦ ' Ia satul Gothatea, prin munca N-a mai rămas mult timip pi- colac Pus, preşedintele comitetu- în Algeria
% voluntară a cetăţenilor, s-a terni, nă la aniversarea unui an de lui de întreprindere, a spus:
clnd inimoşii mineri de la Ani- „In lunile mai, iunie şi iulie, am ALGER (Agerpres). După cum
' Asîstînd zilele trecute la adu­ Cu toţii au fost bucuroşi, să şurîndu-se uneori în salturi şi pe nat de curlnd o lucrare de o mare noasa a.u pornit iniţiativa de a dus lipsă de capete detaşabile şi transmit agenţii'e occidentale de pre­
narea generală a comuniştilor datorită muncii politice bine or- un front îngust importanţă. Este vorba de săparea da peste plan o tonă de căr­ deoi am abandonat iniţiativa“. să, de trei zile se desfăşoară lupie
din Sîntimbru, raionul Alba, ganizate, ţărănimea muncitoare unui şanţ In păşunea satului lung bune, de fiecare om, in fiecare Este intr-adevăr un motiv a.tit violente între trupele franceze şi de­
mi-a fost dat să înţeleg însă de pe raza comunei, se îndreap- — Faptul că în satul Totoi, a de 4 km. şi lat de 2 m. zi. Rezultatele obţinute au făcut de serios acesta ca să ne oprim taşamente aie armatei algeriene de
odată cît de mult s-a schimbat tă astăzi cu tot mai mare încre- tragerea ţărănimii muncitoare ca această iniţiativă să fie ex­ din drum ? Nu. Şi cu siguranţă eliberare în regiunea Palestro, situată
conştiinţa oamenilor, ce forţă dere înspre unităţile socialiste a- înspre făgaşul agriculturii so- Propunerea privind săparea şan­ tinsă şi la alte mine din ţară. că şi tov. Pus va fi de acord cu Ia numai 30 mile distanţă de Alger.
ţului amintii a venit din rîndul ce­ noi. Căci la drept vorbind, nu Trupele franceze sprijinite de aviaţie
cialiste^merge^ greu —- a spus N-au rămas indiferenţi nici înseamnă că neavînd suficiente sînt conduse de generalul Vtassu.
cei de la Teliuc. Colectivul de capete detaşabile, să ne oprim
creatoare uriaşă a fost descătu- gricole existente şi că sînt fru- în cuvîntul săutovarăşa Popa tăţenilor care, prin muncă volun­ conducere al minei, organizaţia din lucru. Şi din cîte se ştie, Comunicatul comandamentului Irupe-
de partid şi comitetul de între­ minerii din Teliuc au lucrat şi lor franceze anunţă că, în cursul luptei
şată odată cu înlăturarea ex- moaşe perspective ca nu peste Zamfira — nu este întîmplător. tară, au săpat aici mii de m. c. prindere au studiat posibilităţile în aceste luni. care continuă, au fost ucişi şi răniţi
ploatării omului şi cîtă dragos- mult timp satele^ Sîntimbru, Organizaţiile de partid de aai pămlnt. Printre cei mai activi ce­ aplicării acestei iniţiative. S-a 148 de patrioţi, algerieni. Comunicatul
te şi interes manifestă fată de Galtiu şi Goşlariu să fie în între- nu au dus o muncă politică sus­ tăţeni: din sat au fost Roman Bar­ ajuns atunci la concluzia că se Gu toate acestea merită aten­
poate aplica. Au convocat o şe­ ţie şi faptul că mina n-are su­ precizează că de asemenea s-au înre­
propriile lor destine, cei care gime cooperativizate. ţinută in rândul ţărănimii mun­ za, Ludovic Nicula şi alţii. Acum, dinţă la care au fost invitaţi ficiente piese de schimb şi deci
şefii de brigăzi, inginerii şi are de întîmpimat greutăţi. Dar gistrat morţi şi răniţi în rîndul tru­
au devenit ei înşişi stăpîni pen- Dacă anul trecut, cu prilejul citoare. V!!**!#.1 prin manca voluntară a oamenilor, maiştrii mineri. S-a arătat în ce cine se face vinovat de aceste pelor franceze.
constă iniţiativa şi s-au arătat
tru totdeauna pe soarta lor. adunării generale de alegeri a In continuarea discuţiilor s-a păşunea din Gothatea mi va mai lipsuri ? La darea răspunsului - 0-
comitetului comunal de partid, scos în evidentă faptul că pen­ fi inundată. condiţiile de aplicare a ei. Cu ne-a ajutat tot tov. Pus, care
In asemenea împrejurări, cînd în sectorul socialist din agri­ tru a se obţine noi succese în toţii au căzut de acord să fie precizează : „Consider că este în Cuba
vezi cum oamenii liberi, fără cultură erau înscrise 200 fami­ transformarea socialistă a agri­ îîaţi cetăţenii satului introdusă şi la Teliuc. vinovat de această stare de lu­
stăpîni, îşi plănuiesc singuri, ne- lii de ţărani muncitori, astăzi el culturii vor trebui mobilizaţi în cruri serviciul comercial al Noi succese
stingheriţi, viitorul lor fericit, cuprinde 447 familii, cu o su­ această muncă în primul rînd ‘Sa maincă voluntară La câteva zile după adunare, Trustului minier Teliuc şi ingi­ ale forţelor insurgente
e firesc să nutreşti aceeaşi erfio- prafaţă de 584 ha. comuniştii, conducerile unităţi­ s-a ţinut o consfătuire de pro­ nerul şef al trustului, care deşi
tie a bucuriei generale ce stă* lor socialiste agricole, organiza­ Prin raza satului Ctmpurl Sur­ ducţie în cadrul căreia două­ au fost sezisaţi la timp de lipsu­ HAVANA (Agerpres). Postul de ra­
pîneşte inimile şi să fi pătruns — Sîntem mîndri — a subli­ ţiile de masă, precum şi toţi ţă­ dac trece o vale, căreia, datorită sprezece brigăzi au îmbrăţişat rile ce le avem, nu ne-au ajutat dio al forţelor insurgente din Cuba
de acelaşi sentiment de opti­ niat comunistul Holdiş Ştefan ranii muncitori înscrişi în aceste ploilor, i s-au surpat malurile şt iniţiativa. cu nimic“. anunţă noi succese ale forţelor in­
mism în ziua de mîine. — de organizaţiile de partid din unităţi. s-a înfundat. Din această cauză a- surgente.
Sîntimbru, Galtiu şi Goşlariu, pete care veneau de pe malurile Cam in felul acesta s-a intro­ Dar, după afirmaţiile tovară­
S-au adunat aci, la Sîntimbru, care muncind mai atent şi mai Participanţii la adunare, oa- din împrejurimi nu-şi mai puteau dus la Teliuc lăudabila iniţiati­ şului Pus, începînd din august, Astfel, postul de radio a anunţat că
într-una din sălile mari ale şcolii perseverent cu oamenii, au do- lificînd ca bună activitatea ve­ continua cursul către albia Mureşu­ vă drD-e.uplaăwAcnuimhoassea.ved.e, . înc. epu- şauaMaev.uAt fsuunfciicideentcee capeatue redleutaa-t forţele conduse de Fidef Castro au a-
elementare, cei mai înaintaţi bîndit realizări frumoase pri­ chiului comitet de partid, au lui. şi inundau o mare parte din tul a fost bun. In luna aprilie, tacat 14 camioane încărcate cu trupe
muncitori şi ţărani muncitori din vind atragerea ţărănimii munci­ trecut la alegerea noului organ terenurile productive ale satului. alte 7 brigăzi au îmbrăţişat ini­ iniţiativa ? De ce n-au căutat care încercau să restabilească comuni­
comună — comuniştii. toare spre făgaşul nou — spre în care'au ales, pentru meritele Oamenii s-au gindlt la înlăturarea ţiativa. Şi rezultatele înregis­ s-o popularizeze, s-o extindă ? caţiile rutiere întrerupte în apropiere
forma socialistă în munca agri­ lor în muncă, ca secretar pe to­ acestui neajuns şl au hotărit ca trate au fost frumoase. Minerii La aceste întrebări nu se poate de Las Tunas, în partea de vest a
Mai întîi şi întîi, au dat ascul­ colă. Comuniştii din aceste orga­ varăşa Mailat Maria, iar ca prin muncă voluntară să desfunde ştiau ce au de făcut. Toată lu­ da decit un singur răspuns : au provinciei Orlente. Insurgenţii au ucis
tare dării de seamă a comitetu­ nizaţii, a continuat el, au fost membri, pe cei mai buni tova­ valea amintită. Lucrările au înce­ mea era entuziasmată. uitat. 50 de soldaţi din trupele guvernamen­
lui comunal de partid, apoi au mereu în fruntea acestei măreţe răşi care au dovedit întotdeau­ put cu mult entuziasm. Plnă acum tale. A fost ucis un soldat din for­
discutat pe marginea ei despre acţiuni — iată factorul mobili­ na prin munca lor că sînt ho- s-au desfundat deja 2 km. Aici îşi In primele trei luni — căci Dar dacă acestea au fost ţele insurgente, iar patru au fost răJ
realizările şi lipsurile lor, au zator care a determinat obţine­ tărîţi să depună 'toate eforturile dau concursul prin muncă oolun. atît a durat existenţa acestei i- „motivele“ pentru care s-a a niţi.
făcut propuneri pentru îmbună­ rea de succese în aceste sate. pentru propăşirea comunei lor, iară loţi cetăţenii satului. niţiative la Teliuc — s-au urmă­ bandonaf iniţiativa, să vedem
tăţirea muncii de viitor şi au a- In organizaţiile de partid de pentru ridicarea nivelului de rit atent rezultatele. Intr-unui intr-adevăr cum s-a ajuns aici. De asemenea, postul de radio a a-
les noul comitet şi delegaţii aci, şi mai ales în cele din Sîn­ viată al ţărănimii muncitoare nunţat că forţele insurgente intensi­
pentru conferinţa raională de timbru şi Galtiu, nu există nici din acest colt ai patriei. Spuneam mai sus că in lunile
partid. un comunist în afara sectorului fică atacurile împotriva poziţiilor tru­
I. COŞARD
— Putem fi mîndri de succe­

sele noastre aproape în toate socialist agricol, lucru ce a in­

sectoarele de muncă — a sub­ fluenţat în mod pozitiv asupra din dosarele aflate la serviciul ei de existenţă, iniţiativa a dus pelor guvernamentale în provincia Ca-
normare şi salarizare, se găsesc ia rezultate frumoase. Lipsa ma­ maguey.
liniat primul vorbitor, comunis­ poziţiei ţăranilor muncitori din
tul Selejan Viorel. Rezultatele aceste sate.

obţinute per pian economic sînt Comuniştii prezenţi la aduna­ trecute toate cifrele înregistrate re în această perioadă constă în
cea mai elocventă dovadă că noi re, pe lîngă faptul că au scos aceea că nu s-au axat discuţiile
am muncit în general bine şi că în evidentă succesele obţinute de brigăzile ce au răspuns che­ din consfătuirile de producţie pe PU B L IC IT A T E
munca politică bine organizată în munca de transformare socia­ aceste rezultate, ca în felul • a-
hotărăşte totul. listă a agriculturii, au criticat mării. : cesta s-o popularizeze, s-o facă Oferte de serviciu

Dar ce păcat... Dosarul con­
ţine prea puţine file din care să

Comuniştii au luat apoi în şi lipsurile ce s-au manifestat poţi citi despre iniţiativă. Sînt mai cunoscută minerilor. Şi in BIROUL DE TURISM Si
discuţie, pe rînd, toate proble­ în această privinţă, ajutînd vi­ EXCURSII PETROŞANI
mele muncii lor, le-au analizat, itorul organ ales să-şi îndrepte doar trei — pe februarie, martie această direcţie este semniiica-
şi aprilie. Mai departe... alte si­ tiv faptul că nici pină astăzi co­
le-au dezbătut, au scos la ivea­ atenţia înspre lichidarea acesto­
lă succesele şi lipsurile, au tras ra. Astfel, s-a scos în evidentă tuaţii, care au grijă să nu ducă mitetul de întreprindere şi colec­ angajează :
concluzii şi şi-au plănuit munca că membrii comitetului comunal mal departe mesajul primit de la tivul de conducere al minei n-au
de viitor. de partid n-au muncit destul de surorile lor. Se găsesc în dosa­ luat în discuţie situaţia aplică­ cabanieri cu soţii bu­
unitar, n-au mobilizat în munca rul acesta nume ca acelea ale rii iniţiativei.
Cei mai mulţi însă, dintre politică pentru transformarea lui Ladislau Babiniuc, Gaşpar cătărese
socialistă a agriculturii toate Florincaş şî altele, care au ob­ Mai departe, iniţiativa a fost
participanţii la discuţii, s-au o- forţele capabile să ducă cu suc­ ţinut rezultate frumoase in ur­ abandonată pur şi simplu fără magazioner central
prit asupra succeselor şi' lipsu­ ces această muncă, n-au fost ma aplicării acestei iniţiative. motiv. (Nu poate ti luat In se­
destul de perseverenţi în desfă­ rios faptul că nu au avut sufi­ contabil cabane
rilor ce ş-au ivit în munca de Astăzi, colectivul de condu­ ciente capete dafaşabile pe tri­
transformare socialistă a agri­ cere al minei şi comitetul de în- mestrul II). secretară dactiiograîă

! - om de transport

? »#• *9 - ¦*•<¦• I r» . .

culturii din comuna lor. şurarea acestei munci, ea desfă- reprindere au uitat de existen- In încheiere ne permitem să-i Anunţ
a acestei iniţiative; au consi­ întrebăm pe cei v iz aţi: ce părere

150 perechi de vite contractate derat probabil că odată ce trea­ au despre această stare de lu­ ¦ La tragerile Ia sorţi din 30?
ba a fost pohnită, merge de la cruri ? Ce crede conducerea mi­ ¦ noiembrie şi 31 decembrie?
Creşterea şi îngrijirea anima­ rechi de uite pe care le contrac­ sine. De altfel, întrebat de soar- ? a.c. ale obligaţiunii C.E.C.?
lelor este o ocupaţie de bază a tează cu statul. a valoroasei iniţiative, tov. Ni- nei, se poate continua la fel ? ¦ puteţi obţine în afara cişti-?

N. A.

cetăţenilor din Lancrăm. Aceas­ In Lancrăm există săteni ca Edificiu d e a rtă şi c u ltu ra ¦ gurilor între 100.000 şi 1,000?
tă ocupaţie este foarte rentabilă Ştefan Păcurar, Avram Adam, X lei şi diferite obiecte ca : ?

pentru faptul că lăncrănjenii Dionisie Păcurar şi alţii, care BucurîruJu-se de sprijinul Sfa- sare 150.000 bucăţi de cărămidă, X 1 motocicletă de 350 cmc.;?

cultivă mari cantităţi de po­ anual au contractat clte două- tulul popular regional şi al sfa- 400 m. c. de pietriş şi 60 m. c. ¦ 2 ceasuri de aur Schaffhau-?

rumb, care se pretează foarte trei perechi de boi, incasînd fie­ tului popular raional Sebeş, ce- de lemne. Terminat în roşu, no- x sen; 2 garnituri studio „Mio-?

bine pe solul hotarului lor. Ast­ care intre 36—40.000 lei. Toate Se construieşte mereu. E o caracteristică a oraşului Deva, tăţenii din Lancrăm au constru­ ul cămin cultural, aşezat pe ¦ riţa“; 2 televizoare „Rubin“;?
fel, porumbul recoltat anual, pe acestea au făcut ca lăncrănjenii care pe zi ce trece se înfrumuseţează prin darea în folosinţă it unul din cele mai frumoase malul rîului Sebeş, dă un as­ ¦ maşini aragaz ; aparate de?
lingă faptul că satisface şi alte să contracteze cu statul clte 150 a noi blocuri de locuit. cămine culturale din regiunea pect plăcut satului Lancrăm, iar ¦ radio; maşini de cusut; bi-”
perechi de vite în fiecare an şi noastră. sătenii sînt mîndri că prin mun­ ¦ ciciete, maşini de spălat ru- î

nevoi, permite lăncrănjenilor să ca planul comunal de 300 de IN CLIŞEU : Un nou bloc de pe strada Avram Iancu cu Pentru ridicarea frumosului ca lor au ridicat acest edificiu ¦ îe; covoare de lînă şi altele. I
crească şi să ingraşe zeci de pe­ tone să fie de mult îndeplinit. 9 apartamente care a intrat în faza de finisaj. i ¦¦
edificiu de cultură au fost nece- de artă si cultură. ¦¦ ¦¦ ¦¦¦ o o
¦ ¦ ¦ ¦ OO*>

Construiesc mai repede, Au fost luate măsuri pentru rea spargerilor şi uşurarea ma­ mat comitetul sindical să ia mă­ tetul de partid, organizaţiile de
mai ieftin şi mai bine folosirea de colţare Sirkov, ra­ nipulării lor, folosirea zgurii de suri pentru organizarea califică­ bază, conducerea trustului, pen­
me pentru goluri de uşi şi fe­ furnal la drumurile de acces ale rii tinerilor la locurile de pro­ tru traducerea în viaţă a preve­
restre, şcafe pentru aplicarea şantierelor în loc de piatră şi ducţie. Organizaţiile de partid şi derilor Hotărîrii Comitetului re­
mortarului pe zidărie şi lopeţi balast etc. de U.T.M. de pe şantiere au pus gional de partid, au dat rezultate
Malţev, deoarece s-a constatat în faţa tuturor membrilor de bune. Astfel, planul de produc­
că o brigadă care foloseşte a- Reducerea personalului nepro­ partid şi a utemiştilor cu cali­ ţie al trustului pe cele 3 trî«
ceste mijloace obţine o producti­ ficare înaltă şi cu o experienţă mestre ale anului a fost reali­
vitate mai mare, reuşind să rea­ ductiv, creşterea de cadre cali­ mai îndelungată în producţie zat în proporţie de 104 la sută,
lizeze lunar 300 m.G. zidărie fa­ ficate de muncitori constructori, sarcina de a ajută în această ao- iar planul anual a fost realizat
ţă de 207 m.c. cît realizează o ca şi alte măsuri a fost de aseme­ ţiune sindicatul şi de a se ocu­ în proporţie de 80 la sută.
{Urmare din pag. f-a) tuiri de producţie constituirea In urma acestor rezultate ob­ brigadă care nu foloseşte aceste nea una din preocupările comite­
ţinute, din iniţiativa comitetu­ mijloace. tului şi organizaţiilor de partid.
\r' ------------------------- unei brigăzi complexe, aplicarea lui de partid, conducerea trus­ Aşa, de pildă, organizaţia de bază pa personal de calificarea tineri­ Colectivul grupului de şantie­
tului şi comitetul sindical au or­ Pentru îmbunătăţirea muncii lor cu care lucrează. re A. 1 O.M. şi-a realizat la 20
suprafaţă loouibiiă, ci în faptul acordului global, organizarea în ganizat o demonstraţie practică de construcţii s-au făcut şi alte de la grupul I şantiere, pentru or­ octombrie a.o. planul anual pre-
în care brigada complexă a lui propuneri printre care amintim : ganizarea mai bună a şantiere­ Rezultatele obţinute în acea­ dînd 130 apartamente. In total
că pentru beneficiar revine la lanţ a tuturor lucrărilor în roşu A. Weber a arătat felul cum îşi propunerea tov. Ioan Nicolau, lor, a propus unificarea condu­ stă direcţie sînt cît se poate de s-au predat pînă acum 137 do
organizează munca şi cum lu­ pentru repararea utilajelor pe cerilor tehnico - administrative a bune. Comuniştii Cornel Gova- apartamente, iar în cinstea zilei
fiecare bolc o economie de două şi aplicarea largă a metodei crează. In urma acestei demons­ ioc, fără a le mai transporta la mai multor şantiere într-una liov şi Ioan Gostache au califi­ de 7 Noiembrie s-au mai predat
traţii s-au organizat încă 10 atelier sau remiză; propunerea singură. Discutîndu-se această cat 3 sudori, tov. Emerik Kotty, încă 44 apartamente în două
apartamente, iar la 12 blocuri Orlov în lucrările de zidărie. brigăzi complexe şi 47 brigăzi mai multor muncitori şi tehni­ propunere cu conducerea trustu­ şef de secţie, a crescut peste 30 blocuri. De asemenea, colectivul
de tineret. cieni pentru construirea unei li­ lui, din cele 7 şantiere, cît avea lăcătuşi şi montori. Comunistul întreprinderii 409, aparţinînd
se economiseşte în pius un bloc Comitetul de partid a cerut nii decovil pentru transportul Damian Dîrlea şi alţii au cali­ trustului, şi-a îndeplinit planul
O atenţie deosebită s-a dat cărămizilor de la depozitul cen­ grupul I, prin unificare au rămas ficat 15 zidari, 10 dulgheri, 10 anual la 29 octombrie. Planul
cu 24 apartamente în valoare conducerii trustului şi comitetu­ şi aplicării altor metode înain­ numai 3, redueîndu-se astfel nu­ fierari betonişti, 20 montori plăci. de producţie al acestei întreprin­
tral al trustului pină la şantiere, mărul personalului neproductiv. In acest an, peste 200 de tineri deri a fost realizat în proporţie
de 1.375.488 lei, fără alte chel­ lui sindical să acorde tot aju­ tate de muncă. Rezultate bune înlocuindu-se transportul acesto­ au devenit, cu ajutorul comu­ de 100,9 la sută, productivitatea
au obţinut în această direcţie or­ ra cu autocamioanele, care gre­ Pe baza acestei propuneri a fost niştilor şi al tovarăşilor din ae- muncii cu sută la sută, iar pre­
tuieli în plus. torul şi sprijinul zidarului A. ganizaţia de bază şi comitetul va mult asupra preţului de cost studiată posibilitatea reducerii tivul fără de partid, muncitori ţul de cost a fost redus cu 6,24
Prin aplicarea planului de mă­ Weber în organizarea brigăzii sindical de pe şantierul tinere­ şi propunerea ca atacarea lu­ personalului neproductiv şi în la sută.
complexe şi la înfăptuirea pro­ tului. Acest şantier a primit crărilor de bază să înceapă nu­ alte locuri. constructori calificaţi în diferite
suri tehnico-organizatorice pre­ punerilor făcute de el, iar meto­ sarcina să execute pînă ia sfîr- mai după ce în prealabil au fost meserii.
şitul anului • 200 apartamente. executate toate lucrările de or­ Ca o urmare a măsurilor, lua­
ţul de cost pe m.p. de suprafaţă dele iui de muncă şi rezultatele Organizaţia de bază de pe acest ganizare a locurilor de muncă. te, numărul personalului tehni- întărirea disciplinei în produc­
şantier a ajutat comitetul sindi­ co-administrativ a’ scăzut faţă de
locuibilă s-a redus cu 233,15 lei, obţinute să fie larg popularizate cal şi organizaţia U.T.M. în or­ Aceste probleme au constituit numărul total al salariaţilor de
ganizarea mai bună a locurilor în acelaşi: timp şi tema multor la 16 la sută, cît era înainte, la
Roadele aplicării şi extinse. de muncă şi aplicarea metodelor lecţii şi discuţii în învăţămîntu! cca. 11 la sută, făcîndu-se prin
Organizîndu-şi bine munca, cu avansate - de lucru. Astfel, s-a aceasta o economie la fondul de
trecut la executarea lucrărilor de partid, îndeosebi in cercul de salarii, numai în trimestrul III,
iniţiativelor, propunerilor un efectiv mai mic cu 8 oameni de zidărie în lanţ, organizîn- economie concretă. Ga urmare, de 86.000 lei, ceea ce a influen­
du-se patru lanţuri (fiecare lanţ cursanţii acestui cerc au făcut ţat reducerea preţului de cost al
şi mefodelor avansafe decît înainte, brigada complexă mai multe propuneri în ce pri­ construcţiilor.
a lui A. Weber a reuşit să-şi cuprinzind 60—80 apartamente). veşte aprovizionarea şantierelor
Aplicarea- metodei de muncă în cu piatră, nisip, efectuarea unui Pe şantierele trustului lucrau Colectivul de muncitori, ingi­
Iniţiativele şi propunerile fă­ depăşească de la început norma lanţ a permis eşalonarea efecti­ control pe şantiere asupra uti­ foarte mulţi tineri care nu aveau ţie, combaterea lipsei de grijă neri şi tehnicieni ai Trustului 4
velor de la o lucrare la alta în lajelor care stau ncfolosite şi nici o meserie. Or, pentru a re­ faţă de gospodărirea materiale­
cute de muncitorii constructori cu circa 30 la sută. După ce a aşa fel ca brigăzile să aibe con­ pentru care se plăteşte chirie, zolva sarcinile mari ce le stă­ lor, a risipei etc., au fost pro­ construcţii, sub conducerea şi
tinuitate în muncă şi front de conteinerizarea cărămizilor în teau în faţă era nevoie de cît
au fost îmbrăţişate cu căldură cîştigat mai multă experienţă el lucru deschis în permanenţă. depozitul central pentru reduce­ mai mulţi muncitori calificaţi. bleme care au stat şi stau în îndrumarea permanentă a Comi­
Nefiind însă fonduri pentru or­
şi sprijinite de către comitetul şi-a repartizat brigada să lucre­ ganizarea unei şcoli de califica­ atenţia organizaţiilor de partid tetului de partid şi a organiza­
re comitelui de partid a îndru­
de partid şi organizaţiile de ba­ ze în două schimburi. Astfel, de pe şantiere. Comitetul de ţiilor de bază, a reuşit să înde­

ză pentru a fi aplicate. De pil­ primul schimb execută numai lu­ partid a luat iniţiativa strînge- plinească sarcinile stabilite de
dă, zidarul Andrei Weber, de la crările de zidărie, iar schimbul rii materialelor risipite pe şan­ Hotărîrea Comitetului regional
grupul I şantiere, pe baza stu­ al doilea execută lucrările de
montaj prefabricate, toarnă beto­ tiere şi adăpostirea lor pentru a de partid şi să reducă preţul de

dierii modului de organizare a nul, montează schelăriile şi pre­ le feri de stricăciuni. In acest cost pe m.p. suprafaţă locuibhă

muncii diferitelor brigăzi şi echi­ găteşte materialele. scop s-a organizat o săptămînă sub 2.000 lei. Fără îndoială zh
de muncă voluntară la care a în urma măsurilor luate, colec­
pe, a constatat o serie de lip- ' Ca urmare a acestui fapt, bri­ luat parte un mare număr de tivul acestei întreprinderi va ob­
gada complexă a reuşit să exe­ muncitori. In acest fel au fost ţine noi succese în îndeplinirea
suri în problema calităţii, făp­ cute blocul ce i-a fost repartizat strînse materiale risipite în va­
tui că unele lucruri nu cores­ cu 20 de zile înainte de termen,

pund sau sînt incomplecte. El iar costul unui apartament să loare de peste 100.000 lei. sarcinilor de a construi mai re<-

a propus în cadrul unei consfă­ fie redus la 58.000 lei. Măsurile luate de către comi­ pede, mai ieftin şi mai bine.