Page 73 - 1958-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IJNIŢI-VAI
Anuí X Nr. 1222
gmwencMgmwi^ia^
Roadele
iniţiativei
Iniţiativa pornită anul aces­
ta de către oţeiarii de la Com­
binatul siderurgic Hunedoara cu
privire la reducerea preţului de
cost pe tona de metal a stîrnit
un larg interes. Oţeiarii care
deservesc cele două oţelării Mar­
tin au realizat în primele zece
luni ale anului, prin reducerea
preţului de cost, economii în va­
loare de 12.217.000 lei, iar în
secţia laminoare s-a economisit
aproape un milion lei. Ca urma­
re a bunei gospodăriri a mate­
riilor prime şi a materialelor,
precum şi datorită folosirii re­
zervelor interne producţia reali­
zată în primele zece luni ale
acestui an la Combinatul side­
rurgic din Hunedoara costă cu
17.550.000 lei mai puţin decît
era planificat.
Au dovedit preocupare pen­
tru reducerea preţului de cost
şi colectivele celorlalte întreprin­
deri industriale din regiunea
Hunedoara. Aplicînd iniţiativa
oţelarilor hunedoreni, ta speci­
ficul muncii lor, minerii de la
Combinatul Carbonifer Valea
Jiului, de pildă, care au extras
anul acesta în plus peste pre­
vederile planului 120.000 tone
cărbune au economisit prin re­
ducerea preţului de cost peste
11 milioane lei.
In întreprinderile Industriale
din regiunea Hunedoara prin
reducerea preţului de cost s-au
realizat de Ia începutul anului
economii în valoare de peste 80
milioane lei.
Din aceeaşi cantitate de materiale — cit mai niu'lte produse
O INIŢIATIVA VALOROASĂ
care trebuie extinsă
Pe la începutul lunii trecute, la
Cluj, muncitorii, tehnicienii şi ingine-
rii fabricii de încălţăminte „Jânoş
Herbak“ au pornit o valoroasă ini-
ţiativă. Ei şi-au propus ca, prin apli-
carea unor măsuri tehnico-organizato-
rice, să producă din aceeaşi cantitate
de materiale, cit mai multă încălfă-
minte. Iniţiativa, a avut un puternic
răsimet şi s-a extins repede în în- croirea combinată a feţelor cu tipare
treaga ţară.
La noi în regiune, colectivul fabricii
de încălţăminte „Ardeleana" din Alba
lulia a fost primul care şi-a însuşit
această preţioasă iniţiativă şi la cî-
teva zile de la lansarea ei, a înce-
put s-o aplice. Cu acest prilej, condu-
cerea întreprinderii, în colaborare cu
comitetul de întreprindere şi sub în- tru două programe, muncitorii secţiei
drumarea organizaţiei de partid, au or-
ganizat o consfătuire de producţie cu
toţi salariaţii fabricii. In consfătuire
s-a arăiat importanţa acestei iniţiative
şi s-au discutat posibilităţile aplicării
ci. Numeroşi muncitori şi-au arătat sa­
tisfacţia faţă de noua iniţiativă şi şi-
au luat angajamente concrete. Colecti-
vul fabricii s-a angajat să economi-
Noul Teafru al Moscovei: Tealrul clin Kremlin. J N CLIŞEU î Clădirea teatrului.
1 3 irof w\
S e l u c r e a z ă la i n s t a l a r e a
8 paz metan
Duminică 23 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani
La Combinata! siderurgic din Hunedoara In comuna Miercurea
DUBLA V IC TO R IE . Arăturile adinei
TREBUIE
Ziua de 22 noiembrie a.c. a constituit pentru colectivele a două secţii ^ ,
grăbite
din combinatul hunedorean un prilej dc confirmare a felului In care au V
muncit in perioada scursă de la tnce putui anului. Este vorba de oţelăria
Martin nr. 1 pi fabrica de aglomerare a minereurilor. In majoritatea comunelor şi
satelor regiunii noastre, arătu­
La ora 11,25, în prezenţa tovarăşilor Ştefan Şoimoşl, prim-secretar al rile adînci de toamnă sînt pe
terminate, ceea ce dovedeşte că
Comitetului orăşenesc P.M.R. Hunedoara, Nicolae Cătană, director general acestei munci de mare însem­
nătate i-a fost acordată, în cele
al C. S. Hunedoara, şi a numeroşi oţelari, iopitorul Ioan Dinu din echipa mai multe locuri, atenţia cu­
venită.
condusă de prim-topitorul Gheorghe liga de la cuptorul nr. 1 a desfundat
Să vedem care este însă si­
şiicul, evacuînd din cuptor ultimele tone de oţel din planul pe anul curent. tuaţia arăturilor adînci de toam­
nă în comuna Miercurea. Aici,
Totodată au !Ost elaborate şi primele 35 tone oţel în contul anului 1959. pînă Ia data de 21 noiembrie
s-au efectuat arături adînci pe
La acest succes a contribuit în mare măsură întrecerea socialistă des­ numai 858 ha. teren din ceie
1.482 ha. cîte trebuiau arate, a-
făşurată între echipele de oţelari, buna organizare a muncii, folosirea unor dică pe mai puţin de 60 la sută
din suprafaţa planificată. La
metode înaintate de muncă. gospodăria agricolă colectivă din
Miercurea s-au făcut arături pe
Trebuie amintit că de la începutul anului au fost elaborate 1.325 şarje 125 din 245 ha., la gospodăria
colectivă din Dobîrca pe 155 din
rapide, că indicele de utilizare a cuptoarelor, faţă de indicele mediu al arui- 235 ha., la cele două întovără­ Pe strada V. I. Le- ţ
şiri din Miercurea pe numai 08
lui trecut, a crescut de la data iniţierii acţiunii de reducere a preţului de din 192 ha., iar în sectorul indi­ =K?: $ nin din oraşul Deva ^
vidual pe 480 din 810 ha. pla­ au începui lucrările de
cost pe tona de oţelcu peste 7 la sută. Productivitatea nvincii a crescut V nificate. Reducerea preţurilor cu amănuntul instalare a conductei
la produsele din fire sintetice de gaz me4an._ Lucră.
în perioada 1 ianuarie — 1 noiembrie cu 7,75 la sută, iar la preţul de cost Făcînd o privire de ansam­ ' rile sînt făcute de. Trustul regional
blu asupra mersului arăturilor
s-au realizat economii în valoare de 3.500.000 lei. O adînci de toamnă, se poate a- •de construcţii. In cîieva. zile a-
firma, fără teama de a greşi, că
Prin rezultate deosebite în îndeplinirea sarcinilor de plan se remarcă ( ( Miercurea este una din comu­
nele cele mai mult rămase în
oţeiarii din echipele conduse de prim-iopitorii Dumitru Şerban, Dumitru Bru- ţ urmă cu arăturile adînci din
întreaga regiune.
!an, Traian Birlea, Loghin Topor, Constantin Mogonea, Alexandru Bulgaru.
Gauza nu poate fi decît unii
?? singură. Atît comitetul comunal şi mase plastice | ceasiă stradă a devenit un vast
de partid cît şi comitetul exe­
La dteva ore după succesul oţelarilor, colectivul fabricii de aglomerare cutiv ah sfatului popular au ¦şantier. ¦ . ..1 ’
manifestat pasivitate faţă de ter­
ă minereurilor raporta cu îndreptăţită mîndrie că de pe benzile fabricii au minarea acestei lucrări. IN CLIŞEU : Aspect:de pe şdn-
IHerul 'de instalare a conductei de
ieşit ultimele tone de aglomerat în contul anului curent. Ţinînd seama că timpul es*e Printr-o hotărire a Consiliului til pentru femei se vor vinde du­ \ gaz metan din oraşul Deva.
destul de înaintat şi mai ales de Miniştri al R. P. Romîne, în- pă calitate cu 67—110 lei în loc
Buna întreţinere a agregatelor, reducerea timpilor morţi, respectarea de faptul că. pămîntul a şi în­ cepînd de luni 24 noiembrie de 92— 150 lei, o manta de IN MEDALION: Sudorul fruntaş'
ceput să îngheţe, vor trebui mo­ 1958, se reduc preţurile cu a- ploaie care a costat 135 lei se lloham Kreslel, •care {îşi. depăşeşte
reţetei de dozare, au făcut posibil ca paralel cu îndeplinirea planului anual, bilizate toate forţele (tractoare­ mănuntul la cea mai mare parte va vinde cu 90 lei. ¦zilnic norma de producţie cu 250
le S.M.T., atelajele proprii ale (la sută.
aglomeratoriştii să sporească productivitatea muncii cu 9 la sută, faţă de ţăranilor muncitori cu gospodă­ a produselor de larg consum Reducerea de preţuri la pro­
rie individuală) astfel îneît în din fire sintetice şi mase plas­ dusele arătate constituie o no:
planificat, să realizeze economii la preţul de cost de peste 4.000.000 lei. cel mult două zile, pe întreaga tice. uă mărturie a grijii partidului şi
suprafaţă planificată să fie efec­
In fruntea întrecerii pentru obţinerea acestor succese s-au situat Victor tuate arăturile adînci. Preţurile se reduc la ciorapi
şi şosete din fire poliamidice cu
Smarandache, Haralambie Bădescil, Nicolae Roman, Tănase Pangas, mun­ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦'¦....... 15 la sută în medie j la arti­
cole de marochinărie pe suport
citori, Laurenţiu Vişctu, Gheorghe Ostafie, Aurel Vlaicu, maiştri. Valentin textil (poşete pentru femei, pen­
tru copii, maipe, serviete, ghioz­
Răileam, Simion' Armaş, şefi de schimb. dane, cordoane) cu 7,5—30 la guvernului pentru creşterea con­
sută. De asemenea se reduc pre­
In aceeaşi zi, la sfîrşitul schimbului, a avut toc un însufleţit miting ţurile la confecţii, articole de
marochinărie fără suport textil
consacrat aniversării a 4 ani de existenţă a fabricii. şi o serie de articole de uz cas­ tinuă a nivelului de trai al oa­ Ira raionul Alba
nic şi tehnico-sanitare din ma­
ILA U.R.U.M. PETROŞANI teriale plastice (din policlorură menilor muncii din ţara noastră. Un şantier
de. vinii, polistiren, polictilen, Această măsură este rezultatul
aminoplast, .bachelită etc.).
j i Muncitorii, inginerii şi teh­ Prin reducerea preţului de al tin eretu lu icreşterii producţiei şi reducerii
nicienii de la uzina de reparat cost, colectivul uzinei a reali­ Totodată se stabilesc preţu­
utilaj minier din Petroşani au zat economii în valoare de rile cu amănuntul pentru trico­ preţului de cost in industria
îndeplinit joi planul anual de 1.630.000 lei. tajele din fire poliamidice de
producţie. producţie indigenă. In baza noi­ chimică şi industria producă­ Din iniţiativa comitetului
lor preţuri, de pildă, ciorapii de
calitatea I-a din fire poliami- toare de bunuri de larg con­ U.T.A4. ai raionulţii Alba s-a des­
dice 15 den vor costa 48 lei
în loc de 56; poşetele din poli­ sum din fire sintetice şi mase chis în hotarul comunei Oarda
clorură de vinii cu suport tex-
plastice. Muncitorii din aceste de Jos un şantier al tineretului
ramuri industriale sînt hotărî!i pe care se va construi un dig
să obţină noi succese în mun­ de o lungime de 1.000 m. pen­
că, în îmbogăţirea varietăţii pro­ tru protejarea terenurilor culti­
duselor, în înfrumuseţarea şi vate şi un canal pentru iriga­
îmbunătăţirea lor calitativă, rea a 60 de ha. teren. Alături
pentru a satisface cerinţele şi e- de tinerii din comună participă
xigenţele mereu crescînde ale Ia această acţiune şi tineri din
populaţiei. întreprinderile şi instituţiile din
Alba lulia.
sească în trimestrul IV al anului a- tombrie toţi muncitorii secţiei croi au (Agerpres).
cesta materiale în valoare totală de realizat economii, lucru care nu s-a
75.000 lei. Tot în urma consfătuirii, mal întîmplat niciodată în lunile an­ rm i
pe baza propunerilor muncitorilor con- terioare. Muncitoare ca Ana Moldovan,
ducerea fabricii a luat o seamă de mă­ Maria Boitor, Ana Mandrosca, Paras- WËEEE&î-.LK s m M E M i i '
suri care să asigure realizarea anga-
jainentului. Printre aceste măsuri, cele (Continuare în pag. 3-a) ¦mm r:w; :
mai importante sîn t: ştanfarca strict
combinată a tălpilor şi branţurilor,
8M C<0 >^§4FAinUiiKH BUTB/%CffiWSTAiWA
pentru două programe, lansarea în lu-
cru a cîle două programe etc. Dezvoltarea ii! ZQOiennic
De la aplicarea valoroasei iniţiative
de la Cluj a trecut mai bine de o
lună. In acest răstimp, la fabrica „Ar-
deleana" din Alba lulia s-au obţinut sarcină de mare însemnătate
succese peste aşteptări. Trecînd la cro-
irea combinată a feţelor cu tipare pen-
de croit au realizat numai pînă la In expunerea tov. Gheorghe te nevoie să se ia o serie de mă- lui de animale s-a urmărit să
sfîrşitul lunii octombrie economii în va- Gheorghiu - Dej la Consfătuirea suri, care, in cîţiva ani, să ducă se îmbunătăţească şi producţia
loare de aproape 8.000 lei. Dacă ţi- ţăranilor fruntaşi şi lucrătorilor la mărirea efectivelor şi produc­ lor. Cu prilejul schimbului de
nem seama că în luna septembrie, tot din sectorul socialist al agricul­ ţiei. experienţă organizat la Sebeş,
la această secţie s-au economisit mate­ turii ce a avut loc la Constan­ pe, te.Lu dezvoltării sectorului
riale în valoare de numai 3.534 lei, ne In raionul Sebeş, datorită mă­ zootehnic, a reieşit că faţă de
putem da seama cît de preţioasă este ţa, se arată că pentru lichidarea surilor luate în urma Consfă­
această iniţiativă. Un fapt tot atit de anii trecuţi s-au obţinut urmă­
grăitor este şi aceia că în luna oc- răminerii in urmă în ceea ce tuirii de la Constanţa, sectorul toarele producţii medii pe cap
zootehnic a luat o mare dezvol­ de anim al: lapte de vacă 1.400
priveşte creşterea animalelor es- tare. Printre aceste măsuri a- litri, lapte de oaie 39,3 litri, lină
mintim, printre altele, lărgirea 2 % ., purcei 8,4 capete de fie­
A$-»« » O- <Xr^ «y>TCA» -JK***-&> <0 * insăminţărilor artificiale, dota-
rea cu reproducători de înaltă care scroafă:
valoare zootehnică, lărgirea şi Lărgirea fermelor zootehnice,
îmbunătăţirea bazei furajere, fiind condiţionată in primul rîtid
construirea de adăposturi cores- de asigurarea adăposturilor co-
punzătoare, asigurarea de cadre respunzătoare a animatelor,, a Legătură şcolii cu practica este una din sarcinile importante ale invă-
ţămtniului din ţara noastră. De aceea, conducerea Şcolii medii mixte din Si-
tehnice bine pregătite. determinat construirea in raio­ meria acordă o atenţie deosebită aces tei probleme. In orele practice elevii
învaţă să lucreze la diferite maşini.
Munca desfăşurată în raionul nul Sebeş, numai în acest an, a
IN CLIŞEU: Profesorul nulslru Cornel Dan verifică piesa lucrată la
Sebeş pentru aplicarea in viaţă unui număr de 10 grajduri cu o strung de elevul Ernest Aigler.
a sarcinilor trasate de Consfă- capacitate de 650 capete, 6 sai-
ooooooooooovoo -Axxwv
tuirea de la Constanţa a făcut vane cu o caipacitate totală de
posibil ca cele 19 gospodării 4.500 oi, două maternităţi pen-
agricole colective să-şi dezvolte fr u scroafe cu o capacitate to-
continuu fermele de animale a- fală de 50 capete, un turn-siloz Cursuri de îndrumare
jungînd astăzi, în comparaţie cu de 15 vagoane, 4 silozuri beto-
efectivul de la începutul anului, nate şi 17 gropi pentru siloz, Pentru desfăşura­ oara de Sus, Beriu,
Homorod, Mărtineşti
la următoarea situaţie . Merită subliniat că la realiza- . rea unei intense Romos, Turdaş şi it ţăranii muncitori
altele din raionul din patria noastră
30.x.I.n T . v n1r95o81 -3 629. VDĂin”i ca3re; rrte„aac5e0sto,ar csountastrdu}cnţiichmeHaiuimeUulta„ munci politice şi cul­ Orăştie s-au predat sub regimul burghe-
turale în rîndul fe­ deja primele lecţii la zo-moşieresc“.
care au participat a-
76: la 3,{0,.XT.?1S95L8 -,a L25;01;958 “ f e t suportate din veniturile meilor, a luat fiinţă proape 700 femei. Un asemenea curs
— porcine: la 1.1.1958 — proprii ale gospodăriilor colec­ pe lîngă fiecare co­ s-a deschis şi în ora­
tive respective. mitet comunal şi o- Temele lecţiilor şul Deva. Aici, pri­
160; la 30.X. 1958 — 627. Din răşenesc de femei au fost stabilite pen­ ma lecţie a fost pre­
. Rezultatul eforturilor depuse din regiune cîte un tru tot timpul iernii dată de către tov.
care scroafe si scroîite : la 1.1, onptfeeĂnhtnmrnuci^ederazileIvogl^toasrepaodafă™errimiloerloragzroi-­ curs de îndrumare. şi în raport cu ce­ Karol Kostyal, secre­
2149558;. - 103; ir. 30.X. 1958 - Zilele trecute o ma­ rinţele locale. La tar al comitetului
cole colective este oglindit prin re parte din aceste toate cursurile pri­ orăşenesc de partid,
— ovine: lă 1.1 1958 —¦ cursuri şi-au şi în­ la care au participat
6.277; la 30.X. 1958 — 8.500. obţinerea unor venituri care de- ceput activitatea. ma lecţie a avut ca 25 femei.
păsesc cu mult pe cele din see­ temă : „Cum au tră­
Din care oi: la 1.1.1958 — Astfel ia cursurile
ing. CONSTANTIN DASCALESCIJ din comunele Orăşti-
5.088 • la 30.X.1958 — 6.443.
Paralel cu creşterea efectivu- fConllnuare in pag. 3-a>