Page 75 - 1958-11
P. 75
(Mr. 1222 DPUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
SITVWI.'^'-'IWTJBÎISE wrjBSm
VIA fA DE PARTID O iniţiativă valoroasă
Economia locală să preocupe mai miilf ear© trebuie extinsă „OCUPAT
organizaţiile de partid! INTERURBAN ! 9 9 9 u
(VJrmar& din pag. l-a). deleâna" pentru aplicarea in producţie tovarăşul Pop esit un funcţionar pled lă Orăştie şi nu mă înapolez
a tot ce-i nou este lăudabilă, şl, după model. Na s-a Intîmplat, o singură d'eCU seara. Aşa că...
chiva Şcheae jl Ana Bîrs ţi-au sporii cum se vede» rezultatele sînt rodnice. iaiă măcar, ca şeful serviciului
Recent delegaţii comuniştilor lîzarea ’de economii se mâî ma Darea de Beam ă a scos îa simţitor centurii« de economii, , Ans In regiunea noastră Insă, mai sînt şi să-i ceară, intr-un Mumii termen, — S-a făcui/ Intre opt şi nouă,
din organizaţiile de bază din nifestă şi unele lipsuri. Astfel, evidenţă că unităţile comerciale Moldovan a realizat d* la aplicarea alte fabrici care ar putea să se înca 8 situaţie, m e ii de complicată ar tovarăşe contabil ş e fi l-a psigurat
întreprinderile şi instituţiile ora la T.R.G.L.H., după cum au a- din oraşul Deva au desfăcut un iniţiativei şl pînă la sfîrşitui lunii oo- dreze în această mişcare patriotică de fi fost, ca el, Pop, să nil i-o pre Pop.
şului Deva au analizat în ca rătat în cuvîntul lor unii dele mai mare volum de mărfuri tombrie, o economii di 1.777 dm, p. a produce din aceeaşi cantitate de ma zinte înainte de termenul stabilit şi
drul conieritttei de dare de sea gaţi, ca tov. Filip Goman, Ioan populaţiei. S-au vîndut populaţiei de piele, Maria Boitor 1.442 dm. p. teriale cit măi multe bunuri dé larg impecabil întocmită. A doua zi, Pop a sosit la birou
mă şi alegeri» activitatea desfă Hentiu, inginer Tomâ şi alţii, 6e în cele 9 luni de la începutul piele, iar Ana Mandroscâ 2.487 dm. p. consum. Şi printre acestea putem cita înainte de ora 8. A trecut in situa
şurată dé comitetul orăşenesc de mai face încă risipă de materia anului, fată de anul trecut, eu de meşinâ, De asemenea, muncitoare fabricile „Sebeşul" şi „Simion Bărnu- — Se vede cit de colo mina lui ţie daiele de care dispunea, urmlnd
partid şi Organizaţiile dé partid le. Uneori calitatea lucrărilor 104 tone mai multa Game, ou ca Doina Băleşan, Eva Ghermah, Elena ţlu" din Sebeş, fabrloa de hîrtie„l Mai" Popi spunea directorul ori de cite ca la opt să ia legătura ou conta
lasă de dorit. Aşa s-a întîmplat 21 tone mai multă grăsime, oh Nagy, care în lunile trecute aveau Petreşti, fabricile „Vidra“ şl „Chimică" ori şeful serviciului ti prezenta o bilul şef.
din oraş. cu barăoile de la exploatarea 15 tone mai mult zahăr eto. pierderi la materiale, au reuşit să albă din Orâştie etc, Pînă acum, colectivele situaţie la care lucrase, cu conştitn-
In darea de seamă prezentată minieră, care, pe lîngă că au economii Însemnate de piele şi meşlnă de conducere ale acestora n-au mani ciozitatea care-l caracteriza, Pop. La ora 8, Pop a ridicat recepto
costat mult» au o calitate neco- In activitatea sa O.G.L. Ali festat prea mult interes faţă de ini rul şi a cerut numărul telefonului
în tata delegaţilor la conferinţă respunzătoare. mentara interraionalâ Deva a — Ceea ce este însemnat şi ceea ce ţiativa colectivului de ia fabrica „Jâ- Şl, om cumsecade, şeful serviciu la care trebuia să răspundă conta
au fost amplu analizate toate dat atenţie deosebită atît înde ne-a uimit pe noi Ia această iniţiativă noş Herbak" din Cluj. Posibilităţi de lui nu păstra pentru sine aprecie bilul şef.
aspectele muncii desfăşurate de — Pentru stimularea iniţiati plinirii planului de desfaceri, cît — spunea muncitoarea Ana Moldovan punerea ei în practică sînt peste tot. rile directorului : i le transmitea
comunişti la locurile lor de mun şi reducerii cheltuielilor de cir* —' este croirea combinată cu tipare Trebuie doar găsite căile de aplicare, lui Pop, împreună, fireşte, cu feli — Ocupai interurbani Reveniţi !
că. Darea de seamă a scos la vei maselor de muncitori nu este culatie, realizării beneficiilor pentru două programe. înainte, noi trebuie luate măsuri tehnico-organlza- citările sale,
iveală şi unele lipsuri. Delegaţii o preocupare permanentă din planificate. S-a reuşit ea îo croiam cu tipare pentru un singur torice care să-i asigure succesul. Este — i-a răspuns telefonista de la
la conferinţă au apreciat acti partea conducerii trustului şi a primul semestru la 0.C.K. Ali program şi se pierdeau însemnate can timpul şi datoria acestor colective de — Tovarăşul director a apreciat centrala publică.
vitatea Comitetului orăşeneso de mentara să se facă economii la tităţi de piele. Acum, cînd croim com conducere să studieze cu atenţie noua şi de astădată situaţia iniocmită de
partid Deva, desfăşurată de la Conferinfa cheltuielile de circulaţie de binat, cu tipare pentru pantofi de fe* dumneata. Felicitările mele, tovarăşe Aştepttnd să se termine convorbi
alegerile din 1957 şi pînă în 54.500 lei, iar beneficiile plani iniţiativă, să o adapteze la condiţiile Pop! rea interurbană, Pop a verificat în
prezent, ca bună. orăşenească de partid j ficate să fie depăşite cu 24.000 mei şl tipare pentru pantofi de co că odată cifrele pe care le avea,
lei. Succese au obţinut în apro pii, folosim aproape întreaga cantitate existente în fabrică şi să treacă apoi Azi. aşa, mttne aşa, ptn-ce hăr apoi, pe la opt şl ari sfert a cerut
Atît dáréa de Seamă cît şi vizionarea populaţiei şi O.G.L. de piele. De ?ceea şi economiile au nicia şl conştiinciozitatea lui Pop de din noa Contabilitatea.
discuţiile au pus un accent deo Industrial, T.A.P.L. şi Aprozar sporit considerabil. la aplicarea ei. veniseră cunoscute peste idl, Ui toa
sebit pe problema realizării de Deva i Deva. Din păcate, la aceste uni te serviciile instituţiei. — Ocupai interarban 1 Reveniţi 1
economii ia întreprinderile din tăţi, organizaţiile de partid s-au Ea fabrica „Ardeleana" din Alba Experienţa colectivului fabricii „Ar
oraşul Deva. In această direo* preocupat foarte puţin de ren Iuiia a realizat importante economii nu — Luaţi exemplu de la tovarăşul Şi fiindcă pînă la ntmă mal erau '
tie, darea de seamă a arătat tabilizarea lor. Unii delegaţi au numai secţia croi, d şi celelalte sec- deleana" din Alba iuiia va trebui fo Popi li se indica celorlalţi ca fie
că în majoritatea întreprinderi criticat cu asprime stările de ţii. Economia totală nu se cunoaşte care prilej. trei sferturi de oră, Pop nu s-a a-
lor s-â pus accent deosebit pe lucruri din aceste" dnităţi co încă, pentru că n-a fost calculată, dar losită în întreaga regiune. Colectivele
realizarea de economii la ma de baza —=* a sptis merciale care au făcut ca ele să după afirmaţiile tov. director Man- Şi asemenea prilejuri existau des lărmaf. Şi-a văzut liniştit de tri
terii prime, la preţul de cost tov. F ilip G o m a n . In cadrul nu-şi realizeze planul de benefi drosca, ea va fi incomparabil mai mare fabricilor de industrie uşoară apii- tule.
etc. Cu rezultate bune a mun consfătuirilor de producţie se în cii şi să-şi depăşească volumul ca în lunile trecute. buri. 1
cit în această direcţie T.R.G.L.H. calcă uneori principiul demo planificat al cheltuielilor de cir cînd iniţiativa patriotică a muncitorilor, Intr-o bană zl iftsă...
Deva. Pe lingă faptul că Trus Preocuparea conducerii fabricii „Ar- Lui Pop li vine rău cînd se gtn- Pe la opt şi jumătate a încercat
tul regional de construcţii şi-a craţiei interne, lucru care frl- culaţie. tehnicienilor şi inginerilor de la fa deşte la. ziua aceea. Bietul om. Pă dj.n nou.
realizat şi depăşit lunar sarci nează dezvoltarea Spiritului ari- Irt activitatea unor organizaţii cat de el, de hărnicia lui, de con
nile de plan, a dat atenţie şi tic şi autocritic. Astfel, munci brica „ÎAnoş Herbak" vor obţine suc ştiinciozitatea lui. Şi cînd. te gtn- — Ocupat interurbanI Reveniţii
reducerii preţului de cost pe torii nu participă la discuţii şi comerciale ca O.R.A.D., T.A.P.L., deşii că iot necazul i s-a iras de
m.p. de suprafaţă locuibilă. Ast nu vin cu propuneri concrete de O.G.L. Industrial şi altele, grija cese Importante în producţie, volumul la un telefon sau, mai precis de ia 'Aceeaşi voce, acelaşi răspuns.
îmbunătăţire a p ro cesu lu i de pro fajă de avutul obştesc nu a fost o telefonistă.
fel, S-a reuşit ca metrul pătrat de ducţie. La fel s-a observat ® tot timpul în centrul atenţiei de mărfuri de larg consum va creşte, Ş t la toate încercările lui de a
suprafaţă locuibilă să coste în lipsă de grijă fată de consfătu conducerilor administrative şi a Intr-o zi l-a chemai şeful serat*
tre 1.600—1.800 lei. Din proprie irile de producţie şi la întreprin organizaţiilor de bază. Din ă- calitatea va fi mai bună, Iar preţui de ciului şi l-a cerni o situaţie urgentă. lua legătura cu contabilul şef — şi
iniţiativă T.R.G.L.H. Deva a re derile I.A.R.T., Fabrica de te ceastă cauză unele elemente ne
vizuit bazele de preturi, renun- racotă, G.F.R. L. 7, Abator ete. cinstite, ostile regimului nostru, cost va scădea simţitor. aa fost multe *— a primit acelaşi
tînd ia 50 la sută din depozitele au delapidat însemnate sume de
intermediare, schimbînd sursele Gu totul nesatisfăcător au bani. răspuns : '
de aprovizionare. Aceasta a per muncit însă organizaţiile de ba
mis ca preţul de cost al mate ză de la I.R.T.A. Deva, O.G.L. Delegaţii la conferinţă au a- — Ocupat interurbanl Reveniţi!
rialului pentru lucrările din Deva Industrial, O.G.L. Aprozar, în rătat că noul comitet orăşenesc Indignai la culme, Pop a insistai
să fie redus cu 4 la sută. Eco treprinderea de industrie locală de partid va trebui să dea toată să i se dea legătura. Şi i Ş-a dat.
nomiile realizate în felul acesta „1 Mai“ etc. Aceste organizaţii atenţia lipsurilor semnalate, li
echivalează cu costul unui bloo de bază nu au dat dovadă de chidării lor. Este necesar să se Probleme ridicate — Alo contabilitatea !... Ca tova
cu 12 apartamente. spirit combativ în înlăturarea dezvolte la maximum interesul la un seminar raional răşul contabil şef... Cum, a plecat
lipsurilor din procesul de pro muncitorilor, tehnicienilor şi in la Orăştie?...
Bune rezultate au obţinut şi ducţie. La autobaza I.R.T.A. De ginerilor peptru bunul mers al
muncitorii, tehnicienii şi ingine va, de pildă, în goană după în produoţiei. Trebuie atrase mase Uluit, Pop s-a uitat la ceas:
rii de la I.A.R.T. Deva. Mobili deplinirea planului, s-au intro tot mai largi de oameni ai nouă şi zece minute.
zat de organizaţia de bază, co dus în circulaţie maşini care muncii pentru realizarea de eco-
le c tiv u l de . aici; a . realizat eco*, nu-şi aveau rodajul terminat. noipii, -reducerea preţului de — Mline la zece situaţia trebuie
nomii de’ 100.000 lei, ceea ce Aceasta a dus la scoaterea lor cost, inovaţii etcv
reprezintă 'o creştere cu 44.000 prematură din circulaţie, ceea De curînd s-a ţinut la Petro- raionului Petroşani a luat mă- să fie gata. O aşteaptă tovarăşul Iritlniplarea de mai sus ani a-
lei fată de anul trecut. De a- ce a adus pierderi însemnate în ? şani seminarul raional al direc- suri pentru sprijinirea cămine- director. De altfel ea, tovarăşe Pop, flat-o de la Pop. El mi-a istorisit-o.
semenea, economii importante treprinderii. toriilor de cămine culturale şi lor culturale în activitatea pe sînt convins că şi de astădată dum Era supărat: fusese dat exemplu...
s-au realizat şi la exploatarea Darea de seamă a comitetu al bibliotecarilor. Cu acest pr-i- timpul iernii, prin trimiterea de neata... de astădată însă exemplu prost.
minieră, Bampotoc, O.C.L. Ali — întreprinderea „1 Mai“-din lui orăşenesc de partid precum lej a fost prelucrat planul de echipe artistice de agitaţie ále
mentară jnterraiortala Deva. co Deva — a arătat în cuvîntul şi participanţii la discuţii au măsuri în legătură ou reactivi- şcolilor din centrele Petroşani, — Mttne la nouă şi jumătate v-o Cînd ne-arn despărţit mi-a spus :
operativele meşteşugăreşti etc. său tov. Ioan Puican •— munca scos în evidentă şi unele reali zarea colectivelor de muncă ale Vulcan, Lupeni, Petadla. Cu spri-
politică a fost slab împletită cu zări şi lipsuri privind munca caminelor culturale, orăşeneşti jinul organizaţiilor de partid şi prezint dumneavoastră, 'iar la zece —• Şt cred că se vor lua şi alie
Stirhulîtidu-se mai ’mult miş cea economică. In darea de sea politică şi GUltural-eduGativă, în şi comunale. Scopul seminarului a comitetelor U.T.M. comunale, veţi putea fi ca situaţia la tovară măsuri. Dă, sini sigur să se vór
carea de inovaţii şi raţionali mă, a spus tov. I. Puican, s-a tărirea compoziţiei sociale a par a ,fQŞt acela. de a se duce o,in- s-a trecut la mobilizarea săteni- şul director l şi-a asigurat el şeful. lua.
zări, în întreprinderile din ora arătat că planul pe 9 luni în tidului, munca de transformare tensă-'-aotivitate.-'' culturală pe lor pentru-a forma echipe artis-
şul Deva s-au făcut economii această întreprindere a fost rea socialistă a agriculturii, munca timpul iernii. In încheierea a- tice. Pînă acum au început să Şi a purces la întocmirea situa N-am apucat să aflu despre Ce
de la începutul anului şi pînă lizat în proporţie de 98 la sută. desfăşurată de organizaţiile de cestui seminar a avut loc un Se facă repetiţii Ia Cimpa, Băr- ţiei cerute. După ce a adunat toate măsuri ar mai putea fi vorba. M-am
acum de aproape 500.000 leii Din păcate nu s-a vorbit nimfe masă eto. juriial vorbit pe tema socializării băfenii de Sus şi Băniţa. In datele de care dispunea serviciul gîndit totuşi că Pop s-a referit La
Prin aplicarea a 8 inovaţii - 1- a de preţul de cost al producţiei. agriculturii, Ia care şi au dat con lor, pentru celelalte date de care unele măsuri pe care le-ăr mâi pu
spus tóv. loan Moldovan la Atît comitetul orăşenesc de par In proiectul de hotărîri au fost cursul tov. Victor Bădău, şeful fiecare comună se poate duce o mai avea nevoie la întocmirea Si tea lua şeful Uli privind sancţiona
întreprinderea Bampotoc s-au tid, cît şi organizaţiile de bază preconizate măsuri care să ducă secţiei de învăţămînt şi cultură intensă activitate deoarece, cămi tuaţiei, a luat legătura cu serviciul rea sa. De, nu întocmise siiuafia.
făcut economii de peste 90.000 din această întreprindere, nu alt la îmbunătăţirea şi pe mai de a sfatului popular raional şi di nele au fost dotate cu scaune, contabilităţii. Şi cum serviciul con Asia-i drept. Mai tîrziu însă m-am
lei, iar prin introducerea micii avut o preocupare permanentă parte a muncii comitetului oră rectorul căminului cultural din mese, aparate de radio, jocuri tabilităţii îşi are sediul in altă par gîndit că Pop s-ar fi putui referi
mecanizări, în aceeaşi întreprin şi sistematică. Slaba preocupa şenesc. Dîija. A urmat apoi un program de şah, cărţi. te a oraşului Deva s-a folosit, cum tot atît de bine şl la alte măsuri.
dere s-au realizat economii de re a contribuit la faptul că în artistic dat de colectivul cămi era şi firesc, de telefon. Şi, împreu
treprinderea „1 Mai“ a depăşit Gonferlnta a ales noul comi nului cultural din Băniţa. In acţiunea întreprinsă, un nă cu contabilul şef au stabilit că De pildă, acelea pe care trebuie să
80.000 lei» tet orăşenesc de partid. In prima sprijin preţios primeşte Secţia a doua zi dimineaţa, între opt şi
S-a desprins din darea de preţui de cost cu mult sa plenară, comitetul a ales bi In urma acestui seminar, sec de invăţăminl şi cultură a ra nouă. Pop să-l caute din nou la te le ia conducerea Oficiului P.T.T.R.-
ţia de învăţămînt şi cultură a ionului Petroşani din partea co Deva.
Seamă şi din discuţii că acolo la producţia comparabilă. Bu roul său. Ca prim-secretar a fost mitetului raional de partid.
urtde a fost o preocupare per getul local a fost lipsit astiel de ales tov. Ioan Niculescu, iar ca Şi de ce nu?
manentă din partea organiza secretar tov. Carol Kostyăl.
o sumă însemnată, sumă ce V. CRIŞAN
trebuia vărsată de această între V. FURIR
prindere. Asemenea lucruri nu lefon.
trebuie să lase indiferent pe nici
un membru de partid-. — Na uita, tovarăşe Pop, mline Au terminâf
Intre opt şi nouă, fiindcă la nouă
arăturile adînci ¦%n:*¦
de toamnă
wm Colectiviştii, întovărăşiţi] $i
... : m ţăranii cu gospodărie individua
lă din satele aparţinătoare co
La expoziţia or munei Călan au terminat la da
ganizată în ora
ţiilor dé baza, a comuniştilor şul Sebeş, cu pri ta de 21 noiembrie arăturile a*
pentru realizarea indicilor de în urma Consfătuirii de la Constanţa lejul schimbului de. dinei de toam nă; întreaga su
plan s-au obţinut, rezultate bu experienţă, pe ierna prafaţă de 650 hectare planifi
creşterii animale cată, â fost arată, S-au eviden
ne, depăşindu-se planul de pro Dezvoltarea sectorului zootehnic — lor, au fost pre
ducţie şi reducîndu-se volumul
cheltuielilor. sarcină de mare însemnătate zentaţi şi numeroşi ţiat în această campanie întovă
Faptul că noi am fost spri produşi. răşirile din Strei şi Sintămăriă
(Urmare din pag. l-a) atenţie deosebită şi dezvoltării de Piatră şi mai ales colectiviş
jiniţi în munca de zi cu zi dé creşterii animalelor în sectorul IN CLIŞEU: CU tii din Batiz, care au început şi
organizaţia de bază — a spus torul vegetai. Astfel, pe raion, ţiva dintre produşii lucrările dé însămîrtţarea celor
tov. Mihai Marta, directorul individual. ce aparţin crescă 10 hectare de grădină, destinate
T.R.G.L.H. — am reuşit să ară torilor de animale
tăm oamenilor de ce este nece din raionul Sebeş.
sar să construim mai ieftin. Re din totalul veniturilor realizate Pentru îmbunătăţirea calitati culturilor de legume şi zarzava
zultatul muncii noastre comune in gospodăriile agricole colecti vă a animalelor şi obţinerea turi timpurii. Pînă acum, colec
a fost că astăzi un apartament ve, sectorul zootehnic a asigurat tiviştii din Batiz au insăminţat
în b.oc nu mai costă 75.000 lei, un venit de peste 50 la sută. de produşi de o valoare zooteh
nică cît mai ridicată s-au luat
ci 42.800 lei. Numai în anul 1958, gospo o serie întreagă de măsuri prin 3 hectare cu asemenea culturi.
Totuşi în lupta ce o desfă dăriile agricole colective din ra tre care şi crearea unui centru
ionul Sebeş au contractai şi pre de reproducţie şi combaterea ste toare de animale care a avut In c u rîn d
şoară colectivele întreprinderi dat statului un număr de 180 rilităţii la vaci, în oraşul Sebeş, drept scop introducerea şi răs-
lor dift oraşul Deva pentru rea- caipete taurine cu un tonaj de centru care deserveşte în pre pindirea pe scară largă a ce Studenţii din Petroşani vor alege
131.201 kg. carne. zent două raioane. In comunele lor mai avansate metode zooteh consiliul asociaţiei studenţeşti pe institut
Se pun bazele mai îndepărtate s-au organizat nice şi a experienţei fruntaşilor
Alături de gospodăriile colec trei staţiuni fixe de însămînţări
unei colective noi tive, întovărăşirile zootehnice artificiale la vaci, trei staţiuni de în sectorul zootehnic, în vederea
sîrit Unităţi care contribuie la creşterii animalelor şi a sporirii
Cunoscind rezultatele' bogate lărgirea sectorului socialist şi la productivităţii acestora.
obţinute de gospodăriile agri crearea condiţiilor care să per
cole colective din regiunea noa mită dezvoltarea raţională a însămînţări artificiale la oi şi o La concursul organizat în ra
stră şi avantajele lucrării in co creşterii animalelor. In raionul
mun a pămintului, o seamă de Sebeş există un număr de 15 staţiune de însămînţări artifi ionul Sebeş au participat un
întovărăşiţi difi satul Strei, co întovărăşiri zootehnice de creş
muna Călan, s-au decis şă facă terea oilor. Ele cuprind un nu ciale la iepe. număr de 19 gospodării agricole Studenţii Institutului de mine fiecare an vor veni cu propuneri activitatea noastră“ care va cu
cereri de înscriere in gospodă măr de 4.283 capete oi din care din Petroşani se pregătesc în de îmbunătăţire a activităţii lor. prinde piese executate de stu
ria agricolă colectivă. Pîtiă la fond de bază 2.247 capete şi de Printr-o alegere riguroasă s-a colective, 4 întovărăşiri zooteh vederea unui eveniment impor denţii anului 1 Care fac practică,
ăăta de 21 noiembrie a. c. 10 în ţin o suprafaţă de 4.128 ha. te reuşit ca la centrul de reproduc nice şi 120 gospodării ţărăneşti tant : alegerea consiliului stu In vederea acestui important cele mai frumoase proiecte, lu
tovărăşiţi din acest sat au şi de ren agricol. Zi de zi aceste în individuale. denţesc pe institut. Pînă acuţii eveniment, consiliul asociaţiei crări ştiinţifice premiate, diplo
pus defel cereri la Sfatul popu- tovărăşiri se întăresc prin creş ţie şi la staţiunile de însămin- s-au făcut adunări pe ani, pen studenţeşti duce o serioasă mun me culturale şi sportive, foto
lâr din Călan, Printre primii în ţări artificiale să existe reprodu Comisia de concurs a împărţit tru a se aiege din rîndurile ce că de intensificare a activităţii montaje din viaţa studenţilor.
tovărăşiţi care au depus cereri terea numărului de membri, prin cîştigătorilor premii însemnate lor mai buni studenţi delegaţi profesionale şi de popularizarea Tot în întîmpinarea alegerilor sC
sînt comuniştii Dumitru Nelega, cători de mare valoare ai căror •constînd în greble mecanice, cîn- la conferinţă. Tot cu ocazia a- succeselor de pînă acum. In a- fac pregătiri ca ta cantină să se
lOfm M ateiăŞi Cristian Curcă, creşterea numărului de animale cestor adunări pe ani au fost cest sens s-au luat măsuri de introducă sistemul autodeservirii.
deputatul raional Aron Baicli, produşi au început să fie urmă ta-re, tocătoare de sfeclă etc. prezentate dări de seamă care a se ţine la staţia de amplifi
deputatul comunal Aron Marcu la fondul de bază, prin creşterea au oglindit în prinţul rînd acti care emisiuni pregătitoare, unde Un ajutor preţios în pregăti
si alţii. riţi în teren, in vederea realiză Cu prilejul schimbului de ex vitatea profesională şi politică să se arate importanţa alegeri
productivităţii animalelor. a studenţilor, condiţiile de trai lor, aspecte din institut, rezul rea alegerilor consiliului asocia
rii unei selecţii pe baze ştiinţi perienţă s-a organizat şi o ex şi învăţătură, activitatea ştiinţi tatele ia învăţătură, activitate
Organele de partid şi de stat fice. poziţie la care au fost prezentate fică, etc. La alegerea noului con sportivă etc. In acelaşi scop se ţiei studenţeşti îl primeşte aso
siliu studenţesc, delegaţii clin va organiza de către asociaţie o
din raionul Sebeş au acordat o * cele mai bune vaci de lap expoziţie intitulată „Un an din ciaţia din partea organizaţiei
Ca acţiune mobilizatoare în te. Expoziţia a demonstrat sta de partid şi a comitetului U.T.M.
direcţia dezvoltării creşterii ani diul la care s-a ajuns cu îmbu pe institut.
malelor a fost şi concursul ce nătăţirea calitativă a septetului
lor mai bune gospodării crescă- de animale în raionul Sebeş.
