Page 77 - 1958-11

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
Anuí X Nr. 1223
Sa fie terminate cit mai cinând
araturile adinei de toamna!
In ultimele zile arăturile a-
d-inoi de toamnă pentru însă-
minţârile de primăvară s-au des­
făşurat intr-un ritm accelerat.
Acest lucru a făcut posibil ca
in majoritatea raioanelor să fie
executate arăturile adinei. de
toamnă pe întreaga suprafafă
planificată. Ba mai mult decit
atit, in raioane ca Ilia şi Oraş-
tie s-au făcut arături pe o su­
prafaţă mai. mare decit cea
prevăzută.
După datele comunicate, ară-
Noi succese în întrecerea socialistă
Importante
succese
la m ina G heţar
Iniţiativa comuniştilor de la Ghelar,
de a livra fnrnaliştilor hunedoreni,
pînă la sfîrşitul anului încă 2.000 lone
de minereu de fier peste plan, a fost
îmbrăţişată de toate echipele care lu­
crează în subteran. Datorită acestui
fapt, din abatajele minei au fost scoa­
se „la ziuă" pînă la data de 20 noiem­
brie, numai în luna aceasta, 1.968
tone de minereu, din care 1.211 tone
au şi luat drumul furnalelor.
Printre echipele care în această pe­
rioadă s-au evidenţiat, dînd peste plan
importante cantităţi de minereu, se nu­
mără şi cele conduse de Victor Jalbă
d° la raionul I, Teodor Bucureşteanu,
Gheorghe Bidiga şi loan Pali, dm
raionul III, Gheorghe Buzdugan de la
mina vest şi plţii. Echipele acestor
in'neri au dăl în perioada 1-20 noiem­
brie, între 2 şi 17 la sută mai mult
minereu decit prevedea planul.
Daicrită succeselor însemnate obţi­
nute pînă acum, minerii din Ghelar
vor raporta în curînd îndeplinirea pla­
nului anual peexploatare.
imla condiicta ic nefan
sc lic r c iii inicns
Cu mai bine de o lună 'de zile Lemn şi Fifimoil'Sîrbu. LucrăijMe da respectivă s-a produs cu
în urmă, pe strada 23 August
din oraşul Deva s-au început lu-
cr.ările de instalare a conductei
de gaz metan. La această lucrare
oamenii muncii din oraşul Deva
au contribuit prin mtţncă vo­ loc d e '3 bucăţi conductă, câte 12 mai mult benzen tehnic pur. Şi
luntară la săparea şanţurilor.
Cei peste 2.700 oameni ai mun­
cii din oraş au săpat 1.825 m.I.
de şanţ. Pe strada 23 August
brigada de montaj şi sudură de
la T.R.C.L.H., condusă de loan . producţie.
Roşea, a executat la conducta de
presiune medie probele şi lansa-
juj 'la 1,600 km. conduală. La
300 m. conductă s-a făcut proba
“pe tronsoane, iar 400 m. s-a su­
dat şi pregătit pentru probă.
Zilele acestea muncitorii de la
T.R.G.L.H. au început lucrările
de instalare a conductei de dis­
tribuţie de gaz pe străzile V. I.
Creşte şi se întăreşte
socialist ai agriculturii
Munca politică desfăşurată de
către organizaţiile de partid şi
de stat, precum şi rezultatele
obţinute permanent de către co­
lectivişti şi ţăranii întovărăşiţi
a creat un climat deosebit de
favorabil dezvoltării sectorului
socialist al agriculturii. Acest Singătin, o întovărăşire agrico-
lucru este dovedit de însuşi fa.p- lâ cu 153 familii şi o suprafaţă
tul că,- in ultimul timp, tot mai de •186 ha. teren ¦arabil, în- sâ­
niuite familii de ţărani munci- iul Tău o întovărăşire agrico-
tori cu gospodărie individuală ¦lă cu 45 familii.'şi 30 ha.' teren,
din satele regiunii noastre pă- iar în satul Răhău o întovără­
şesc cu încredere pe calea agri­ şire agricolă cu 43 familii şi o
culturii socialiste.
Numai in ultima săptămînă, Merită subliniat şi faptul că
de pildă, în raionul Alba s-au în unităţile socialiste existente
mai înfiinţat,.<la Hâpria o in- s-au mai înscris, in acest inter-
Marti 25 noiembrie 1958
turile adinei au fost terminate
şi in raioanele Alba şi Brad.
Trebuie amintit insă că si­
tuaţia se prezintă încă nesatis­
făcător în raioanele Hunedoa­
ra, TIaţeg şi mai ales in raio­
nul Sebeş unde au mai rămas
nearate anumite suprafeţe de
teren. In aceste raioane unită­
ţile socialiste ale agriculturii
n-au fost îndrumate şi ajutate
îndeajuns ca, pe lingă tractoa­
rele S.M.T., să folosească la
maximum toate forţele existen-
Con:luniitd Au-
q retia Stănuţ se nu-
r mără printre frun-
Jaşele fabricii' de
blănuri „Vidră“: O-
răştie. Lucrînd la maşina de
călcat blănuri îşi depăşeşti
norma zilnică cu 15 .la .sută. | Colectivele de muncitori, <teh­
In clişeu: Tov. Stănuţ la
locul de mpncă.
se fac •într-un ritm rapid. Fie-
care brigadă de muncitori ¦îşi
depăşeşte cu mult norma • de'
producţie. De pildă, sudorul
Ioham Krestel sudează zilnic în
bucăţi. Succese obţin şi munci- • colectivul secţiei de desulfurare
torii din brigada de izolatori,
condusă de Alexandru Boroş-
teanu, care zilnic izolează cu 4
m.p. mai mult decît norma de Amintim de asemenea că pînă
Ritmul rapid al lucrărilor a
permis muncitorilor de la
T.R.C.L.H., care lucrează la in­
stalarea conductei de gaz me­
tan de distribuţie, să realizeze
pînă acum aproape în întregime
săpăturile de şanţ şi să sudeze
peste 600 m.i. conductă. Mare
parte din conductă a tost su­
pusă probei de presiune.
tovărăişire agricolă în care s-au val de timp, un număr de 418
insajis 139 familii cu 35,38 ha.
teren şi una în satul Limba, ca­
re cuprinde 110 familii, cu 86,50
ha. Tot in această perioadă s-au
înfiinţat in raionul Sebeş, la
suprafaţă de 49 ha.
*¦ » v ¦
C olectiviştii
4 pagini 20 bani
L u c ră ri
e d ilita re
te, toate atelajele proprii.
La râmirierea in urmă a ară­ Oraşul Deva a căpătat în ultimul
timp o nouă . înfăţişare. Oraşul insa­
turilor adinei in raioanele amin­ lubru, cu străzi pline de noroi, de ieri,
tite a . contribuit -şi faptul că la astăzi este mai frumos, multe străzi
unităţile Gostat au rămas de e- s-au asfaltat, s-au construit blocuri
fectuat arături pe suprafeţe, des­ etc. Toate aceste schimbări au fost
tul de însemnate. posibile datorită grijii Sfatului popu­
lar orăşenesc Deva, care s-a preocu-
In scopul înlăturării neajun­ r„il de înfrumuseţarea oraşului.
surilor semnalate, organele de
partid şi de stat vor trebui să Canalizări, pavari
ia de urgenţă toate măsurile, şi asfaltări
pentru ca in cel mai scurt timp
arăturile adinei să fie te r m i­
nate.
Străzile Ion Greangă, Andrei Mure-
şan şi Călugăreni, pe timp de iarnă
erau aproape inaccesibile. Apa ce
curgea pe mijlocul străzilor îngheţa a-
coperind întreaga porţiune carosabilă.
Deseori, cetăţenii au propus sfatului
N/NXN. popular canalizarea acestor străzi. Cu
cîtva timp în urmă, dorinţa cetăţeni­
lor a început să se realizeze. Aceste
străzi au fost canalizate pe o lungime
do 800 m. 1. şi sînt în curs de execu­
tare încă 300 de m. 1.
In acest an Sfatul popular al ora­
şului Deva s-a ocupat şi de asfalta­
rea şi pavarea de străzi. Astfel, au
fost asfaltate străzile Filimon Sfrbu,
Icn Creangă, Andrei Mureşan, Molo-
tov, Piaţa Unirii şi altele, pe o supra­
faţă de 4.394 m. p. Pe strada Vul­
can şi altele s-au făcut pavări pe o
suprafaţă de 4.006 m. p.
Construcţii de locuinţe
Tot prin grija Sfatului popular ai
oraşului Deva în acest an au fost
construite un însemnat număr de
blocuri de locuinţe. De curînd, a fost
dat în folosinţă pe strada Filimon
Sîrbu un bloc cu 21 apartamente. Se
fac ultimele lucrări la noul hotel din
Piaţa Unirii, care are 36 camere. De
asemenea, sînt în curs de construcţie
un bloc cu 12 apartamente ,pe strada
Avram Iancu şi un bloc administra­
tiv cu 70 de camere.
De curînd, au început lucrările unui
nou bloc în strada Filimon Sîrbu, 'care
va avea 2 J de apartamente.
; , - 0-
CURS OF CROITORIE
Vi
| Toi mal multe
produse chimice Din iniţiativa comitetului de
femei de la Aninoasa s-a des­
* j <sn r •• j * '• * ; • * ) • >'• < chis zilele trecute un curs de
nicieni şi ingineri din cadrul croitorie. Acest curs va funcţio­
na odaia pe săptămână iar lec­
secţiilor chimice ale Combina-
ţiile" teoretice şi practice vor fi
tului siderurgic din Hunedoara predate de tovarăşele Elena
Cosma, fn limba romînâ şi Al-
au obţinut în perioada 1-20 no­ bertina Leita, fn limba maghia­
ră. In primele zile cursul a fost
iem brie a.c. succese remarcabile frecventat de 25 femei.
în lupta pentru îndeplinirea pla-
. fiului. zii®. 70 de tovarăşi din activui fără
Aşa spre exemplu, în perioa­
Cea maí burtă bibliotecă
13,86 la sută mai mult gudron,
cu 32 tone mai mult sulfat.de
amoniu, cu 37 tone mai mult sătească din raion
benzen brut şi cu 14,74 la sută
Biblioteca din Băiţa este apreciata
ca una din cele mai bune biblioteci
sălcşli ale raionului Brad. Prin acti-
vilalea dusă de bibliotecara Viorica
a muncit bine, dînd peste olan Uivari, ajuiaiă fiind de un colectiv, răspunsuri pe tema „Ce nu cunoaştem
însemnate cantităţi de sulf.
numărul cititorilor a crescut la 658, iar din muncile agricole de iarnă“, care
A cărfilor ciliie, la 6.548.
în momentul de faţă, s-au tri­
Iată şi cîteva din ultimele acţiuni
mis Ia export 9.600 tone gu­
de masă în numea cu cartea realizate întrebări pe această iernă.
dron. -* la Băiţa: la recenziile „Ultima noapte In ziua de 17 noiembrie un însem­
In munca pentru continua spo­ de dragoste, prima noapte de război" nat număr de citilori au participai, în
rire a producţiei s-au evidenţiat
de Camil Peirescu şi „Ce-i de făcui ?"
de Cernlşevschi, au participat 130 de
tov. Nicolae Barbu, Vasile llişan, persoane. Biblioteca n înfiinţai 6
Abel Lupu, Mihai Bădău, loan cercuri de citit tn Băiţa şl două le
Crăiţoiu, loan Răducan, Vintilă
Popescu, Iosif Negru şi alţii.
familii de ţărani muncitori, care
au adus cu ei 1.228 ha. teren.
Paralel cu munca de atrage­ , ¦ w&mm
re in sectorul socialist al agri­
culturii a unui număr cit mai
mare de familii de ţărani mun­
citori, organele şi organizaţiile
de partid au desfăşurat o sus­
ţinută muncă politică şi- în, di­
recţia. întăririi, economico-orga­
nizatorice a unităţilor socialiste
existente, îridrurnindu-le să , a-
dauge la fondul de-bază însem­
nate sume de bani, să-şi • dez­
volte fermele anexe existente
sau să-şi înfiinţeze altele noi.
Lă Sitnerlă ă început de ciţiva ani să se vorbească despre oraşul nou şi oraşul dejclii. M ul-oraş nu este
de fapt decit cartierul în care şi-au construit în uUinuil iun/} zeci de ceferişti locuinţe individuale cu ajutorul
împrumutului'de stat sau ca mijloace proprii.
¦IN,-CLIŞEU.: Un gtup de. locuinţe muncitoreşti apdrfinind ceferiştilor'din Simeria.
:i
>i construiesc
ASE
Incepînd din anul 1954, gos­
podăria agricolă colectivă din
Pricaz a devenit milionară. Acest
lucru a permis ca veniturile co­
lectiviştilor să crească an de an.
Numai în anul trecut valoarea
unei zile-muncă pentru fiecare
colectivist a fost de peste 70 lei.
Aceste venituri au dat posibi­
litate multor colectivişti să-şi
construiască noi case. Pînă a-
cum un număr de 18 colectivişti
din Pricaz şi-au construit ase­
menea case. Printre aceştia se
numără colectiviştii loan Adam,
loan Şerban, Nicolae Hanciu,
loan Mihai şi alţii.
Iată deci cum din veniturile
lor, colectiviştii din Pricaz îşi
făuresc o viaţă nouă şi fericită.
Asemenea exemple se întîinesc
şi prin celelalte gospodării co­
lective şi întovărăşiri din regiu­
nea noastră.
De-a lungul cîtorva luni
O privire
...De te uitai ia primăvară de ta
marginea oraşului vechi, încolo
spre pădurea Chizid, privirea iţi
zbura, .fără să întîmpine obstacole,
peste iniinderca despuiată din fala
poştei noi. şi se oprea iocmai sus,
pe paravanul cărămiziu şi mai al
noului oraş. Toată întinderea asta
era netedă ca-n palmă. De ta pan­
glica cenuşii a străzii asfaltate, ce
se întiJidea de-a curmezişul din
dreplal teatrului nou, pînă in ta­
băra tineretului, nu mai întilneai
nimic pînă sus, sub primul şir de
blocuri noi. Mulţi localnici şiiau
din auzite că tocmai pe goliciunea
asta va fi aşezată inima noii Hune-
doare, dar se îndoiau. In aţară de
teatrul nou,, tntr-o parte, şi poşta
nouă în cealaltă, alt reper care să-i
convingă de aceasta tiu găseai. Şi
trebuie spus că îndoiala o inlilneai
cu exclusivitate ta proaspeţii hu-‘
nedoreni. care nu fuseseră de la în­
ceput martorii celei - de-a doua viefi
a Hunedoarei.
intr-o bună zi, din aprilie a a.
cestui an, s-a spulberat însă îndoia­
la acestora. Dincolo de panglica
cenuşie apăruseră cîteva barăci.
La numai ctteva zile, furnicar de
oameni, dragllne şi buldozere au
început să răscolească pămintul din
jurul lor. Peste încă cîteva zile au
apărui zidarii şt...
fa doua privire
...Şi azi de ai să te uiţi din
marginea oraşului oechi spre pădu­
rea Chizid, privirea ţi se izbeşte,
înainte de a ajunge la oraşul nou,
f forme de muncă, a folosit pe cei
filiala bibliotecii din salul Căinel. Săp- tivul fără de partid, printre ca­
lăminal sînt organizate seri de ghici­
tori. pentru copii, sini pregătite condi­
ţiile pentru o seară de întrebări şi
se va organiza în aceste zile. La bi­
bliotecă au sosit deja 6 scrisori cu
cadrul a două cercuri de citit, la pre­
lucrarea tezelor raportului lui N. S.
Hruşcioo „Cifrele de control ale dez.
voliării economiei naţionale a U.R.S.S
pe anii 1959—1965“,
: ¦ .*
( Folosin’d metodele sovietice Alexandr Giutkiti şi Valentin;:
Hristonova, numeroase brigăzi de producţie de la F. C. ,Gh.
Ciheorghiu-Dej“ din Capitală au realizări însemnate în produc­
ţie. Astfel, brigada de producţie nr. 77 a dat peste plan pe luna
octombrie 500 bucăţi cămăşi bărbăteşti. De asemenea, brigada
nr. 33 a dat în aceeaşi perioadă 305 bucăţi cămăşi bărbăteşti
peste plan,
IN FOTO : Muncitoarele'din brigada nr. 33 din sectorul II,
întrebuinţînd metoda sovietică Alexandr Giutkih, sînt fruntaşe
în întrecerea socialistă.
de un paravan proaspăt, cărămi­
ziu şi mat, ce se proiectează pe
fondai tencuielii gălbui, , lăptoase
sau vinete, a primului şir de
blocuri din O.M. Cărămiziul mat
şi proaspăt e al celor 14 blocuri
ce au răsărit aici, de-a lungul ce­
lor cîleva luni. Pe fosta întindere
golaşă din faţa poştei, 14 blocuri
semeţe, cu cile trei etaje, respiră
de acum prin nenumăratele feres­
tre largi şi luminoase. Acoperişul
primului bloc e înţesat cu o sume­
denie de antene de radio, semn că
blocul e locuit. Dincolo de el, alte
două blocuri sînt gata să-şi pri­
mească oaspeţii. Se vorbeşte că
oaspeţii vor veni din cabanele ta­
berei nr. 1. In curînd deci, tabe­
rele Hunedoarei vor trece in do­
meniul amintirilor.
Popas la ulfimoîs»
frei blocuri
Vizavi de blocul locuit, nn al:
şir de blocuri a ajuns la roşu. In
interiorul lor, mozaicarii din bri­
găzile lui Gheorghe Dancău şi loan
Păsăreln îi dau zor la definitiva,
rea podelelor de prin holuri, cori­
doare. băi şi bucătării. Dincolo, că­
tre poştă, Sînt ultimele trei blocuri
din seria celor 14. Toate an trecui
Puterea exemplului permita!
in munca politică dusă in ve­
derea constituirii întovărăşirii
agrozootehnice din Geoa.giu de
Sus, raionul Alba. organizaţia
de bază de partid, pe lingă alte
de partid. Aceştia au fost prin­
tre primii care şi-au înaintat
cereri pentru a intra in întovă­
răşirea agrozootehnică.
Exemplu] tovarăşilor din ac­
re se numără Ilie Bocăriici, lu-
liu Repede, Moise Bocănici, loan
Şedinţa Consiliului regional
Vineri, 2’1 noiembrie, a avut loc o şedinţe al Consiliului regional ARLUS.
şedinţă de lucru a Consiliului regio­
nal A.R.L.U.S., condusă de tov. Du­
mitru Dejeu, membru al biroului Co­
mitetului regional de partid, preşedin­
te al Sfatului popular regional şl pro-
de centura primului etaj şi se înal­
ţă vertiginos de la o zi la alia
spre acoperiş. 30 Decembrie o să
le găsească şi pe ele gata. Altfel,
nici nu-şi pot închipui, constructorii.
Aici lucrează oamenii din bri­
gada lui Damian Dirlea. Ei înalţă
blocurile astea In roşu. Şi dacă e
vorba de oameni, merită să-l cu­
noşti pe inimosul lor şef. Dar unde
să-l găseşti? Zidarii din brigada
sa sînt răsplndifi în toate cele trei
blocuri... In cele din urmă am dat
peste el la blocul nr. 80. Blocul
ăsta a ajuns la acoperiş, dar ploaia
intermitentă t-a silit pe. oameni să
coboare tocmai jos la subsol. Dir­
lea e cu ei. Se lucrează In. zidurile
despărţitoare ah magaziilor pentru
lemne. Am cercetat oamenii cu pri­
virea încercind să-l ghicesc pe Dir­
lea. O fi tlnăr?... Greu de ghicii.
Toţi par ia jet de dezgheţaţi şi unde
mai pui că nici îmbrăcămintea nu-ţi
poate oferi nici un indiciu. Intru
in vorbă cu cel mai apropiat —
un om obişnuit, îmbrăcat tn salo­
petă cînătă şi cu pantalonii ştrînşi
în nişte cisme de cauciuc. Era cu
spatele. înălţa un colţ de zid. Cind
S. IONESCU
(Continuări In pag, 3-a)
Dărâmuş efc., a fost repede ur­
mat şi de către alţi ţărani mun­
citori din sat.
Semnificativ e faptul că a-
tunci cind tovarăşul Ionel Mo-
dolea, din activul fără de par­
tid, şi-a înaintat cererea să in­
tre în întovărăşire, el a fost ur­
mat de către toţi sătenii din
colţul de sat în care locuieşte.
Aşa s-a ajuns ca in întovărăşi­
rea agrozootehnică din Geoagiu
de Sus să se înscrie 163 de fa­
milii cu 360 ha. pămînt şi 170
oi.
A.R. L , U . S .
Cu această ocazie s-a dat citire dării
de seamă cu privire la desfăşurarea
Lunii prieteniei romîno-sovietice şi s-a
prelucrat planul de măsuri pe lunile
noiembrie şi decembrie. -
Pe marginea planului de măsuri,
I membrii Consiliului regional ARLUS
au făcut preţioase propuneri pentru ac­
tivitatea de viitor, printre care: orga­
nizarea cursurilor de limba rusă, o
mai strînsă legătură şi colaboraie cu
celelalte organizaţii de masă şi mai
ales cu U.T.iyi.-u! şi comisiile de fe­
mei, o mai largă activitate de îndru­
mare şi control la raioane şi la sate,
operativitate în popularizarea celor .mai
recente realizări ale U.R.S.S. efc.
In această şedinţă tov. Virgil Greavu
a fost ales ca secretar al Consiliului
regional ARLUS.
emirii
A
f” ti
31