Page 8 - 1958-11
P. 8
Pag; 4 'DRVMUß ’SOCIALISMOLUI Nr 1205
DEZBATERILE
din Camera Comuneio
LONDRA 1 (Agerpres). — r a t : „Este timpul să ne între
In cadrul discuţiilor care au a- băm ce intenţionăm să facem în
vut loc in Camera Comunelor, legătură cu această problemă...
opoziţia laburistă a criticat cu Cîţi oameni vor mai pieri pînă
asprime politica guvernului in cind se va face un pas înain
tr-o serie de probleme. Referin- te... ?
du-se la situaţia din Cipru, îa- Barbara Castle a cerut guver
D E Z B A T E R I LE Amănunte despre | buri'sta Barbara Castle a decla- nului englez să înceapă trata
tive in vederea reglementării si
lovifura de sfat înarmarea atomica tuaţiei pe-această insulă şi să
renunţe la planul său de împăr
din Comitetul Politie al O.N.U. a flotei vest-germaneNEW YORK 1 (Agerpres).— ţire a Ciprului. „Aceste două
acţiuni, a spus ea, ar putea opri
TASS anun|ă : In şedinţa din di vărsarea de singe“.
mineaţa zilei de 31 octombrie
Comitetul Politic ai Adunării Ge Luînd cuvîntul în problema
Ţinînd seama de urgenţa pro- estompeze poziţiile diferite în a- de la Caracs BERLIN 1 (Agerpres). In de război americane înzestrate situaţiei din Iordania, Philip
Germania occidentală se conti cu instalaţii pentru lansarea de Noel Baker a declarat în nume
blemei încetării imediate a expe- ceastă problemă şi să se creeze DELHI 1 (Agerpres). Ziarul nuă refacerea flotei maritime rachete. Guvernul federal a şi le opoziţiei laburiste că „in sar
„Hindustan Standard“ relatează militare şi înzestrarea acesteia alocat pentru achiziţionarea lor cinile guvernului englez nu in
rienţelor, a spus în continuare aparenţa că nu există divergen că fostul preşedinte al Pakista cu arme rachetă de ultimul tip. tră menţinerea la putere a unui
nului, Iskander Mîrza', a fost Strategii N.A.T.O. rezervă a- 17 milioane mărci. guvern dictatorial căruia i se
V. A. Zorin, la 27 octombrie de ţe în problema care formează o- determinat să semneze declara cestei flote rolul de „forţă de Conform planurilor strategilor împotriveşte majoritatea popo
ţia de abdicare în seara zilei şoc“ a N.A.T.O. în Marea Bal N.A.T.O., pînă la sfîrşitul anu rului“.
nerate O.N.U. a trecut la dis de 26 octombrie, fiind ameninţat tică. lui 1958 forţele maritime milita
cutarea proiectelor de rezoluţie cu pistolul de generalul Ayub re vest-germane vor dispune de Referindu-se la conferinţa re
cu^ privire la problemele dezar Khan. Ayub Khan a tras de două Agenţia A.D.N. anunţă că pe 120 de nave militare. prezentanţilor U.R.S.S., S.U.A.
mării. Şedinţa a tost precedată ori în aer pentru a-1 determina şantierele navale vest-germane înzestrarea cu rachete atomi şi Marii Britanii în problema
de tratative neoficiale care au pe Mîrza să demisioneze. După se construiesc in prezent patru ce a flotei vest-germane, concen încetării experienţelor cu arma
durat două zile. In cursul aces aceasta, noaptea Mîrza a fost torpiloare de escadră. Fostul a- trată îndeosebi in Marea Balti atomică şi cu hidrogen, care s-a
tor tratative delegaţia Indiei, condus de o puternică gardă ar miral hitlerist Ruge, în prezent că şi rolul de „forţă de şoc“ ce deschis la 31 octombrie la Ge
precum şi cîteva alte delegaţii mată la aeroport de unde a ple inspector al flotei maritime mi se rezervă acestei flote de către neva, Noel Baker şi-a exprimat
au încercat să găsească o for cat cu avionul la Kvetfa, unde se litare, a declarat că vor fi con comandantul N.A.T.O., confirmă speranţa că „poziţiile politice
mulă acceptabilă pentru toate află şi acum, de fapt, sub arest. struite curind încă 8 nave de încă odată faptul că pa repre pe care se situează în prezent
delegaţiile, şi îndeosebi pentru acest tip. In primăvara anului zintă un pericol direct pentru diferitele puteri nu vor împiedica
S.U.A. şi Uniunea Sovietică. Din Ziarul adaugă că membrii ca 1959 flota vest-germană va pri securitatea statelor iubitoare de semnarea unui acord trainic.
vina delegaţiei Statelor Unite a- binetului Ayub Khan nu au a- mi cinci torpiloare de escadră pace din bazinul Mării Baltice.
ceste tratative nu au dus la re juns la o înţelegere clacă trebuie americane. In R. F. G. sînt pe
zultate pozitive. sau nu să se permită lui Mîrza terminate lucrările de construc NEW YORK 1 (Agerpres).
să plece în străinătate. Unii ţie a armelor rachetă care vor Economia ţărilor Americii La
La începutul şedinţei urma să membri ai parlamentului consi fi instalate pe aceste torpiloare. tine suferă deosebit de mult din
ia cuvîntul delegatul Indiei şi deră că este cazul să se confişte cauza politicii economice a
să anunţe rezultatele acestor tra marile sume pe care Mîrza le Şi flota de submarine vest- S.U.A., care sînt principalele
tative neoficiale. Luînd cuvîntul deţine la băncile din străinătate. germană va fi înzestrată cu consumatoare ale produselor a-
în legătură cu procedura desfă rachete ce vor putea purta în cestor ţări. Statele Unite au
Agenţia Indian Press face o cărcături nucleare. In curilnd impus restricţii asupra impor
Consecinţe nefasleşurării şedinţei, delegatul S.U.A., legătură între noua lovitură de vor fi construite în R.F.G. 12 tului de materii prime şi achi
legaţia sovietică a făcut, din îm biectul tratativelor de la Geneva. stat de la Garaci şi vizita aici submarine dotate cu arma ra ziţionează produsele ţărilor A-
a ministrului Apărării al S.U.A., chetă. mericii Latine la un preţ foarte
puternicirea guvernului său, o Nu vrem să inducem în eroare McElroy. Potrivit agenţiei Indian scăzut. Această politică se con
Press, McElroy a dus tratative Pentru începutul lunii decem cretizează mal ales în recenta,
declaraţie în care a expus în mod oopoarele. Dorim ca întreaga lu cu guvernul pakistanez în legă brie a.c. se aşteaptă sosirea in hotădre a guvernului S.U.A.
tură cu sporirea livrărilor de ar Germania occidentală ' a 6 nave privind reducerea- importului de
clar poziţia U.R.S.S. In aceas me să ştie cine se pronunţă în mament american către Pakistan, plumb şi cositor furnizate în
şi 54 la sută din democraţi au primul rînd de ţările Americii
tă declaraţie s-a propus ca S.U.A. mod ferm pentru încetarea ime Un mare număr de alegători, declarat că alegerile .„nu-i inte Latine.
continuă agenţia, se vor abţine resează deloc sau aproape de
şi Anglia să facă şi ele decla diată necondiţionată şi pentru de bunăvoie de la vot fie din loc". Din cauza acestei politici
„indiferenţă“, fie din cauză că scade vertiginos exportul pro
raţii clare şi precise cu privire totdeauna a experienţelor cu ar sînt convinşi că între cele două Ancheta efectuată de institu duselor principale ale ţărilor A-
partide burgheze există puţine tul american pentru sondarea
la intenţiile lor în legături cu ma nucleară şi cine se opune. deosebiri şi că votul lor nu va opiniei publice dovedeşte că a- WASHINGTON 1 (Agerpres).
schimba nimic. legătorii sînt de părere că cele Intr-un raport dat publicităţii
conferinţa de la Geneva. In încheiere V. A. Zorin şi-a mai importante probleme s în t: de Ministerul -Comerţului al
Revista „Time“ arafă că nu 1) menţinerea păcii 2) proble S.U.A. se spune că in ţările A-
Delegaţia sovietică ar- dori că exprimat speranţa că Adunarea meroşi alegători consideră cam ma segregaţiei rasiale 3) creş mericii Latine mărfurile ameri
pania electorală „un carnaval terea cositului vieţii 4) şomajul. cane se lovesc de o concurenţă
S.U.A. şi Anglia să răspundă la Generală îşi va expune părerea politic care de faipt nu-i priveş tot mai serioasă din partea Eu
te“. Nici un partid burghez nu a ropei occidentale, mai ales a
întrebarea : Este vorba de o sus în această problemă şi va adop luat însă poziţie clară faţă de R. F. Germane, cît şi a Japoni
Recent, institutul american aceste probleme. ' Atît partidul ei. Expansiunea comerţului a-
pendare temporară o experienţe ta o ho tărîre. precisă care este pentru sondarea opiniei publice, republican cit- şi partidul demo merican in America Latină este
a făcut o anchetă în rindurile crat se pronunţă în vorbe pentru îngreunată din cauza lipsei de
lor sau de pregătirea Unui acord aşteptată cu nerăbdare de întrea alegătorilor americani pentru pace, dar de fapt sprijină poli dolari a ţărilor din această re
a-şi da seama in ce măsură îi tica „de pe poziţii de forţă“. giune.
cu privire la o reală încetare to ga lume. Această hotărîre nu interesează alegerile. Dintre cei Cele două partide se eschivează
chestionaţi numai 22 la sută de la ' rezolvarea problemei se Raportul îşi exprimă îngrijo
tală, necondiţionată şi pentru poate constitui decît o chemare din republicani şi 28 la sută din gregaţiei rasiale. In ce priveşte rarea în legătură cu „marile e-
democraţi au declarat că „ale problemele şomajului şi creşte forturi depuse de Germania oc
totdeauna a experienţelor cu ar la încetarea pentru totdeauna a gerile îi interesează foarte rii costului vieţii, nici unul din cidentală în domeniul schimbu-
mult“. 18 la sută din republi partide nu propune un program
ma nucleară ? experienţelor. cani şi 18 la sută din democraţi concret şi fiecare din ele conti
au declarat că „ii interesează nuă să afirme că este partidul
. Pentru toată lumea este lim Delegatul U.R.S.S. a declarat într-o oarecare măsură“ alege „prosperităţii“.
rile. 60 la sută din republicani
pede, a spus în continuare de câ el nu obiectează împotriva
legatul U.R.S.S., că orice propu propunerii Indiei de a amîna
Lodge, a profitai de această o- nere, inclusiv o propunere adop pînă la 3 noiembrie şedinţa Co mericii Latine. Astfel 15 ţări din
cazie pentru a denatura caracte America Latină, care produc 80
rul tratativelor neoficiale. El a tată în unanimitate în cadrul co mitetului Politic. la sută din producţia mondială
pret-'ns că din vina Uniunii So mitetului sau a Adunării Gene Propunerea Indiei a fost spri de cafea, datorită scăderii con
vietice nu s-a ajuns la nici o în siderabile a preţului cafelei pe
rale, nu poate avea un rol pozi jinită de delegaţii Iugoslaviei şi piaţa internaţională au holărît
să reducă „voluntar“ exportul
tiv dacă principalii participanţi Ceylonului. Delegatul Angliei a acestui produs cu 15-40 la sută.
Intr-o situaţie asemănătoare se
ţelegere cu privire la vreun la tratativele de la Geneva de obiectat împotriva ei declarînd
proiect de rezoluţie în problema află şi exportul de cupru al sta
încetării experienţelor cu arma care depinde rezolvarea proble că el nu vede sensul continuării tului Chile şi de cositor al Bo-
nucleară. El a cerut totodată în liviei. Potrivit revistei america
mod cu totul neîntemeiat priori mei, adoptă poziţii diferite chiar tratativelor neoficiale. Această ne „Gommerce“, exportul de
tate la votarea proiectului de re
zoluţie american care figurează şi în ce priveşte intenţiile lor, propunere a fost respinsă cu ma materii prime al ţărilor Ameri
ca „proiectul celor .17“. cii Latine va scade în cursul a-
fără a mai vorbi despre căile de joritate de voturi. cestui an cu 20-25 la suia. Acest
acces spre rezolvarea problemei. . fapt duce la micşorarea consi
derabilă a rezervelor de aur şi
V. A. Zorin a subliniat că fără dolari ale acestor ţări, ceea ce
Indiferenta ale g ăto rilo r a m e r ic a n iA luat apoi cuvîntul A. La11, are drept consecinţă reducerea
o asemenea declaraţie s-ar pu importului ţărilor Americii La
tine. ...
tea crea iluzia că hotărîrea adop
f a ţ ă d e a p ro p ia te le a le g e ripus în fafa Adunării rezultatele
reprezentantul Indiei, care a ex tată în unanimitate de Adunarea
Generală ar fi interpretată de
tratativelor neoficiale duse de toată lumea în acelaşi fel şi că NEW YORK 1 (Agerpres).
participanţii la conferinţa de la
delegaţia lui. El ă declarat că
Geneva s-au întrunit la această Pe măsură ce campania electo
delegaţia lui a propus un proiect
conferinţă avînd intenţii identice rală din S.U.A. se apropie de
de rezoluţie care oglindeşte ca
şi anume-: Să lupte pentru reali sfîrşit creşte indiferenţa alegă
racterul părerilor exprimate de
zarea unui acord cu privire la torilor americani faţă de apro
majoritatea delegaţiilor în aceas
încptapea, totală, necondiţionată piatele alegeri. Judecind după
tă problemă. .......................
şi pentru totdeauna a experien relatările presei americane, a-
In încheiere reprezentantul In
ţelor cu arma nucleară. ceastă indiferenţă oglindeşte ne
diei a declarat că el consideră V. A. Zorin a arătat că dele încrederea maselor largi ale a-
legătorilor în declaraţiile dema
gaţia Indiei a fost cu totul de gogice ale partidelor republi
acord cu poziţia delegaţiei so can şi democrat.
vietice. Delegaţia S.U.A. însă a
refuzat să facă această declara Potrivit datelor biroului de re-
ţie în comun cu Anglia şi Uniu
nea Sovietică. censămint, in Statele Unite e-
xistă 105 milioane cetăţeni care
In aceste condiţii, a subliniat din punct de vedere al vîrstei
V. A. Zorin, delegaţia sovietică au drept de vot. Dintre aceştia
a considerat că pentru eă este
cu neputinţă să continue trata s-au înregistrat pentru a parti
tivele neoficiale, deoarece a de cipa la alegerile din 4 noiembrie
venit clar că poziţiile puterilor peste 75 milioane de oameni.
îngrijorare la Washingtoncă ar fi oportun să se facă o
nouă încercare pentru a se ajun rilor comerciale cu America La
tină“. Raportul notează de ase
ge la un acord în problema unui menea faptul că Marea Brita-
nie şi Germania occidentală au
singur proiect de rezoluţie şi a devenit „principala sursă a
Americii Latine pentru anumite
propus în acest scop ca şedinţa categorii de produse chimice,
articole de metal şi maşini“. In
comitetului să fie amînată pînă ce priveşte exportul de automo
bile, care în trecut constituia
luni 3 noiembrie. unul din principalele articole de
A luat apoi din nou cuvîntul
Lodge, delegatul S.U.A. El a de
clarat că proiectul de declaraţie
propus de Uniunea Sovietică, în
care se spune că scopul confe
rinţei de la Geneva trebuie să interesate sînt diferite şi adopta După cum relatează însă agen
fie încetarea totală a experienţe rea unei rezoluţii unanime nu va ţia Associated Press, surse ofi export ale S.U.A. în direcţia A-
mericii Latine, în prezent „a-
lor cu arme nucleare este inac asigura rezolvarea acestei pro ciale şi neoficiale prevăd că vor
ceptabil pentru S.U.A. şi că pro bleme urgente. vota doar aproximativ 48 mili ceste exporturi au slăbit..-.- şi
iectul de rezoluţie propus de In Delegaţia sovietică şi guver oane de oameni, adică mult mai automobilele europene au a-
dia „este acceptabil numai ca nul sovietic consideră că pentru puţin de jumătate din numărul caparat o mare parte a acestei
cauza păcii ar fi dăunător să se total al alegătorilor.
bază pentru un acord“. :
După Lodge a luat cuvîntul pieţe". •
V. A. Zorin, reprezentantul U-
niunii Sovietice.
Delegatul sovietic ă exprimat S ăptămîna care se încheie SAPTÂMINA INTERNAŢIONALĂ raeliano-iordaniene, unde, de alt
astăzi a fost dominată pe fel, au loc şi puternice concen
mulţumiri delegaţiei Indiei pen plan internaţional de numeroase trări de unităţi militare. Faptul
tru eforturile pe care ea le-a de
pus în căutarea unei solufii ac evenimente care au reţinut aten că aceste acţiuni au Ioc concomi
ceptabile pentru toate delegaţiile. ţia opiniei publice mondiale. Ne tent cu retragerea trupelor an
El a arătat că delegatul vom reîeri în primul rînd la ter nui regim falit, docil imperialis plana neînţelegerile ivite între ne ce caracterizează acest pact zolva pozitiv sarcina istorică a glo-americane din Liban şi Ior
minarea evacuării trupelor ame mului şi venirea Ia putere, a u- Islanda şi Anglia ca urmare a militar agresiv, survenite în ur încetării pe veci a experienţelor dania nu poate să nu atragă a-
S.U.A. a denaturat complect ca
racterul real al desfăşurării tra ricane din Liban şi a trupelor en nui guvern revoluţionar, mili lărgirii zonei apelor sale terito ma propunerii generalului De cu tipurile cele mal distrugătoare tenţia. Autorităţile israeliene, se
tativelor neoficiale. gleze din Iordania, nu atît pen tant pentru interesele poporului. riale de către Islanda, în urmă Gaulle de a se forma în cadrul de arme pe care Ie-a creat cîndva pare, au hotărît să demonstreze
V. A. Zorin a expus poziţia tru că aceste evenimente s-ar fi
aflat în centrul atenţiei generale, In aceste împrejurări, debar cu cîtva timp, aceeaşi alianţă a N.A.T.O. un directorat america- omul. In ciuda faptului că S.U.A. verosimilitatea zvonurilor care
>delegaţiei sovietice în problema cît datorită faptului că ele au carea de trupe anglo-americane
consfinţit un nou eşec pentru o a avut un şi mai evident carac fost zguduită de conflictul anglo- no-anglo-francez. Acest plan a şi Anglia au efectuat anul acesta circulă în legătură cu intenţia Is
încetării experienţelor cu arma aventură imperialistă nesăbuită. ter de reprimare a luptei popoa
relor pentru libertate şi indepen greco-turc în problema Ciprului. fost întîmpinat cu vii nemulţu mult mai multe experienţe decît raelului de a ocupa malul apu
nucleară. După cum se ştie, în iulie a- denţă şi a fost condamnată în u-
nu! acesta, sfidînd dorinţa de nanimitate de popoarele iubitoa Planurile Angliei de i aplica în miri de către ţările mici — mem- Uniunea Sovietică, (de la 31 sean al Iordanului, în cazul că
Delegaţia sovietică, a spus el, pace a tuturor popoarelor lumii, re de pace din întreaga lume. în
dorinţa de libertate a poporului săşi Adunarea Generală a Orga martie guvernul sovietic a înce în Iordania „vor avea loc schim
consideră că în fata conferinţei libanez, trupele americane au nizaţiei Naţiunilor Unite, întru
debarcat în Liban, iar imediat nită special în acest scop, a con tat în mod unilateral experien bări“. E momentul potrivit să
după aceasta, urmînd planuri se damnat cu fermitate această ac >ţ- Eşecul unei agresiuni nesăbuite & N.A.T.O. este ţele nucleare) totuşi ea este ga amintim că noul complot pus la
de la Geneva a U.R.S.S., crete dinainte stabilite, trupele ţiune nesăbuită care a dus lu
engleze au intrat în Iordania, mea în pragul războiului.
S.U.A. şi Anglia trebuie să pentru a „apăra“ chipurile aces măcinat de contradicţii puternice >$- Experienţele nu ta, dacă S.U.A. şi Marea Bri- cale în Orientul mijlociu de că
te ţări de un pretins „amestec“ Puşi în faţa faptului de a res
stea sarcina precisă de a din afară. Dar acesta era doar pectă o hotărîre a O.N.U., de a cleare trebuie să înceieze pentru totdeauna! In tanie vor îi de acord, să înche tre Israel este sprijinit şi încu
un pretext, o manevră cusută cu respecta o cerinţă vitală a ome ie un acord privind încetarea rajat fără rezerve de către An
ajunge la un acord cu privire aţă albă. Realitatea adevărată nirii, imperialiştii au fost nevo
la încetarea totală şi necondiţio era că cercurile imperialiste in iţi, deşi după îndelungate tără Orientul mijlociu se pune la cale un nou complot imediată a experienţelor nucleare glia. Golda Meier, ministrul Afa
ternaţionale se temeau că lupta gănări şi tergiversări, să-şi re
nată a experienţelor cu arma a- antiimperialistă ce cunoştea o tragă trupele din Liban şi Ior şi să treacă imediat Ia traduce cerilor Externe al Israelului, a
mare amploare în Liban să nu dania. Se dovedeşte astfel odată
tomică şi cu hidrogen, la insti molipsească şi alte popoare a- mai mult faptul că orice acţiuni rea lor în viaţă. E o dovadă în şi obţinut armament englez, în
tuirea unui control internaţional rabe, se temeau deci de o reac imperialiste care nesocotesc vo Cipru un program colonialist bre ale pactului N.A.T.O. Ele se plus că Uniunea Sovietică depune urma unor tratative purtate de
ţie în lanţ a dorinţei de libertate inţa popoarelor lumii sînt dina
corespunzător în baza principi şi independenţă a Orientului a- inte sortite înfrîngerii, că ele se pentru o perioadă de 7 ani s-au văd în felul acesta puse din ca toate eforturile pentru rezolvarea curînd în Occident.
propiat şi mijlociu. E semnifica termină, mai devreme sau mai
ilor elaborate la conferinţa de la tiv de asemenea faptul că inter tîrziu, printr-un eşec lamentabil. lovit de împotrivirea puternică a pul locului pe planul al doilea problemei încetării experienţelor Atît Anglia cît şi Israelul, lua
venţia imperialistă în Liban şi ciprioţilor, care doresc şi luptă şi critică cu asprime „directora în conformitate cu cerinţele una te împreună şi chiar separat, ni
Geneva a experţilor. Această po Iordania a avut loc doar la cîte I n ultima vreme au devenit pentru autodeterminare. Intenţiei tul“ propus de premierul De nime ale popoarelor şi de aceea trebui însă să nu piardă din ve
va ore după ce în Irak avusese tot mai acute contradicţiile Angliei de a convoca o conferinţă Gaulle. Oare mai este nevoie să poziţia sa e sprijinită cu căldură dere faptul că şi alte acţiuni ale
ziţie precisă a delegaţiei sovieti Ioc una din cele mai grele lovi interne care rod din încheieturi tripartită anglo-greco-turcă în ca cităm şi alte exemple pentru a de către toţi partizanii păcii din lor (agresiunea anglo-franco-is-
ce a fost sprijinită de majorita turi pe care le-a primit imperia alianţa agresivă nord-atlantică. drul N.A.T.O. i se opune cu fermi dovedi instabilitatea şi contradic întreaga lume. raeliană împotriva Egiptului, u-
După ce partenerii atlantici au tate guvernul Greciei, care a de ţiile profunde care caracterizea
tea delegaţilor care au luat cu clarat că va prezenta chestiunea ză această alianţă militară ?•Cre
Ciprului în faţa O.N.U. Dorind să dem că nu. .
vîntul în cadrul Comitetului Po spele rufele murdare în familie,
cercurile atlantice sînt tot mai
litic. Declaraţiile delegaţilor îngrijorate de turnura neplăcută D e abia s-a terminat retrage gresiunea engleză împotriva Ior
pentru ele pe care ar putea a- rea trupelor anglo-america daniei) s-au soldat cu eşecuri
S.U.A., Angliei şi Franţei au de iuneca această problemă. Ca o
mascat că guvernele lor se pre ne din Liban şi Iordania şi iată ruşinoase. Istoria dovedeşte ast
gătesc să se prezinte la confe D upă cum am mai avut pri că în regiunea Orientului apro fel fără greş că toate acţiunile
lejul să anunţăm pe cititorii piat şi mijlociu se pune la cale de acest fel întreprinse în ultima
rinţa de la Geneva cu intenţii cu
totul contrarii. Declaraţiile aces noştri, acum două zile a început un nou complot imperialist. Po vreme de statele capitaliste au
tor delegaţi dovedesc că ei nu la Geneva, din iniţiativa guvern- trivit unor ştiri primite din Cairo, însemnat tot atîfea înfrîngeti.
tind spre încetarea experienţelor. nului sovietic, o conferinţă în se anunţă că în Israel a început Nici acest nou complot din O-
Ei au pus condiţii care nu pot confirmare a proverbului că problema încetării experienţelor mobilizarea generală. Ştirile a- rientul apropiat, pus la cale de
fi acceptate de Uniunea So „nici un rău nu vine niciodată nucleare. Aşa după cum se su rată de asemenea că pe teritoriul către Israel şi sprijinit de Ma
vietică şi de celelalte state care singur“, N.A.T.O. este în aceste bliniază şi în declaraţia guver Istraelului au Ioc manevre de rea Britanie, nu are mai mulţi
tind intr-adevăr spre încetarea zi ie scena .nor noi şi puternice nului sovietic, această conferinţă trupe, acestea fiind îndreptate sorţi de izbîndă.
neîntîrziată a experienţelor cu lismul vreodată : răsturnarea u- făcut eforturi disperate spre a a- răbufniri a contradicţiilor inter- are toate posibilităţile de a re- spre sud, în direcţia frontierei is- CONST. MACOVEI
arma nucleară. •*.í •»#-;
«V '• • •
Redacţia ţi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: I8S j 139 {75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T. IR . nr. 239.320 d'fn 6 noiembrie !919. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică' „i MAI'* — Deva.