Page 80 - 1958-11
P. 80
Pag. 4 DRUMUL SOGIALÍSMU LU I Nr 1223
FSsrcşiMl HalinovsHi judiirixels sJtirJL • u J llm je le sliri •.uiiinxeie siirx
distins pentru a doua oară cu medalia
„Steaua de aur" şi titlul
de Erou al Uniunii Sovietice
MOSCOVA 24 (Agerpres). 1918—1920 iar în 1930 a absol
TASS a n u n ţă : Mareşalul Rodi- vit Academia militară „Frunze”.
on Malinovski, ministru! Apără In cursul celui de-al doilea
rii al U.R.S.S., a fost decorat război mondial el a participat
pentru a doua oară cu medalia activ la zdrobirea trupelor fas
„Steaua de aur" şi i s-a decer ciste la Stalingrad. In 1943 tru Alegerea noului director Greva m unciforilor Vizita delegaţiei gHvernamcntai
nat pentru a doua oară titlul de pele frontului de sud-vest con general al U.N.E.S.C.O. $1 de partid a i. cehosMfacc
Erou al Uniunii Sovietice. duse de mareşalul Malinovski au belgieni din industria
eliberat Donbasul şi sudul U- PARIS 24 (Agerpres). — La rio Veronese (Italia), fostul pre l i ! .P . Salgarla
!n decretul Prezidiului Sovie crainei. In calitate de comandant 22 noiembrie, în cadrul celei de gaze şi e le ctrică
tului Suprem al U.R.S.S. se sub al celui de-al doilea front ucra de-a zecea sesiuni a conferinţei şedinte al consiliului. SOFIA 24 (Agerpres) ATB a- Todor Jivkov, prim-secretar al
liniază că Rodion Malinovski inean, mareşalul Malinovski a generale a U.N.E.S.C.O., a avut In cadrul şedinţei plenare des BRUXELLES 24 (Agerpres). nunţă : In dimineaţa zilei de 22 C.C. a! Partidului Comunist Bul
a primit această înaltă decoraţie condus în 1944 operaţiile de a- loc alegerea noului director ge In Belgia continuă de patru zile noiembrie delegaţia guverna gar, a făcut o vizită la Plovdiv,
cu prilejul celei de-a 60-a ani lungare a trupelor germano- neral al U.N.E.S.C.O. Deşi ter chise, neţinînd seama de obiec greva generală a 10.000 de mun mentală şi de partid a Republi unde a fost întîmpinată cu căl
versări a zilei sale de'maştere fasciste din Romînia şi Ungaria. menul împuternicirilor fostului ţiile şi rezervele făcute de une citori şi funcţionari din indus cii Cehoslovace în frunte cu An dură de mii de oameni ai mun
pentru marile sale merite faţă le delegaţii, conferinţa generală tria de gaze şi electrică care ton in Novotny, prim-secretar al cii din acest oraş. La Plovdiv,
de statul sovietic şi forţele ar Pentru meritele sale pe cîm- director general al U.N.E.S.C.O., a aprobat cu majoritate de vo cer majorarea salariilor ş i ' îm C.C. al Partidului Comunist din al doilea oraş ca mărime din
mate ale ţării. In oraşul său na turi demisia lui Evans şi cu 55 bunătăţirea condiţiilor de mun Cehoslovacia şi preşedintele Re R. P. Bulgaria, a avut loc un
tal, Odessa, i se va ridica un pul de luptă, mareşalul Mali L. Evans, (S.U.A.) expiră abia de voturi pentru, 20 de voturi că. Greva a paralizat întreprin publicii Cehoslovace, însoţită de miting.
bust de bronz. contra şi 4 abţineri — candida deri industriale belgiene la care
novski a fost în repetate rînduri in iulie anul viitor, consiliul e- tura propusă de consiliul execu
Rodion Malinovski a partici
pat activ la războiul civil din decorat cu ordine şi medalii ale
U.R.S.S.
xecutiv al U.N.E.S.C.O. a pro tiv. Astfel Veronese a fost ales lucrează aproximativ 700.000 SffiSÎT
Ismet Inonu critică politica economică pus pentru acest post pe Vitto- director general al U.N.E.S.C.O. oameni. In legătură cu produ Noma emblema a Republicii Irak
cerea insuficientă a energiei e-
a guvernului turc BAGDAD (Agerpres). Gonsi- laţia curdă reprezintă principa
Comunicatul Armatei algeriene lectrice autorităţile belgiene in
troduc restricţii tot mai severe liul de Miniştri irakian a apro la minoritate naţională din Irak.,
ANKARA 24 (Agerpres). La ciei, a declarat el, aşteaptă nu asupra operaţiunilor militare în consumul electricităţii. S-a bat noua emblemă a Republicii in mijloc se află un snop de
22 noiembrie la congresul orga mai momentul cînd vor avea su redus curentul pentru iluminatul Irak. Emblema reprezintă o stea grîu care reprezintă agricultura.
nizaţiei din Vilayetul Konia al ficiente forţe pentru a distruge CAIRO 24 (Agerpres). La Ca sat în faţa trupelor sale misiu staţiilor, hotelurilor, clădirilor cu opt colţuri care simbolizează Deasupra stelei este scris Repu
partidului popular — republican complet în ţară regimul demo iro a fost dată publicităţii de nea de a înăbuşi rezistenţa răs ad mlnistr ative. Intrep rinderile {aptul că Irakul esle unul din blica Irak, iar dedesubt 14 iulie,,
a luat cuvîntul fostul preşedin culaţilor în ajunul alegerilor în comerciale şi restaurantele func cele opt state arabe. Deasupra data revoluţiei din. Irak.
cratic. Politica economică absur claraţia reprezentantului oficial Adunarea Naţională a Franţei. ţionează folosind luminări. In stelei sînt două săbii încrucişa
te al Turciei, Ismet Inonu, care al Armatei algeriene de elibera întreaga ţară s-an închis cine- te care reprezintă pe arabi şi pe Consiliul de Miniştri a apro
a criticat aspru politica econo dă a partidului guvernamental, re naţională în care se anunţă Potrivit unui comunicat pu matograiele şi teatrele. O g re curzi. După cum se ştie, popu bat de asemenea noul imn de
mică a partidului democrat aflat că între. 8 şi 17 noiembrie au a- blicat la Paris, în lupteje din vă generală de asemenea pro stat.
a subliniat vorbitorul, a dus ţara vut loc lupte înverşunate între, Kabiiia au fost ucişi 148 de
la conducere. unităţile Armatei de eliberare răsculaţi algerieni şi au fost dis
Actualii conducătorii ai Tur- la inflaţie, iar pe cetăţeni — la naţională şi trupele colonialiste truse aproape 1.000 de case care
mizerie.
=e®= M ari dem onstraţii la Tokio
Prim ul ciclo tró n din P o lo n ia franceze din Algeria. au fost considerate de comanda porţii a muncitorilor şi funcţio îm potriva politicii interne şi externe
a fost dat în e x p lo a ta re In declaraţie se spune că în mentul trupelor franceze drept narilor din industria de gaze şi
„poziţii întărite“. Ziarul „L'Hu eiectroenergetică a Belgiei arc a g u v e rn u lu i japonez>z
urma tirului artileriei Armatei manité“ arată că trupele fran
de eliberare naţională au fost
CRACOVIA 24 (Agerpres) Sovietice, primul reactor atomic. distruse 25 cazărmi franceze. In ceze au suferit pierderi serioa la ' pentru prima oară in ultimii TOKIO 24 (Agerpres). — La deschide in decembrie a c., sa
TASS anunţă : La 22 noiembrie Acum este dat în exploatare un afară de aceasta au fost arun se. zece ani. 24 noiembrie, după 20 de zile prezinte din nou proiectul de
a avut Ioc la Institutul de cer ciclotrón construit de asemenea cate în aer patru garnituri de de Ia criza provocată de încer lege cu privire la lărgirea îm
cetări nucleare din apropiere de cu ajutorul prietenilor noştri so trenuri militare, a fost doborît B M — - - = ===---------- ----------- cările guvernului de a face să puternicirilor poliţiei. De aceea
Cracovia festivitatea dării în ex vietici. Ele vor permite oameni treacă prin parlament proiectul opinia publică continuă să pro
ploatare a primului ciclotrón din lor noştri de ştiinţă să facă cer un helicopter, au fost distruse 15 Interzicerea organizaţiilor de lege cu privire la lărgirea testeze în mod hotărît împotri
Polonia cu o putere de 13 mili cetări în domeniul folosirii paş sindicale din T a ila n d a împuternicirilor poliţiei, parla va restabilirii regimului poliţie
oane electronvolţi, construit cu nice a energiei atomice. autocamioane militare, două mentul japonez şi-a reluat acti nesc samavolnic.
ajutorul Uniunii Sovietice. tancuri şi două maşini blindate. BANGKOK 24 (Agerpres). — presa, autorităţile poliţieneşti vitatea. Primul ministru Kişi a
Mulţumim sincer prietenilor După cum relatează presa din au pretins că activitatea sindi fost nevoit să facă concesii opi La 22 noiembrie au avut loc
La această festivitate a luat noştri sovietici pentru ajutorul Unităţi ale armatei algeriene Bangkok, autorităţile poliţieneşti catelor „pune in primejdie secu niei publice şi să scoată proiec in acest scop mari demonstraţii
cuvîntul J. Cyrankiewicz, preşe lor mare şi dezinteresat, datori de eliberare naţională au captu ritatea ţării“. tul. de lege de pe ordinea de zi la Tokio. Peste 2*5.0«0,v0 de •d*e.-
dintele Consiliului de Miniştri tă căruia Polonia a intrat în rat de asemenea o importantă din Tailanda au interzis activi ă :actualei sesiuni a parlamentu monştranţi au străbătut străzile
al R. P. Polone. rîndurile ţărilor care dispun de cantitate de armament francez. tatea altor patru organizaţii sin După cum se ştie, autorităţile lui. oraşului, mantfestîhd împotriva
mari posibilităţi de dezvoltare a din Tailanda au abrogat legea proiectului de lege cu privire la
In iunie a.c., a declarat el, în energiei atomice pentru nevoile In timpul luptelor au fost ucişi dicale naţionale cit şi a Iritate muncii promulgată în 1956 şi Forţele democratice îşi dau lărgirea împuternicirilor poliţiei,
ţara noastră a fost dat în ex economiei naţionale. 237 soldaţi francezi şi răniţi 125 au interzis toate sindicatele con
ploatare, cu ajutorul Uniunii de soldaţi şi ofiţeri francezi ; 24 lor acestora. Printre acest? or stituite în conformitate cu aceas seama că actuala concesie a gu împotriva aşa-numitului pact
tă lege. Cele patru organizaţii
Sărbătorirea Zilei independenţei de soldaţi din trupele colonialis ganizaţii se află Federaţia mun vernului nu- este decît o mane japono-american de securitate şi
în Liban te franceze au trecut de partea cit din Tailanda, Asociaţia mun sindicate naţionale, interzise a-
Armatei algeriene de eliberare citorilor liberi, sindicatul liber vră, că cercurile guvernante se împotriva încheierii cu S.U.A. a
naţională. ciim, fuseseră constituite înainte
profesioniştilor şi Societatea de pregătesc ca la viitoarea sesiu unui tratat „de apărare comu
•4r ajutor reciproc a muncitorilor de promulgarea acestei legi.
maritimi. ne a parlamentului, care se va nă“.
PÂRIS 24 (Agerpres). Potri
vit relatărilor presei, în Algeria
continuă lupte între trupele fran
BEIRUT 24 (Agerpres) TASS i-a urat succese în refacerea vie ceze şi Armata de eliberare na Poliţia a tăcut descinderi la Populaţia R.F.G. se pronunţă
anunţă : La 22 noiembrie s-a ţii paşnice în ţară. ţională din Algeria. Lupte înver sediile acestor organizaţii şi a
•ărbătorit în Liban Ziua inde şunate au loc în Kabiiia, unde confiscat o mare parte din arhi
pendenţei Republicii Liban — In lupta îndelungată pentru comandamentul francez a tra- vele găsite. După cum relatează
independenţă, se spune în me
aniversarea a 15 ani de existen sajul lui Şehab, poporul nostru, Dec?arafsa P. G. din Ve împotriva înarmării atomice
tă independentă. puţin numeros, a avut încrede
re în forţele sale şi a acţionat în legătură cu apropiatele alegeri
Gu prilejul aniversării procla pentru unitatea naţională. încre
mării independenţei Libanului, derea şi unitatea — iată arma p re z id e n ţia le BERLIN 24 (Agerpres). După nunţat împotriva instruirii lor în potriva înarmării atomice a Ger
preşedintele Fuad Şehab a adre cum relatează agenţia ADN, din vederea folosirii armei atomice.
sat poporului libanez un mesaj. care a permis să luptăm cu vite Agenţia ADN relatează că după maniei occidentale s-au pronun
El a felicitat • poporul libanez jie şi să cucerim victoria. NEW YORK 24 (Agerpres).— grupările republican militare şi ordinul lui Strauss, ministrul A- ce a devenit cunoscut rezultatul ţat 92,09 la sută din numărul
cu prilejul Zilei independenţei şi referendumului ofiţerii subunită participanţilor la referendum.
După cum anunţă presa ameri populaţia fără partid“. părării al R. F. Germane, recent, ţilor în care a avut loc referen Preşedintele consiliului de pro
dumul au primit indicaţia de a ducţie al minei a declarat că re
-- cană, ziarul „Tribuna Popular“, Partidul Comunist din Vene în / cîteva unităţi de aviaţie din lua cele mai severe măsuri pen- zultatele referendumului dove
desc că populaţia din Germania
Şedinţa Consiliului de Miniştri care apare in Venezuela, a dat zuela cheamă, la crearea unui regiunea Bremen a avut loc un tru ca. acest fapt, care dovedeş- occidentală respinge înarmarea
publicităţii declaraţia Comitetu guvern ai unităţii naţionale, de referendum în legătură cu înar te atitudinea negativă a solda- atomică.
al Sudanului lui Central al Partidului Comu oarece fără un astfel de guvern marea atomică a Bundeswehru-
nist din Venezuela in legătură „libertăţile democratice vor fi lui. Soldaţii trebuiau să răspun- ţilor Bundeswehrului .faţă de Zilele acestea comitetul de
KHARTUM 24 (Agerpres).— ma locuinţelor din oraşul Khar- cu poziţia partidului comunist în foarte neînsemnate şi se vor. d'4ăS' dacă .vvox.r. s-xă if:ie- instruiţi ¦în_ înarmarea atomică a armatei luptă împotriva morţii atomice
tum. apropiatele alegeri prezidenţia crea condiţii foarte dificile pen vederea folosirii armei atomice. vest-gerinane să nu fie divulgat. din oraşul Turkheim (Bavaria)
In cursul zilei de sîmbătă a a- le, care vor avea loc la 7 de tru înfăptuirea unui program de a organizat un referendum în
vut loc prima şedinţă a noului La cererea ministrului Aface La referendum au participat a- Potrivit relatărilor aceleiaşi a- problema politicii de înarmare
Consiliu de Miniştri al Suda rilor Externe, Consiliul de A4i- genţii, la referendumul în legă atomică dusă de cercurile gu
nului. Cu acest prilej a fost e- niştri a hotărît ca toţi funcţio cembrie. satisfacere a celor mai arzătoa proximativ 3,000 de soldaţi. 82 tură eh înarmarea atomică a
xamânată int-re altele problema narii străini de la reprezentan Datorită faptului că au fost re revendicări ale poporului şi la sută din soldaţii care au par Bundeswehrului organizat la vernante de la Bonn.
scăderii costului vieţii şi a fost ţele diplomatice ale Sudanului Gladbeck (Renania de nord-
numită o comisie specială, în în străinătate să fie înlocuiţi cu propuşi trei candidaţi, se spune ala întregii Venezuele. ticipat la referendum s-au pro- Vestfalia), la mina „Meller“, Din cele 1.200 de persoane
sărcinată să examineze proble- funcţionari sudanezi. in declaraţie, Comitetul Cen din iniţiativa consiliului de pro care au luat parte la referen
tral al Partidului Comunist din -0K-- ducţie al minei, au participat dum, peste 50 la sută din nu
mărul locuitorilor care se bucu
DECLA RA I IA Venezuela, nedorind să propună 1.227 de mineri adică 86,46 la ră de dreptul la vot — 907 per
P en tru încetarea imediatăun al patrulea candidat, pentru
a nu adinei fărîmiţarea voturi
primului mimsíru al Sudanului lor, sprijină candidatura lui a experienţelor nucleare
Wolfgang Larrazabal.
CAIRO 24 (Agerpres). — reselor şi dorinţelor poporului In declaraţie se arată că Lar A pelul a m ilioane de femei sută din numărul total al mine soane s-au pronunţat cu hotă-
sudanez. razabal „poate deveni candida
TASS a n u n ţă : In interviul a- tul unei coaliţii largi a uniunii BERLIN 24 (Agerpres). TASS După cum se anunţă, pe adre rilor şi funcţionarilor în vîrstă rîre împotriva înzestrării Bun
cordat la 21 noiembrie corespon ¦A- republican-democrate, partidul a n u n ţă : Federaţia Democrată sa conferinţei de la Geneva au de peste 18 ani din mină. îm deswehrului cu arma atomică. .
dentului postului de radio Cairo, Internaţională a Femeilor a a- sosit o serie de scrisori din par
primul ministru al Sudanului, KHARTUM 24 (A gerpres).— „acţiunea democrată“, Partidul dresat conferinţei de la Geneva S p ectaco le cinem atografice
Ibrahim Abbud, a salutat în nu După cum anunţă agenţiile de Comunist din Venezuela şi a al a reprezentanţilor celor trei pu tea unor organizaţii internaţio
mele său personal şi în numele presă, numărul ţărilor care au teri pentru încetarea experien nale şi naţionale de femei, care 26 NOIEMBRIE 1958
guvernului şi poporului sudanez recunoscut noul guvern sudanez tor grupări... şi poate conduce ţelor cu arma nucleară o tele cer încetarea experienţelor nuc
popoarele din R.A.U. şi din alte se ridică la 13. Iugoslavia, gramă în care se spune: „Mili leare. Comitetul internaţional al DEVA: Bravul soldat S w eik ; PE- HAŢEG: Pc Donul lin iştit; ILIA :
ţări arabe. El şi-a exprimat re S.LLA. şi Pakistanul au anunţat un guvern al alianţei naţionale oane de femei din întreaga lume mamelor a trimis o astfel de TROŞANi: Cei trei din pădure ; Gazul Drumul spre stele; LONEA : Tigrii
cunoştinţa faţă de R.A.U., al că de asemenea că recunosc noul doctorului Laurent; BR A D : Locul ac zburători ; APOLDU DE SUS : Copi
rei guvern a fost primul care a regim din Sudan. la care să participe partidele işi pun speranţele în lucrările scrisoare la Geneva. Scrisoarea ţiunii B erlin; SIMERIA: Invenţia dia lărie în Donbas ; TEIUŞ : Soldaţii ;
recunoscut noul regim din Su conferinţei dv. şi aşteaptă înche este semnată de Dora Russel, bolică : S E B E Ş : Dreptul la dragoste; ZLATNA ; Dani; BARI! MARE: O
dan şi a dorit stabilirea unor politice, grupările economice, ierea unui acord care va permi preşedinta comitetului. ORAŞT1E: Povestiri din Roma ; AL lecţie a istoriei.
relaţii de bună vecinătate între te încetarea imediată a experi BA IUL1A: Furtuna echinocţiului;
Sudan şi R.A.U. Generalul Ab ALEGERILE DIN AUSTRALIA enţelor nucleare. Femeile nu mai Participantele la Congresul
bud a declarat de asemenea că pot tolera ca sănătatea actualei naţional al Uniunii femeilor de
va depune toate eforturile pen LONDRA 24 (Agerpres). La timul loc se împart între primii generaţii şi sănătatea generaţiei mocrate din Danemarca au a- 30» II ©
tru a înlătura cauzele care în 22 noiembrie în Australia au a- doi candidaţi. Acest sistem şi-a viitoare să fie ameninţată ca ur doptat o declaraţie în care cer
trecut au influenţat negativ re vut loc alegeri parlamentare, pus amprenta şi asupra rezulta mare a continuării experienţelor PROGRAMUL 1: 6,15 Emisiune pen terar ; 14,50 Concert de estradă ; 16,50
laţiile dintre aceste două ţări pentru întregul număr al mem telor alegerilor. Potrivit datelor cu arma atomică şi nucleară. participanţilor la conferinţa de la tru s a t e : 6,45 Salut voios de pionier; Curs de limba rusă; 17,20 Răspundem
arabe. brilor Camerei Reprezentanţilor preliminare, actuala coaliţie gu Ele nu mai pot admite ca ener Geneva „să sublinieze necesita 8.00 Materiale din presă ; 9,00 Muzică ascultătorilor; 17,55 Sfatul medicului':
şi pentru jumătate din numărul vernamentală formată din parti gia atomică, care poate consti tea încetării imediate a explozi uşoară; 9,30 Vreau să ştiu; 11,03 Ră Guta ; 19,00 Teatru la microfon : „Ins
Răspunzînd la întrebarea cu membrilor Senatului. In Austra dele liberal şi agrar a obţinut tui o uriaşă resursă de bogăţii ilor cu bomba atomică şi cu hi sună cîntecu! şi jocul pc întinsul pa pectorul de poliţie“, adaptare radiofo
privire la viitoarea politică a lia votarea este obligatorie. Ne- majoritatea voturilor în Came şi care , poate asigura o bună drogen“. triei; 12,00 Muzică de estradă; 14,25 nică după piesa lui J. B. Priestley ;
Sudanului, generalul Abbud a participarea la vot se sancţionea ra Reprezentanţilor. După cum stare tot mai mare a omenirii, Imaginea femeii în creaţia muzicală 20,17 Muzică de estradă ; 20,45 Din
confirmat din nou că relaţiile ză cu amendă. In alegerile par transmite postul de radio Mel- să fie folosită în scopuri război O cerere similară a trimis romînească; 16,15 Vorbeşte Moscova; cîntecele compozitoarelor noastre; 21,15
bourne, guvernul Menzies şi-a participanţilor Ia conferinţa de 18.00 In slujba patriei; 18,30 Din via Cîntă Maria Tănase şi Ioana Radu ;
lamentare se aplică aşa-numi- asigurat deja 70 de locuri in la Geneva şi Comitetul femeilor
tul sistem al votării preferenţi din Cehoslovacia.
Comitetul de iniţiativă al lup
Sudanului cu ţările arabe se vor ale. Alegătorul trebuie să indice timp ce opoziţia laburistă a ob nice. Efe vă conjură să le ascul tei împotriva primejdiei atomice ţa muzicală a oraşelor şi regiunilor 21,45 Meridiane.
baza pe respect reciproc şi prie pe care din candidaţi îl preferă ţinut deocamdată 44 de locuri. taţi glasul şi să faceţi totul pen a! femeilor din oraşul Liege a patriei; 19,52 Noapte bună, copii;
tenie. Primul ministru a decla în primul rînd şi pe care în al Numărătoarea voturilor conti tru a obţine încheierea unui a- hotărît să trimită Ia Geneva o 20,30 Jurnalul satelor; 21 45 Concert BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
rat că guvernul său va depune doilea rînd. Dacă nici unul din nuă. . ... cord care, plinind de îndată ca delegaţie care să îmnîneze par simfonic; 23,15 Muzică populară romî- 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progiamul
eforturi pentru restabilirea situa candidaţi nu întruneşte majori Repartizarea locurilor în Se păt experienţelor nucleare, să e- ticipanţilor la conferinţă cererea ncască.
ţiei economice normale a Suda tatea, voturile obţinute de can nat va fi cunoscută peste ci leva libereze lumea din câşmarul a- de a se pune capăt experienţe PROGRAMUL II: 14,07 Melodii I), 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
nului, care să corespundă inte didatul care se situează Ipe ul zile. tomic“.- lor nucleare. populare romîneşti; 14,30 Medalion li- (programul It). v
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon» 1881 189 1 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generala RţŢ. I.R. nr, 230.320 din 0 noiembrie 1919. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică f(i MAI" — D«va.
. »;
.IV