Page 81 - 1958-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAI Construcţii PE MARGINEA CIFRELO R

prin contribuţie CONSTRUCŢIEI COMUNISMULUI

voluntară Spre cel mai înalt

nivel de frai din lumeSe lucrează la acoperiş

Cetăţenii salului Aurel Vlaicti au
hotărît încă din 1954 ca în fiecare an

să strîngă pentru construcţia unui că­

Anul X Nr. 1224 Miercuri 26 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani min cultural prin contribuţia volunta­ Omul, acest substantiv comun pe portanţă pe care perioada de 7 ani
ră suma de 8.000 lei. Banii strînşi au care marele Gorki l-a scris cu o prevede spre traducere în viaţă
gaatn^ig!Mwamc»^«CT^igigKrgg?^ ^ aamMsaBammsaamammBmsassmsmu fost depuşi Ia C.E.C. In primăvara a- uO" mare, capătă în societatea so­ esie reducerea zilei de muncă şi a
cestui an au constatat că s-au st.rins
bani suficienţi şi că pot începe lu­ cialistă şl comunistă e semnifica­ săptămânii de lucru. In anul 1960
crările. ţie deosebită. &mul şi nevoile sale,
se prevede să se desăvîrşească tre­

Unitate fruntaşă LA ANINOASA iii pas cu minepai«i Mai întîl cetăţenii au trecut la pro­ satisfacerea maximă a necesităţilor cerea muncitorilor şl funcţionarilor
curarea materialului necesar construc­ poporului se bucură de cea mai la ziua de muncă de 7 ore, a num-
pe |ară întrecerea minerilor Bine îndrumat de organiza­ ţiei. Cărămida au executat-o cu mij­ mari grijă şi atenţie din partea ciiorilor de profesii principale din
ţia de partid, serviciul electro­ loace locale. partidului clasei muncitoare. De industria cărbunelui şi minieră, ca­
îmbunătăţirea continuă Au recuperat dă, aici a fost transferată una mecanic de la Exploatarea mi­ lucrul acesta avem posibilitatea să re lucrează In subteran — la ziua
a deservirii populaţiei, în­ pierderile din plan din cele mai bune brigăzi ale nieră Petrila, a ţinut pasul cu Chiar de la început lucrările la că­ ne convingem odată mai mult ur­ de muncă de 6 ore. Se prevede
tărirea disciplinei in mun­ sectorului II — brigada lui Pe­ harnicii mineri în realizarea o- minul cultural din satul Aurel Vlaicu mărind cifrele prevăzute de tezele ca, începînd din anul 1964, să se
că şi grija permanentă Zi şi noapte, peste dealurile tru Ardeleanu. Deşi de puţină biectivelor întrecerii socialiste. au pornit pe un făgaş bun. Pînă în raportului lai N. S. Hruşciov pen­ treacă la săptămîa de lucru de
pentru reducerea cheltuie­ dinspre răsăritul comunei vreme în abatajul 7 al sectoru­ Zi de zi, grupele de mecanici prezent acest cămin a fost ridicat în tru Congresul •al XXI-lea al 35—30 de ore, cu atic cuvinte oa­
lilor de circulaţie a măr­ Aninoasa cupele funicularului a- lui IV, brigada lui Petru Arde­ de întreţinere, în subteran sau roşu şi se lucrează la acoperiş. Un P.C.O.S. menii sovietici se vor bucura de
furilor, au fost factorii ce lunecă uşor pe cablul aerian leanu a dovedit totuşi multă pri­ la suprafaţă, s-au străduit să mare rol în bunul mers al lucrărilor două zile libere pe săplămlnă. In
au determinat ca O.C.L. ducînd cu ele tot mai mari can­ cepere, hărnicie şi bună organi­ păstreze utilajele in perfectă l-au avut şi-l au membrii comitetu­ Intr-adevăr, na poţi să na prl. felul acesta, în Uniunea Sovietică
Alimentara interraională tităţi de cărbune. In ultimele 4 zare la locul de muncă. Acum stare de funcţionare pentru ca lui de construcţie, printre care tova­ veşti cu adincă emoţie grandiosul vor există ziua de mtlncâ şi săptă­
Deva să obţină tot mai zile colectivul funicularului de brigada amintită ocupă locul II cei din abataje să nu ducă lipsă răşii Ştefan Popescu, foan lancu, La- plan, măreţul program de ridicare mâna de lucru cele mal reduse din
frumoase rezultate. la mina Aninoasa a muncit cu în întrecerea dintre sectoare. Şi de nimic. zăr Boşorogan şi alţii. a nivelului de trai al poporului lume.
mult avînt pentru a recupera acest lucru îl merită, pentru că sovietic prevăzut pentru perioada
Astfel, in semestrul I al pierderile avute în zilele cînd în primele 18 zile ale lunii no­ Pe lingă aceste lucrări „mă­ Două cămine culturale planului de 7 ani. 15 milioane a- in ieze se subliniază că pesie
anului 1958, planul de a- preparaţia Petrila, din lipsa va­ iembrie ea a dat peste plan 316 runte", s-au mai executat lu­ partamente la oraşe şl aşezări 12 ani, sau poate chiar mai de­
provizionare a fost depă­ goanelor, nu i-a recepţionat pro­ tone cărbune. crări mari cu care se pot minări De multă vreme cetăţenii satelor muncitoreşti, 7 milioane case de lo­ vreme, U.R.S.S. se va situa pe pri­
şit cu 3,8 la sută, planul ducţia. Gupele funicularului au mecanicii petrileni. Astfel ei au Costeşti şi Jeledinţi din raionul Orăş- cuit în mediul rural, creşterea ve­ mul loc în lume atlt in ce priveş­
de desfacere cu 1,6 la su­ transportat la preparaţia Petrila Locul doi pe exploatare avut cinstea de a monta — pen­ tie au dorit să aibă cîte un cămin cul­ nitului naţional cu 62—65 la sută, te volumul absolut al producţiei, cit
tă, iar cheltuielile de cir­ cu 1,5 la sută mai mult cărbune tru prima dată în Valea Jiului tural unde să-şi poată desfăşura acti­ sporirea veniturilor reale ale mun­ şi în ce priveşte producţia pe cap
culaţie au fost reduse cu decît în primele 4 zile ale de­ Cel mai mic sector al ..linei — una dintre cele mai mari pom­ vitatea culturală. De aceea ei au ho­ citorilor şi ţăranilor în .medie ca de locuitor, aslgurlndu.se în felul
54.500 lei. S-a realizai ast­ cadei a Il-a. Numai colectivul Aninoasa — sectorul II — pe, de 5.000 litri pe minut şi tărît să construiască aceste cămine 40 la sulă, creşterea simţitoare a acesta cel mai înalt nivel de trai
fel un beneficiu de 722.000 sectorului II a trimis prepara­ obţine pe zi ce trece realizări 600 metri înălţime de refulare, prin muncă voluntară şi contribuţie în producţiei bunurilor de consum din lume al populaţiei.
lei, adică cu 24.000 lei mai te i cu 3,9 la sută, iar colecti­ tot mai de seamă. In ultimele de tip „A.l.P." sovietică. bani şi materiale. popular — iată doar cîteva din
mult decit beneficiul plani­ zile, datorită muncii entuziaste prevederile ce vor fi înfăptuite spre Pe bună dreptate, această va în­
ficat. vul sectorului III cu 1,7 la sută colectivul acestui sector a reuşit De asemenea, montarea in Prin munca cetăţenilor din satele fericirea şi bunăstarea mereu pros­ semna victoria de importanţă isto­
mai mult cărbune. Gel mai mare să întreacă pe cel al sectorului numai 6 ore a unei instalaţii de amintite, cele două cămine culturale peră a poporului sovietic. rică mondială a socialismului asu­
Pentru aceste frumoase sector al minei — sectorul I — IV şi să ocupe locul doi în în­ împins vagoneţi la puţul cen­ au fost terminate şi date în folosinţă pra capitalismului.
rezultate, O.C.L. Alimen­ a recuperat 193 tone de mine­ trecerea pe exploatare. Planul tru, montarea unui compresor în cursul acestei luni. O acţiune de cea mai mare im­
tara interraională Deva a reu pe care l-a avut minus în zilnic pe sector la producţia ex­ „Reşiţa" de 45 m.c. pe minut,
primit zilele acestea, in primele patru zile ale celei de trasă a fost realizat pînă în di­ De Ia Costeşti s-au evidenţiat în
cadrul unei şedinţe festi­ a doua decade din această lună. mineaţa zilei de 19 noiembrie terminarea la timp a lucrărilor mod deosebit în construcţia căminului tMMÂVENITUL NAŢIONAL ? S W ,
ve, „Steagul roşu" de uni­ în proporţie de 107,2 la sută, iar de punere în funcţiune a puţu­ cultural cetăţenii Mibăilă Ciolocoi, Va­ IN U R S S
tate fruntaşă pe ţară. C brigadă fruntaşă lui orb hr. 9 dotat cu o ma­ sile Panteloi, Adam Dosa şi Vasile ( ANUL 1 9 1 3 = T(
la cea recepţionată de prepara­ şină de extracţie maghiară, sint Vapid, iar de la Jeledinţi Ioan Jar,
DE 18 LUNI La sectorul IV al minei Ani­ ţia Petrila, în proporţie de 104,8 numai cîteva din realizările Gheza Zndor, Sekely Arpad, Viorel Bu­
noasa s-au dat în exploa­ la sută. suioc şi alţii.
IFIRHUmrAŞ^ tare mai multe locuri de mun­ mecanicilor, demne de toată
că. Acest lucru a făcut să creas­ Un aport însemnat I-'a'u a'dus Un pod peste
IIfol IPIRUOMDMUCYIIK că şi numărul brigăzilor. De pil- minerii din brigăzile conduse. Ve lauda. apa Drişman
Petru Săcăluş, Francisc Kibedi
Aşa micuţă, in fusiă albastră şi ves­ 12.035 dm, p, de piele şl Alexandru Pentek, care şi-au In fruntea acestor frumoase Anul trecut un grup de cetăţeni din
tă strînsă pe corp, cînd o priveşti nu-ţi întrecut cu mult sarcinile de comuna Cioara au propus într-o adu­
vine a crede că a obţinut in schimbul economie — 465 plan. acţiuni au fost grupele condu­ nare cetăţenească ca peste apa Driş-
de onoare cel mai bun rezultat pe fa­ ţnan, care trece prin localitate, să se
brica de tricotaje „Sebeşul“j perechi bocanci LUCIA LICIll se de comuniştii losif Biro, Du­ construiască un pod din beton armat.
După ce s-au procurat toate materia­
(De la stibredacţia noastră mitru Dănescu, Laurenţiu Szabo

voluntară din Aninoasa) şi alţii.-

N. TERENTICA

maistru mecanic

Caracteristica acestei' fete, ca şi a . La cooperativa meşteşugărească „Mo­ lele, a început construcţia propriu-
muncii ei, ,;ejste ^vioiciunea. Prin miinile ţul“ din Baia de Criş, acţiunea de
ei trece întreaga producţie de ciorapi economisire a cit mai mulţi dm.p..,.d&. Mai multă preocupare zisă. Aici, pe lîngă meşterii plătiţi
a fabricii pe timp de un schimb. Nu e piele se desfăşoară cu tot mai multă din sumele realizate din contribuţia vo­
deloc puţin, dacă ţii cont de faptul că perseverenţă. Munca politică desfăşu­
ea are de făcut In acest timp aproxi­ rată de comunişti în rîndurile muncito­ P e n tru d e z v o lta re a fo n d u lu i luntară, au muncit în mod voluntar şi
mativ 15.000 de mînuiri pentru a ştam­ rilor cooperatori, pentru a-i antrena în cetăţenii comunei. Ei au săpat mii de
pila şi controla 5.000 perechi de cio­ această acţiune, a dat rezultate deose­
rapi. Totuşi, ea face cu 2.000—3.000 pe­ bit de frumoase. d e b a z ă al în to v ă r ă ş ir ilo r metri cubi de pămînt, unde s-a turnat
rechi mal mult. 7.000— 8.000 de cio- beton armat pentru construcţia podului.
Aşa de pildă, în cele zece luni ale De curînd acest pod, care are o
*«*.-<•* acestui an aici s-au economisit 12.035
dm. p. de piele din care se pot con­ Cele două întovărăşiri agricole din a unor recolte sporite ia hectar, cart deschidere de 47 metri, a fost dat în 1913 1940 1950 1955 195? 1958
răpi de diferite calităţi şi mărimi trec fecţiona în plus 465 perechi bocanci comuna Miercurea, raionul Sebeş, în vor întrece pe cele obţinute de ţăranii folosinţă
zilnic prin mttnile acestei fete de 17 bărbăteşti. care membrii lor şi-au unit peste 280 care încă îşi lucrează ogorul de unul sooooocoooooooccoooooooooooooooooococor. ifp m i
ani. Şi a s tă . na e. iotul. Ea veghează ha. de pămînt, au obţinut rezultate singur. Dar aceasta nu este totul;
totodată şi ta calitatea ciorapilor des­ ¦~o— bune atît în ce priveşte executarea lu­ membrii întovărăşirilor agricole pol m pagina z-a
coperind defectele ce s-au strecurat crărilor în comun cît şi în ce priveşte realiza venituri nu numai din cultura
pună la ea. De la ea ciorapii merg la Locuinţe recoltele obţinute. cerealelor, ci şi din alte ramuri de pro­ OOOOOOOOOO-00-00 00 00-00-0000-00 00 00 «O
ambalaj, apoi în magazine, la cumpă­ pentru mineri ducţie ca: legumicultura, cultivarea de
rători. Ajutate de către S.M.T. din locali­ plante tehnice, care pot fi create şi
Constructorii de la Trustul 7 din tate, care le-a tăcut lucrări de cali­ dezvoltate în fiecare întovărăşire cu
Auzisem despre ea că în schimbul Petroşani, obţin lună de Iurtă noi suc­ tate bună, întovărăşirile „Filimon Sîr- condiţii de sol şi climă favorabile. Se
de onoare şi-a depăşit norma cu 134 cese în muncă. De la începutul anului bu“ şl „Vasile Roaită" din Mirecu- pune însă întrebarea: de unde să ia
la sută, că în luna octombrie şi-a de­ şi pînă în prezent ei au şi predat rea, făcînd principalele munci în co- întovărăşirea fondurile necesare pentru
păşit cu 25 la sută sarcinile de plan, minerilor din Petrila, Lupeni, Petro­ mur, au obţinut anul acesta cu peşti a-şi crea unele ramuri de producţie care
că-i responsabilă Iii proiecţia muncii şani, Uricani şi Aninoasa 513 aparta­ 400 kg. grîu, în medie la hectar, mai să le aducă venituri mari ?
pe secţie şl că-i aiemistă. mente în blocuri, pentru familişti şi mult decît ţăranii muncitori cu gos­
aproape 1.000 locuri, pentru nefami- podării individuale. Răspunsul ia această întrebare poate mm EXPEMEMTTA CfflHLSECŢIIVIEIIfOMRf iFiRfWY&SE
Fiica unor ţărani muncitori din raio­ lişti, în cămine. Tot în acest interval, fi uşor dat. De la fondul de bază al
nul Alba, ea a venit să lucreze la fa­ constructorii acestui trust au executat Succesele înregistrate pînă acum au
brică împreună cu sora sa, în urmă măi mult de 50.000 m.p. de finisaje demonstrat că munca în comun, pe tar­ întovărăşirii, care este izvorul avuţiei
cu aproape doi ani. A venit hotărîtă exterioare şi au început construcţia lale unite, cu sprijinul S.M.T.-ului, e
să devină cu orice preţ o muncitoare unui nou cvartal de locuinţe în Petro­ plină de roade. De aceea, întovărăşi­ obşteşti. Crearea şi dezvoltarea lui dă Cu aproape două luni
bună. Cei ce i-au văzut atunci dirze- şani. Cu excepţia a 37 apartamente în rile din comuna Miercurea au însă- putinţă întovărăşiţilor să cumpere în
nia au zinibit îngăduitori, dar acum oraşul Petroşani, planul construcţiilor mînţat pe tarlale mari în comun a- comun animale de muncă şi de pro­
nu mai zîmbesc, căci Ana .Anghel este de locuinţe pe anul în curs a fost în proape 100 ha. cu grîu, şi tot pe tar­
de 18 luni fruntaşă în producţie. linii generale îndeplinit. Pînă la 1 de­ lale mari au făcut cu tractoarele ducţie, să planteze pomi fructiferi, să-şi na de termen
cembrie, dată la care şi cele 37 apar­ S.M.T.-ului arături adinei pentru însă- creeze grădini de zarzavaturi, aducă­
In culorile intime ale secţiei, prin­ tamente vor fi terminate, constructorii mînţările de primăvară. toare de mari venituri, să cumpere în
tre zecile de tinere muncitoare aple­ Trustului 7 vor realiza complect sar­
cate peste masa lor de lucru, privind cinile la construcţiile de locuinţe pe Toate acestea vor duce, cu siguran­ comun unelte agricole etc. 6 noiembrie 1958. In această plan, constaţi lucruri care tac Răspunsul este urm ătorul: la
fata asta modestă, cu trandafiri în o- anul 1958. ţă, la obţinerea de către întovărăşiţi Să vedem care este însă situaţia zi, la orele 21, brigada tov. Mi- cinste minerilor de la Uricani. mina Uricani s-a muncit într-un
pbrazul limpede, am căpătat convinge­ ron Năsăleanu de la mina Uri- Astfel, randamentul pe exploa­ mod judicios şi organizat. Încă
rea că vor mai trece nuilie zeci. de luni fondului de bază în cele două întovă­ cani, a dat ultima tonă de căr­
şi Ana tot fruntaşă va fi. răşiri agricole din comuna Miercurea? Uricani —mina cu toate de la începutul anului s-a pus
brigăzile la nivelul celor un accent deosebit pe antrena­
GH. STOICOVICI Din păcate nici una dintre acestea n-a bune din planul pe anul 1958. rea brigăzilor în întrecere, avînd
fruntaşe drept obiectiv aplicarea peste
creat un fond de bază pe măsura po­ Astfel, planul anual a fost în­ fot a iniţiativei minerilor de la
tare realizat pînă la data de 6 Aninoasa, acestea fiind stimu­
sibilităţilor. întovărăşirea „Filimon Sîr- deplinit cu aproape două luni noiembrie este de 1,206 tone pe late periodic cu ocazia diferite­
V. P. înainte de termen. post, cel planificat fiind 0.9 tone lor evenimente.

Faptul este lăudabil. Aceasta Aşa a fost cazul brigăzii lui

(Continuare în pag. 3-a) cu atît mai mult, cu cit, dacă
urmăreşti şi ceilalţi indici dn

am=

lof mai orale mârlan Industriale pe post. De asemenea, şi în Gheorghe V. Ilie, care în cins­
ceea ce priveşte calitatea, se tea zilei de 1 Mai a dat cea mai
In clişeu : Echipa lti primele 9 luni ale anului te mărfuri decît în perioada co­ stă bine. Dacă in primul trimes­ mare producţie in cele mai gre­
condusă de Ion 1958, s-au uîndut prin unită­ respunzătoare a anului trecut. tru şi în unele luni ale trimes­ le condiţii de lucru.
Drăghici — forma­ S-au distribuit pînă acum popu­ trului II, procentul de cenuşă
tă din Petre Pre- ţile comerciale de stat din ora­ laţiei mărfuri industriale in va­ a fost ceva mai mare decit cel In afară de aceasta, membrii
doiu, Marin Dră­ şul Deva aproape 1.200 garni­ loare de 13.245.000 lei. admis, în trimestrul III, acesta şi candidaţii de partid au fost
ghici şi Aurel Mi- turi de mobilă bucătărie, pes­ a scăzut, calitatea cărbunelui repartizaţi în mod proporţional
cu — lucrează la te 800 bucăţi biciclete, peste Se observă în regiunea noas­ îmbunătăţindu-se simţitor. Dacă pe brigăzi, incit să nu existe bri­
montatul plăcilor 800 aparate de radio, 8.000 cos­ tră o creştere continuă a cererii in trimestrele I şi II s-au plătit gadă fără cel puţin trei membri
din material pias- de mărfuri industriale de către penalizări, în trimestrul III bo­ şi candidaţi de partid ¦' adică cel
• tic pentru vagonul tume de haine etc. populaţie. nificaţiile in urma scăderii pro­ puţin unul pe fiecare schimb ?i
:i restaurant nr. 00130 Şi în celelalte oraşe şi sate centajului de cenuşă se ridică la care, de regulă, sint şi şefi de
: îndrumaţi de «nais- In luna octombrie 1958,' de suma de 117.208 lei. La fel, în schimb şi de brigăzi. Hi răspund
5 irul liie Drăguţ. ale regiunii a crescut in acest exemplu, s-au distribuit prin lunile octombrie şi noiembrie, în faţa organizaţiei de bază de
an volumul mărfurilor industria­ magazinele 0 .0 .L. industrial procentajul de cenuşă este de bunul mers al muncii în briga­
k v . v ^'.v . y . ' . . ^ ' . ‘.vV. ' . v a v N le vîndute populaţiei. interraionala Deva, cu 3 la su­ 47,5 şi, respectiv, 45,8 la sută, dă. In prezent mina Uricani nu
tă mai multe mărfuri industria­ deci sub cel admis, şi in ce pri­ are nici o brigadă sub plan, iar
La atelierele Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“ din Capifailă s-a reconstruit un vagon Astfel, in raionul Alba, prin le decît se planificase pentru a- veşte preţul de cost s-au obţinut întrecerea continuă cu acelaşi
restaurant cu nr. 00136 ce va ti unul dintre cele mai moderne şi elegante vagoane de.a- unităţile comerciale de stat din ceastă perioadă. Astfel, la vin- realizări însemnate. In luna oc­ .elan ca şi la început.
cest gen. La furnizarea lui s-au realizat. însemnate economii înlocuindu-se materialul lem­ Haneş, Zlatna, Valea Dosului zările lemn-mobilă, 'planul a tombrie, preţul de cost al căr­
nos şi feros în interior — cu material plastic (vinilin) şi aluminiu. fost realizat în "proporţie de 108 bunelui a fost redus cu 3,68 lei In fruntea întrecerii se situea­
şi oraşul Alba lulia, s-au dis­ la sută, iar la articolul metal pe tonă. ză brigăzile lui Dumitru Vascul,
tribuit în primele trei trimestre, cu 126 la sută. Vasile Hriţcan, Alexandru Ei-
mărfuri industriale in valoare Cum au reuşit minerii de la sler, Gheorghe V. Ilie, Miron
de 26.988.000 lei, adică cu 2 la Aceste cifre arată că puterea Uricani să obţină astfel de re­
sută mai mult decît în anul tre­ de cumpărare a populaţiei a zultate ? Ing. GH. COMŞUŢA
cut. De asemenea, în raionul crescut continuu.
Brad s-au vindut în primele trei (Continuare în pag, 8-a)
trimestre, cu 5 la sută mai mul­