Page 82 - 1958-11

Pag. 2
n ajunul pătrunderii
ui in cosmos
Rezultatele experienţei biolo­
gice efeciuate cu ajutorul celui
de-al doilea satelit artificial so­ de V. PARIN
vietic al pămîntului au dovedit
faţă putinţă de tăgadă că un
animal superior, închis într-o
cabină ermetică, este capabil să
suporte în mod satisfăcător efec­
tul acceleraţiilor necesare reali­
zării unei viteze de mişcare care
să asigure plasarea satelitului pe
orbită.
A doua concluzie importantă
constă în aceea că organismul
este capabil să suporte în mod
satisfăcător starea prelungită de
imponderabilitate dinamică.
Ambele concluzii sînt de o
uriaşă însemnătate, întrucît per­
mit să se afirme că pe viitorii
cosmonauţi nu-i vor pîndi peri­
cole necunoscute.
Cum au fost obţinuţi indicii
principalelor parametri ai func­
ţiilor circulaţiei sîngelui, respi­
raţiei şi activităţii locomotoare
generale a organismului căţelu­
şei Laika, care a fost instalată
la bordul celui de-al doilea sa­
*'Vv* -
INSTALAJIA
TERMONUCLEARA
„A LFA “
La instalaţia termonu­
cleară sovietică „Alfa“ se
efectuează lucrări in pro­
blema realizării reacţiilor
termonucleare dirijate.
Pentru declanşarea re­
acţiei, un amestec de deu-
teriu şi tritiu trebuie în­
călzit la o temperatură de
80— 100 milioane grade.
Posibilităţile tehnice exis­
tente astăzi arată că poa­
te fi construit un reactor,
cu ajutorul căruia se poa­
te realiza o densitate a
degajării de energie de
milioane de kilowaţi la un
metru cub de plasmă fier­
binte din acest amestec.
Aceasta depăşeşte cifra ob­
ţinută în zona activă a
oricărei alte instalaţii e-
nergetice, inclusiv reactoa­
rele atomice şi motoarele ) terial de construcţie denumit
cu reacţie.
Reacţiile termonucleare
dirijate, cu folosirea ener­
giei de fuziune a nucleelor
uşoare, va permite punerea
în valoare in slujba oa­
menilor a uriaşelor resur­
se energetice conţinute în
apele oceanului. Energeti­
ca va fi asigurată cu ma­
terii prime pe milioane de
ani, chiar dacă consumul
de energie va creşte de
1.000 de ori faţă de nive­
lul actual.
Funcţionarea reactoare­
lor termonucleare va fi în­
soţită de formarea unor
cantităţi cu mult mai mici
de produse radioactive faţă
de reactoarele bazate pe fi­
siunea nucleelor grele. A-
ceasta va înlesni simţitor
rezolvarea problemei secu­
rităţii.
si
Producţia indus­
trială a R. Ceho­
slovace e aproape
dublă faţă de cea din
anul 1948. Ea creşte
în fiecare an cu circa 10 la su­
tă. In cursul anului 1957, in­
dustria cehoslovacă a produs
peste 300 de maşini moderne
pentru piaţa locajă şi cea ex­
ternă,
IN FOTO : O piesă uriaşă
destinată Franţei. Ea e produsă
în uzinele „KÎement Gottvvalcl“
din Vitkovice.
DRumon so e iA u sm o w i Nf. 1224
«»*?*2*1
ŞTIRI
»
in Republica După terminarea
barajului de pe
Papilară in im ă rîul Ardă din mun­
ţii Rodopului „Siou-
221 mâiioarce force de cărfeyne den Gladeneţ", con­
structorii bulgari
In cursul primelor zece luni în numai zece luni s-au extras
au pornit să con­
struiască un nou
baraj pe acelaşi
sufla în mod periodic aer potri­ ale acestui an, în R.P. Chineză cu 90.000.000 tone mai mult de- rîu| în dreptul ora­
m fost extrase 221 milioane ^ ^ M curs,u/ am lui 1%7 şi şului Kardjall.
vit unui program dinainte sta­
tone de cărbune. Astfel pină la ^ ^ ^ ^ mu// dgcU în In foto: construi­
bilit. Oscilaţiile pulsatorij ale sfirsitul luna octombrie planul . rea unei uzine de
anual a fost depăşit cu beton care va fur­
teiii artificial al pămîntului ? peretelui arterial care se produ­ ^ 42 - an record dinainte de niza betonul nece­
11.000.000 tone. Anul acesta, sar ridicării baraju­
Criteriul pentru aprecierea ac­ ceau astfel erau preluate de un eliberare. lui „Kardjali".
tivităţii cardiace l-a constituit traductor oscilantoriu piezoelec­
o electrocardiogramă, iar pentru tric. Un al doilea captator trans­ Primul tren de călători în Ssnfzian
aprecierea funcţiei respiratorii forma în curent electric presiu­
— înregistrarea frecvenţei miş­ nea din manşetă corespunzînd Recent a fost inaugurată cir- In aurind linia de cale ferată
culaţia trenurilor de călători pe va ajunge la trecâtoarea Ala-
cărilor respiratorii. unei amplitudini bine determi­ linia de cale ferată Lancijou şan de la frontiera chino-sovie-
(provincia Gansu) — Hunliuhe ţipă, unde se va face joncţiunea
Din punct de vedere tehnic, nată a oscilaţiilor pulsatorii ale (prima staţie de cale ferată din cu reţeaua feroviară a U.R.S.S.
Regiunea autonomă Sinţzian- Aceasta va scurta distanţa Pe-
aceşti indici au fost înregistraţi peretelui arterei. Uigură). Noua linie, cu o Iun- kin—Moscova cu peste 1.000
gime de 1.149 km. leagă aceas- km. în comparaţie cu linia de
în felul urm ător: pentru efec­ Analiza generală a datelor do­ tâ regiune îndepărtată de res- cale ferată chino—mongolă—
tul R.P. Chineze. sovietică.
tuarea electrocardiogramei, în vedeşte că Laika a suportat sa­
O nouă metodă de săpare a gaiersîlor
ţesuturile moi ale cavităţii tora­ tisfăcător toate perturbaţiile ca­
cice a animalului, au fost în re au intervenit în perioada Dezvoltarea sectorului
energetic în R. D. Germană
prealabil implantaţi electrozi de scursă de la lansarea rachetei
argint. Mişcările respiratorii au la stabilirea satelitului pe orbi­
fost preluate de captatoare din tă. Deşi frecvenţa bătăilor inimii
tensolit cu reostate, aplicate sub a crescut cu repeziciune de a-
formă de brîuri pe cavitatea to­ proximativ trei ori faţă de cea In R.P. Chineză a fost ex­ tă frecvenţă şi intensitate asu­ In ultimii ani producţia do Cottbus), cea mai mare centra-
perimentată cu succes o nouă pra stincii, pe care o sfărimă energie electrică a R. D. Ger- lă electrică din Europa, care va
racică a animalului. Tensiunea iniţială, nu s-au constatat mo­ metodă de săpare a galeriilor şi o dislocă. In consecinţă, să­ mane creşte neîncetat. In anul funcţiona pe bază de cărbune
în stîncâ, cu ajutorul curentu­ parea tunelului poate fi efec­ 1956 s-a realizat o producţie de brun. Aceasta va avea o putere
arterială a fost măsurată în ca­ dificări patologice în activitatea lui electric de înaltă frecvenţă tuată cu ajutorul unei combine. energie electrică de 31,5 mi- proiectată de 130.000 kW fiind
alimentată de bogatele zăcâ-
rotida, care a fost în prealabil cardiacă. minte de cărbune brun situate la
sud de Liibbenau.
deplasată printr-o operaţie pe un O dată cu trecerea (a starea
iambou cutanat de pe gît. In aceeaşi regiune se c^nstni-
de imponderabilitate dinamică, şi mare intensitate. Pină în prezent, săparea ga­ | liarde kWh, iar în primul se- îeşte marele combinat chimic
Acest Iambou a fost înconju­ frecvenţa bătăilor inimii şi a res­ „Schwartze Pumpe“, care va
rat cu o manşetă de cauciuc piraţiei animalului, precum şi Metoda elaborată de un grup leriilor în minele de cărbuni se mestru al anului 1958 s-a pro- cuprinde printre altele trei cen-
traie electrice cu o putere totală
goală în interior, în care se in- nivelul tensiunii arteriale au în- de tineri profesori ai Institutu­ făcea cu ajutorul dinamitării. dus cu 6% mai mult decît în de 750.000 kW. Astfel, regiunea
1+ •-»-© p-e-*-*•-a-4 '•o " ceput să revină Ia starea ini­ lui de Mine din Pekin va fi a- Noua metodă va uşura conside­ perioada corespunzătoare a a- Gottbus se transformă într-un
ţială. Totuşi, timpul necesar a- plicată in industria cărbunelui. rabil munca minerilor, sporind nului 1957. Anul acesta produo- centru al industriei energetice
Ea se bazează pe efectele ter­ ţia de energie electrică a R. D. din R. D. Germană,
tingerij nivelului iniţial al aces-
mice, mecanice şi chimice pro- in acelaşi timp viteza de săpare Germane a întrecut de peste
t tor indici s-a dovedit a fi de duse de curentul electric de înal- a galeriilor. două ori producţia realizată în
¦ trei ori mai lung decît în con- Extinderea refelea de institute 1936 pe aceste teritorii.
In prezent R. D. Germană a
l diţiile experienţelor de laborator.
depăşit Anglia, Germania occi-
<? 9 - 4 0 ds cercetări ştiinţifice dentală şi Franţa în ce priveşte
In U.R.S.S. s-a Dezvoltarea rapidă a tuturor Cijeţzian, Sandun, Hebei şi producţia de energie electrică jn regjunea Dresda se desfă-
creat un nou a- ramurilor economiei naţionale Anhuei, in Regiunea autonomă pe cap de locuitor, situindu-se
gregat pentru ex­ a R.P. Chineze necesită crearea Sinţzian-Uigură, în oraşele Şan- pe unul din primele locuri din „ .. . , ..
tragerea mecani­ unei vaste reţele de centre de Europa. 5oara in s tru ire a termocentralei
zată a turbei. cercetări ştiinţifice. hai, Guancijou şi Uhan
Noua maşină este trasă de Anul acesta au luat fiinţă o încă în cursul primului plan din Bertsdorf . cu o putere de
un tractor. Productivitatea ei In prezent, în diferite regiuni cincinal al R. D. Germane s-a
maximă e de 2.000 m.c. de ale tării funcţionează 14 filiale serie de institute de cercetări trecut la realizarea unui mar© 50.000 kW.__________________
turbă pe zi. ale Academiei de Ştiinţe a R.P. program de construcţii energe­
In foto: Una dintre noile Chineze. Numai anul acesta ştiinţifice care sînt conduse de tice. In prezent se apropie de Aeroport pentru
maşini. s-au creat filiale ale Academiei fbalele Academiei de Ştiinţe. sfîrşit construirea termocentra­ elicoptere pe terasa
, ^ viitorul^ apropiat se vor lei de la Liibbenau (regiunea
Un gigant subteran de Ştiinţe in provinciile Ţzilin, înfiinţa noi filiale ale Academiei unui hotel
Şensi, Ţziansi, lunnan, Ţziansu, in alte 12 provincii şi regiuni
autonome. De curînd pe terasa de la eta­
Ce! mai mare pod jul al 11-lea al hotelului „Grand
diiî sudul Chinei Hotel“ din Varşovia a fost inau­
gurat un aeroport pentru elicop­
tere.
Un elicopter polonez de tip
La uzina de utilaje miniere rocilor friabile şi curgătoare, Recent, peste Fluviul Perle­ „SM-1“ şi-a luat zborul de pe
din regiunea Tuia s-a construit partea din faţă a scutului este lor a început construirea celui aeroportul Okecie şi a aterizat
un uriaş scut de săpare meca­ acoperită de plăci metalice. De­ mai mare pod din sudul Chi­ după 5 minute pe terasa hotelu­
nizat. Maşina-gigant are forma oarece în aceste condiţii nu se nei, care va servi atît circula­ lui avînd dimensiunile de 45x17
unui cilindru lung de 47 me­ pot face observaţii cu ochiul li­ ţiei feroviare cit şi celei de au­ metri.
tri, şi un diametru de peste 4 ber, mecanicul conduce scutul tovehicule. Podul, avind o lun­
metri. gime de 735 metri, va lega linia „Grand Hotel" din Varşovia
urmărind un ecran, care indică de cale ferată Pekin— Canton va deveni astfel primul hotel
Scutul este deservit de şapte cu precizie situaţia organelor european care va avea asiguraiă
o legătură permanentă cu aero­
portul din apropiere.
muncitori. Potrivit proiectului, active ale maşinii. La nevoie se cu linia Canton—Samşui. In noul sezon turistic trans­
portul de pasageri între Grand
el are o capacitate de producţie poate executa extracţia separată Prin centrul podului va tre­ Hotel şi aeroportul Okecie de
lunară de 330 metri liniari de a rocilor şi minereurilor. In in­ ce o linie ferată dublă, iar de lîngă Varşovia se va desfăşura
galerie cu cale dublă, ceea ce teriorul scutului sînt amplasate fiecare parte a liniei ferate va cu regularitate.
depăşeşte cu mult capacitatea transportoare, vagonete, pompe fi construită o autostradă cu o
maşinilor similare de fabricaţie şi alte mecanisme. Dirijarea lor lăţime de 4,5 metri, precum şi .t.
sovietică. se realizează de la distanţă. cile o porţiune pentru pietoni
cu o lăţime de 1,5 metri.
Noul scut, care a trecut cu In spaţiul galeriei exploatate
succes încercările, se prezintă se instalează necontenit susţi­ Construirea podului va fi ter­
ca un complex de maşini pentru neri din beton-armat. Acest lu­ minată pină la sfîrşitul anului
executarea de lucrări miniere cru îl execută o maşină specia­ viitor. Noul pod va permite o La uzina de mo­
orizontale. Cu ajutorul lui au lă — un dispozitiv de aşezare legătură directă intre Pekin şi toare pentru ve-
fost mecanizate toate operaţiile a blocurilor — care face parte sudul ţării contribuind la dez­ !s hicule din oraşul
— începînd cu surparea rocilor din complexul scutului. In voltarea economică a provinciei Ciancun (R. P.
şi terminînd cu instalarea susţi­ cursul săpării, în anumite locuri Guandun.
nerilor permanente din beton este uneori nevoie să se schimbe Chineză), s-a con­
armat. direcţia galeriei. Scutul este struit recent un nou tip de PAI - BETONUL
însă uşor de manevrat: unghiul automobil.
Pentru a preîntîmpina pătrun­ de viraj în subteran nu depă­ m noy material ie construcţie
derea în exploatarea minieră a şeşte 50 metri. In fo to : noul automobil
chinez.
Cooperativa de "producţie ore pentru ca compoziţia să
din satul Galice, raionul Be- se consolideze. De fapt, pen­
Maşini de calculat pentru reglarea logradcik, (R.P. Bulgaria), a tru ca să se întărească defi­
proceselor din furnal început să fabrice un nou ma­ nitiv este nevoie de 8—28
de zile. Atunci pai-betonul
La Institutul de cercetări pen- formaţii despre temperatura unei pai-beton. Acesta este produs poate rezista la o presiune
tru construcţia de aparataj şi serii de puncte din amestecul din paie, fulgi de orez şi de 500 kg pe cm2. Presa coo­
floarea-soarelui, strujitură de perativei confecţionează ele­
lemn şi alte deşeuri lipite cu mente eu o lungime pină la
ajutorul unor substanţe pe cinci metri. Ca armătură se
bază de silicaţi, magneziu foloseşte stuful. Pai-betonul
etc. va fi folosit şi în tîmplărie,
Pai-betonul este mai uşor
de mijloace de automatizare din de minereu şi cocs. Ea stabileşte puţind fi tăiat cu uşurinţă şi
decît alte materiale de con­
Tblisi au fost realizate maşini pe loc temperatura medie, aba­ dat la rindea, in zidărie, în­
strucţie, nu arde, este un bun
N o u tip d e la m p ă m in ie r ă de calcul pentru reglarea auto- terile de la ea şi trimite un locuind cărămizile, precum şi
mată a unor procese din furnale, semnal de îndată ce se iveşte izolator al sunetului şi căl­ la confecţionarea elementelor
durii. El poate fi permeabil pentru acoperişuri in locul ţi­
In bazinul carbonifer al Done- La realizarea unei asemenea Gazul introdus în furnal, tre- pericolul de avarii. O aită nia- glelor şi materialului lemnos.
ţului a fost realizată şi experi­ lămpi lucrează de mulţi ani spe­ cînd prin straturile groase de şină, înregistrînd acest semnal, sau impermeabil după desti­ Este un material de con­
mentată o lampă minieră de cialişti din multe ţări ale lumii, minereu şi cocs, în marea ma- pregăteşte o încărcătură de o
greutate mică, cu acumulator, dar cei mai buni acumulatori joritate a cazurilor determină o nouă porţiune de materie pri- naţie. strucţie foarte ieftin. (Un me­
care cîntăreşte în total 800 gr. puteau fi folosiţi doar 15-20 ci­ lărgire a canalelor de scăpare mă pentru a o sedimenta în In procesul de ’producţie
şi are o capacitate de 10 am- cluri. Acumulatorii noii lămpi a gazelor. Ca urmare a acestui locul periculos, ceea ce contri- tru cub va costa intre 100-
peri/ore. Lampa radiază de 1,5 au şi rezistat cîte 200 cicluri şi fapt o parte din materia primă se folosesc două malaxoare 400 leva). Preţul unui cotei
este eliminată din procesul chi­ buie la repartiţia uniformă a
ori mai multă .lumină decît ce­ mai continuă să funcţioneze. mic şi poate dn naştere la avarii. curentului de gaze. şi o presă acţionate de mo­ pentru 500 de păsări, con­
Noile maşini determină focarele toare electrice. Jn malaxorul
lelalte surse de lumină folosite Acumulatorul este uşor de mî- Maşinile funcţionează neîntre­ struit in întregime din pai-
de scăpare a gazelor evitîndu- rupt şi îşi îndeplinesc cu o exac- cel mic se pregăteşte mate­ beton, va fi de 7.000—9.000
în prezent în mine. Noul acu­ nuit: doze mici de electrolit se titate matematică îndatoririle lor
rialul liant, iar in cel mai
mulator încape uşor în buzuna­ toarnă în el cel mult o dată pe se avariile şi realizindu-se ast- comp!exe
fel importante economii de ma­
rul hainei de lucru. săptămînă. Noile maşini de calcul vor îi
terie primă. instalate Ia uzina „Azovstai“
les; Una din aceste maşini pri
meşte la intervale periodice in- din oraşul Jdanov.
mare paiele sînt amestecate leva, faţă de 47.000 leva cit
cu această substanţă. Sub costă un coteţ obişnuit. In
Ura a p a r a t d e t e le v iz iu n e
f si © m 1 m s* i malaxorul mare circulă un medie o construcţie din păi-
tren decovil. Vagonetele a- beton va fi de trei ori mai
Institutul de cercetări pentru Utilizarea aparatului de tele­ cestuia sînt prevăzute cu for- ieftină decît construcţiile de
televiziurie din Leningrad, a viziune în culori este foarte sim- me din lemn de plop confec- pînă acum. Pai-betonul inlo-
terminat lucrările de pregătire plă. El este prevăzut cu două ţionate în atelierul cooperati­ cuieşte cu succes materialul
a unui prototip de aparat de butoane suplimentare — unul vei. Amestecul de paie şi lemnos care nu se găseşte în
televiziune pentru recepţionarea pentru punerea la punct a cu­ liant este turnat din malaxor cantitate suficientă in R. P.
emisiunilor în culori. lorilor, iar celălalt — pentru
Aparatul are 26 de lămpi şi reglarea intensităţii. Noul apă­ direct in formele vagonetului. Bulgaria. .
un ecran de 500x375 mm. Su-
rat poate recepţiona şi emisiu­ unde după ce au fost presate In prezent, cooperativa pro­ s
prafaţa ecranului cuprinde a- nile în alb şi negru.
proximativ 1,5 milioane celule, timp de 2—3 minute, elemen­ duce elemente pentru con- )
Fabricarea în serie a acestor
ce conţin un luminofor fluores­ aparate va începe în anul 1959. tele mai rătnîn în forme 4—8 strucţia de locuinţe. ^
cent roşu, albastru şi verde.
^ y 'y V v W \A /W V W V W V W N A A A ''W W W '.W V V W V W A / V W W V