Page 83 - 1958-11
P. 83
Nr. 1224 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag; 3
b
M ie deosebită !minunării organizaţiilor NE SCRIU CONSTRUCTORI FRUNTAŞI i) r
L bază şi conducerii de către partid
lemAPiE/WĂ Să construim mal mult,, mal
& a organizatiilor de masă
Serbare fesfivă repede, mal Ieftin şl mal bine!
Zilele trecuie a avut loc ia Putem da lucrări de bună calitate gii, era una din brigăzile slabe şi asta
Brad o serbare festivă organi peniru că nu era bine organizată, pen
zată ca prilejul împlinirii a 40
de ani de la înfiinţarea Crucii
roşii şi semilanei roşii sovietice.
Combinatul siderurgic din Hune răşii din comitet, au venit rar pe la noi Conducerea de către După conferinţa expusă de că Am citit scrisorile tovarăşilor con cum se Intîrzie darea în folosinţă a tru că munca brigăzii mergea la voia
doara este cunoscut în regiunea noas şi atunci în grabă. De cele mai multe partid a organizaţiei tre tov. dr. Petra Mogoşan a structori de la Trustul 4 construcţii unor lucrări şi oum creşte preţul de înJîmplărli.
tră şi în întreaga {ară, ca una dintre ori, am fost lăsaţi să ne descurcăm U.T.M. — sarcină rulat an film artistic. Hunedoara. M-a interesat îndeosebi cost. Acesta a fost doar un exemplu.
cele mai mari şi mai puternice unităţi cum vom putea. Ajutorul şi îndrumarea cea a tov. loan Ursuţ, şeful unei bri Acum am o brigadă mică — 6 oa
comitetului ar fi fost cu atlt mai ne principală „Săpfâmîna găzi de zidari. Dar pentru a da lucrări de calita meni — dar reuşim să cuprindem lu.
-s Industriei grele. cesară cu cît blumingul este unitate economieii'o te nu este suficient să te străduieşti crările de pe toate şantierele noastre.
De aici Iau zilnic drumul uzinelor nouă, organizaţia de bază la fel, şi Printre problemele principale dezbă Nu lucrez la T.R.C.L.H. decît de un numai tu, ca muncitor. Ai nevoie să Ca să poţi face faţă lucrărilor la llia,
constructoare de maşini, mii de tone muncitorii abia au început să se aco tute de comuniştii delegaţi la confe Cu prilejul deschiderii „Săptă an. Am venit aici de la Hunedoara şi, ţi se dea materiale bune şi la timp. Orăştie, Alba Iulia, Sebeş şi altele,¦
de forită, oţel şi laminate. In decursul modeze cu noul Ioc de muncă. rinţa de partid a combinatului, a fost mânii economiei", care a avut împreună cu alţi zidari, am format o Or, nu totdeauna avem ceea ce ne cu 6 oameni, nu-i uşor. Cu ioate a-
ultimilor 10 ani, această fortăreaţă a şl aceea a conducerii de către par loc în sala festivă „7 Noiem brigadă nouă. De la început mi-am trebu/e. Aşa se face că de multe ori cestea, noi ne îndeplinim şi depăşim
metalului a crescut vertiginos. Prin Despre ajutorul şl îndrumarea slabă tid a organizaţiei U.T.M. Se ştie că brie“ din oraşul Brad, tov. Mir- organizat brigada astfel ca fiecare om primim var stins de proastă calitate. cu regularitate planul.
grija partidului, aici s-au construit a- acordată de comitetul de partid, orga în combinatul siderurgic, majoritatea cea Roşea, directorul sucursalei
gregate noi, uriaşe ca volum, Ia nive nizaţiilor de bază au vorbit şi alţi de muncitorilor sînt tineri. Delegaţii au C.E.C. Brad, a vorbit despre să ştie precis ce are de făcut şi să Acest var, fiind folosit totuşi, duce la Iaiă cum procedăm noi.
lul tehnicii mondiale. Sînt cunoscute legaţi. Andrei Ratz de Ia secţia I-a subliniat succesele dobîndlte în munca însemnătatea depunerilor pe li
îndeosebi, marile furnale nr. 5 şl 6, de educare a acestora precum şi suc bretele de economii. nu se stingherească cu nimic unul pe o lucrare de proastă calitate. In afară Cînd primesc comanda din partea
fabrica de aglomerare a minereurilor, furnale, inginerul Cornel Gherghel de cesele lor remarcabile în producţie. Ei altul. Aşa de exemplu, la tencuieli, re de aceasta, nu totdeauna avem sîrmă întreprinderii, mai tniîi o studiez sin
uzina cocsochimică — unică în ţară la uzina cocsochimică, Li,viu Ungureanu au arătat că combinatul se mîndreşte 'A urmat apoi an frumos pro partizez cîte doi oameni ia o cameră. galvanizată pentru executarea rabiţu-
— fabrica de dolomită, noua oţelărle de fa centrala electrică, Adatn Toma de cu tineri ca Alexandru Nojogan, Du gram artistic prezentat de către Am grijă ca să fie în această echipă riior. Sîntem nevoiţi să folosim sîrmă gur, iar apoi împreună cu brigada. Fac,
electrică cu două cuptoare a d te 20 mitru Şerban, Vaier Lăbuneţ şi alţii. elevii Şcolii medii „Avram Ian un muncitor cu o oalifioare mai ridi neagră, dar aceasta se oxidează şi nu calculul materialului şi împart lucrul
tone fiecare, noua oţelărie Martin cu t, A A ^ a Ay Totodată însă, comuniştii delegaţi la ca“ din localitate. cată alături de unul cu o calificare prezintă o rezistenţă suficientă. Iată
trei cuptoare de mare capacitate, şl la conferinţă au arătat că munca de par mai scăzută. In felul acesta, brigada o nouă cauză care duce uneori la da pe echipe. La alcătuirea echipelor ţin
minorul bluming, unul dintre cele mai Conferinţa organizaţiei tid în rândurile tineretului ar fl fost Gimnastică mea realizează lucrări de bună calita rea unor lucrări de calitate scăzută seama de volumul lucrării şi de cali
moderne agregate de acest fel din de partid de la Combinatul mai eficace dacă comitetul de partid ?n producţie te. Dar, pe lîngă faptul că organizînd tatea ce trebuie s-o aibă. După ce.
ţară. Mîndria siderurgiştilor hunedoreni siderurgic din Hunedoara ar fi avut în permanenţă în atenţia sa astfel lucrul se obţin lucrări de cali De asemenea nu se dă suficientă echipele pleacă pe şantiere, m ă depla
care stăpînesc aceste mari agregate îndrumarea comitetului U.T.M. şi a or De curînd membrii colectivu tate, se asigură şi răspunderea perso atenţie păstrării cimentului vărsat j aşa sez la punctele de lucru şi efectuez
jte mare şi legitimă. Pentru a răs Ia oţelărla nr. 1 şi alţii, au criticat ganizaţiilor sale de bază. lui sportiv „Voinţa“ din Baia nală a lucrătorului faţă de lucrarea sa. se face că se amestecă cu impurităţi. an control însoţit de îndrumări prac
plăti grija permanentă a partidului, această stare de lucruri, propunînd tot de Griş, care au muncii in ca Cum nu poate fl astfel folosit, mor tice. - ¦ *>¦
pentru îmbunătăţirea condiţiilor de odată măsuri care să ducă la îmbunătă — Comitetul U.T.M. al combinatului drul cooperativei „Moţul“, au Mă voi ocupa în restul scrisorii me tarul trebuie cernut şi de aici rezultă
muncă şi de viaţă, siderurglştii şi-au ţirea îndrumării organizaţiilor de bază. — a spus tov. Arcadie Schwartz — e luai iniţiativa, cu sprijinul co le de unele aspecte negative pe care o însemnată pierdere de timp. In afară de acestea, ţin legătura e&
sporit eforturile în producţie şi, an de muncit uneori defectuos cu tinerii. Ac lectivului raional U-CJF.S. Brad. ie-am observat.
an, au dat patriei însemnate cantităţi Tovarăşul Constantin Seros, secreta tiviştii salariaţi ai comitetului U.T.M. să introducă gimnastica în pro Am remarcat că la lucrările de in şefii de şantiere pentru a cunoaşte
de metal peste plan. Numai oţelaril, rul organizaţiei de bază de la oţelă- merg rar în organizaţiile de bază, dau ducţie. Orele de gimnastică se împreună cu brigada mea am exe stalaţii se fac mari stricăciuni. Rog pe
au dat anul acesta, în zece luni, cu ria Martin nr. 2, a arătat că In unele îndrumări „în general", şi scapă din desfăşoară în secţiile tălpuit şi cutat faţada hotelului din Piaţa Uni această oale instalatorii să asculte urgenţa lucrărilor. '
84.375 tone mai mult oţel decît în pe perioade, comitetul de partid a urmă vedere educarea comunistă a tinerilor. rictuit. In urma acestei iniţia, rii — Deva. Totul a mers bine pînă chemarea noastră şi, alături de noi,
rioada corespunzătoare a anului trecut, rit mai mult încasarea cotizaţiilor, in iive, producţia şi productivitatea la stropit. Aici am pierdut o cantitate să participe efeotiv pentru a da ceea Aşa am procedat de la începutul
iar laminatorii şi-au depăşit sarcinile struirea agitatorilor etc., neglljînd însă Slaba muncă de conducere a or muncii au crescut simţitor. Ore însemnată de praf de piatră din vina ce ne-am propus cu toţii, locuinţe bune anului şi rezultatele au fost mulţumi
în aceeaşi perioadă a anului acesta problemelo producţiei. „Comitetul de ganizaţiilor U.T.M. din C.S.H., de că le de gimnastică ce se desfă — după părerea mea — a tovarăşilor şi ieftine. toare.
cu 17.500 tone de laminate. Succese tre !comitetul de partid al combinatului şoară zilnic sînt conduse de că din conducerea trustului, cît şi a tov, Dacă aceste lipsuri ar fi remediate
însemnate au mai obţinut furnaliştii ca partid — a spus tov. C. Seros — n-a a fost arătată şi de tovarăşii Petru tre instructorul voluntar Con ing. Ciotnoş şi a tov. arhitect Florea. — şl nu o imposibilă înlăturarea to 'Am constatat că se făcea e mare
re au dat în 10 luni 4.341 tone fontă analizat de multă vreme felul cura Bogdan, Adam Toma, Anton Zlătior. stantin Oprişa. După ce stropisem stâlpii pînă jos şi tală a lor — atunci pot spune fără risipă de material. Exista tendinţa ca
peste plan, cocsarii care au livrat fur organizaţiile de bază se ocupă de re Din discuţiile lor a reieşit că în rîn demontasem schela la două etaje, to nici o rezervă că vom putea da lu fiecare lucrare să fie făcută din tablă
nalelor cu 32.000 tone mai mult cocs zolvarea unor deficienţe în procesul de durile tinerilor mai există acte de in Sparfachiada varăşii mai sus citaţi au contraman crări de calitate şi mai bună, la un de dimensiuni mari. Uiăndu-te la punc
decît sarcina de plan. aglomeraîoriştil producţie, n-a trimis pe membrii săi disciplină, că unii tineri mai lipsesc de iarnă dat dispoziţia iniţială. Aceasta a în preţ de cost şi mai scăzut şi în-tr-un tul de lucru, puteai să constaţi uşor
care în aceeaşi perioadă au dat să participe la adunările generale ale de la lucru nemotivat, că alţii mai semnat montarea din nou a schelelor, timp mai scurt. cum se aruncau bucăţi de tablă care
43.971 tone aglomerat peste plan. organizaţiilor de bază, pentru a Ie da practică urîtul obicei de a „chiuli" de Avînd. in vedere că peste pu răzuirea şi stropirea din nou. Iată o mai puteau fi încă folosite. 'Am discu
Succesele siderurgiştilor hunedoreni o îndrumare concretă. Uneori comite la lucru, că activitatea cultural-artis- ţin timp începe spariachiada de pierdere de material $J de timp. lată LUDOVIC PETER tat problema aceasta ca brigada'. Am
sînt cunoscute şi apreciate în întreaga tul de partid ia unele măsuri prin tică în rîndurile lor, pentru a-i educa iarnă a tineretului, conducerea zidar — T.R.C.L.H. hotărît să nu mal aruncăm nici o bu
ţară. Este cunoscut de asemenea fap organele administrative, lucru cu totul în spiritul dragostei faţă de muncă, U.C.F.S. Brad. a luat deja o cată de tablă mai mare de 50 mm.
tul că în primele rînduri, în lupta pen inadmisibil". faţă de avutul obştesc) pentru econo serie de măsuri menite să ducă Ridicarea calificării muncitorilor — Aceste bucăţi de tablă, socotite de ti
tru mai mult metal an fost şi sînt în misirea materialelor este slabă. De ase la o bună desfăşurare a aces nichigii deşeuri, au multiple utilizări.
permanenţă comuniştii. Membrii şi can Vorbind despre necesitatea ca mem menea, nu s-a acordat destulă atenţie tei acţiuni de masă. Astfel, a Din ele noi confecţionăm, de exem
didaţii de partid, întreaga masă a oţe- brii comitetului de partid să fie mal primirii de noi membri în U.T.M., pre fost organizată o şedinţă de bi plu, doze de derivaţie.
tarilcr, furnatiştilor, laminatorilor, coc aproape de problemele producţiei şi de cum şi promovării cu curaj a celor mai rou a U.C.F.S. Brad, in care
surilor şi a celorlalţi muncitori, se îndrumarea concretă a organizaţiilor buni dintre tineri, în munci de răs o problemă ce trebuie să ne preocupe Am mai constatat că vin devize lip
mîndresc şi cu valoroasa iniţiativă por de bază, delegaţii au subliniat faptul pundere. In care diametrul burlanelor este prea
nită anul acesta de oţelari pentru a că în combinat se mai face risipă de
reduce simţitor preţul de cost al fie materiale, că nu toate rezervele sînt Comitetul de partid al Combinatului. Am venit 1a Deva acum un an, de Am reuşit ca astăzi să avem munci mare. 'Alunei cînd constat, cer aproba
cărei tone de metal. Cele peste judicios folosite, că multe propuneri ar fi putut îndrepta la timp această rea conducătorilor tehnici pentru a re.
17.000.000 lei economisite prin aplica situaţie dacă ăr fl luat măsurile nece la Paroşeni, împreună cu alţi 4 to-' tori în brigadă care sîntem siguri că duce diametrul şi deci a face o econo
rea şi extinderea acestei iniţiative, este tehnico-organizatorice nu se bucură de sare, dacă ar fl analizat mal des acti mie importantă de material.
un bilanţ grăitor şi totodată promiţă atenţia cuvenită din partea conducerii vitatea comitetului U.T.M. varăşi. Aici am mai primit alţii, şi nu ne vor face de rîs oriunde vor
tor de noi şi însemnate succese în secţiilor şi chiar a conducerii combi După părerea mea, s-ar putea face
ieftinirea continuă a metalului. natului. ¦Ar astăzi am 6 brigadă de 14 muncitori fi puşi să lucreze. Găsesc necesar să şi mai mult dacă n-am întlmpina o
serie de greutăţi, uşor de înlăturat, de
La conferinţa de partid care a avut Dacă organizaţiile de partid ar fl Pentru ca noul organ să fie în per s-a prelucrat regulamentul spar- calificaţi. A fost greu la început, dar amintesc de tovarăşii Constantin Gio- altfel. 'Astfel, nouă ne lipsesc foarfeci
loc recent în combinat, comuniştii, de fost îndrumate Ia timp şi bine, dacă manenţă în mijlocul principalelor pro de tăiat tablă. Acestea deşi s-ar pu
legaţi ai organizaţiilor de bază, au membrii comitetului ar fi fost mai mult bleme de producţie, pentru a putea tachiadei şi a fost aleasă comi străduindu-ne, am biruit greutăţile. Lo- bainu şi loan Androriache, doi mun tea confecţiona în întreprinderea noas
vorbit cu mîndrie despre toate aceste timp în mijlocul muncitorilor, aceste ne da la timp şi concret ajutor organiza tră, se cumpără. Partea proastă in trea
măreţe înfăptuiri. Totodată însă, ei n-au reguli ar fi fost înlăturate, iar suc ţiilor de bază şi pentru a conduce sia raională a spariachladei de cuieso ou tovarăşii mei din brigadă citori foarte buni, care dau numai lu ba asta este că serviciul aprovizionară
trecut cu vederea lipsurile care mai cesele siderurgiştilor ar fi fost mult mai bine munca organizaţiilor U.T.M., nu se îngrijeşte să le avem la timp.
există în combinat şi în munca orga mai mari. De asemenea delegaţii la numeroşi delegaţi la conferinţă au fă. iarnă.^ .— în aceeaşi locuinţă. Ne simţim legaţi crări de calitate. Cel din urmă a ve
nelor de partid. Gonferinţă au arătat că uneori comi cut importante propuneri. Luînd cu- Ne lipsesc ciocane de lipit. Să nu
tetul de partid a scăpat din vedere vîntul, tovarăşul Andrei Cervencovlci, ' !l pir va unul de altul, ne ajutăm totdeauna, nit de la Paroşeni> odată cu mine, sa creadă că ar fi grea procurarea
Mai muHă îndrumare înfăptuirea hotărîrilor organelor supe membru în biroul Comitetului regional lor. Comanda peniru ciocane de lipit
organizaţiilor de bază rioare şi chiar a propriilor hotărirl. de partid, a făcut o seamă de reco lată de ce cred eu că am 'reuşit,*ca "în- fără nici o calificare. L-am calificat se face la Orăştie. Cred că dacă ar
Această importantă lipsă s-a datorat mandări preţioase. EI a arătat, că în
— La noi, Ia bluming, a spus tov. însă şi Comitetului orăşenesc de par activitatea noului organ va trebui să tr-un timp relativ scurt, să obţinem la locul de muncă. Şi trebuie să re
tid Hunedoara, care, a controlat uneori se pună un accent deosebit pe munca
superficial felul cum sînt aplicate ho- vie, în mijlocul membrilor şi candida 4 ' K0 3H rezultate care ne bucură. marc că în vara acestui an, a fost
ţilor de partid, pentru a le asculta
părerile şi împreună să muncească pen Pentru noi e uşor acum. Se’ară, la ' şef de echipă —¦ mozaicari — pe un
tru realizarea propunerilor. De aseme
locuinţa noastră, ne adunăm şi discu şantier al nostru la Cugir.
tăm cele ce avem de făcut pentru a M-am ocupat în scrisoarea mea în
doua zi. Ne sfătuim şi pînă la urmă deosebi de problema calificării munci
găsim soluţia cea mai bună. Nimic torilor, pentru că numai aşa vom reuşi
de zis, ne mai şi „certăm“ cîteodată. să dăm lucrări tot mai bune. Aşa fi mai multă preocupare, s-ar putea
Dacă face careva o „boacănă“, nu-1 cum ne vom pregăti oamenii, aşa obţine ia timp si relaţia uşor.
lăsăm aşa pînă nu repară ceea ce ă cum ne vom ocupa de ei, aşa vor fi Găsesc necesar să arăt încă o lip
stricat. Important este că a doua zi şi rezultatele obţinute. să care duce ta lucrări de calitate scă
dimineaţa, nu mai avem decît să ne Nimic de zis, maî avem şi „uscă zută şi scumpe. In iot cursul anului
spunem: „Spor la lu crul“. Toţi ştiu turi“ în pădurea noastră. Constantin 1958, n-am primit nici un kilogram
încotro s-o apuce, ştiu ce au de făcut. Ghiriac şi Constantin Cherăs’cu. mai de tablă neagră de 0,50 şl 0,65 mm.
Z O lA ş ig y g ^ La început nu se dădeau lucrări de trag uneori chilul şi ne trag înapoi. Neavînd tablă neagră, am executat lu
¦jgUiTUSA UM> UiOI cea mai bună calitate. Şi este expli Dar nu-i vom lăsa aşa. Trebuie să-i crările din tablă galvanizată. Dar a-
cabil dacă ne gîndim că oamenii du aducem la nivelul celorlalţi. Şi cu ceasta e mai scumpă —> deci creşte
aveau calificarea pe care o au acum. spiritul de colectiv, care domneşte în preţul de cost — şi e mal puţin re
Iosif Nebela, secretarul organizaţiei de tărîrile, n-a acordat în permanenţă a- nea, urmărirea înfăptuirii hotărîrilor, brigada noastră, vom reuşi cu sigu zistentă peniru scopul lucrării.
bază, sîntem un mănunchi de comu jutorul său comitetului de partid al întărirea rolului conducător al organi Pentru dezvoltarea fondului ranţă. Vreau să recomand fooarăşildr dul.
nişti care ne străduim să mobilizăm combinatului. zaţiilor de bază, conducerea concretă a de bază al întovărăşirilor ILIE POPA gheri şi zidari să lucreze ca mai multă
cît mai bine masa de muncitori în organizaţiilor de masă şi în special a atenţie pentru a na deteriora jgheabu
lupta pentru sporirea producţiei. Şi pî- In cadrul conferinţei, mai mulţi de organizaţiei U.T.M., vor trebui să fie fUrmar» dlp pag, l-a) puţin cîteva hectare de teren cu legume mozaicar — T.R.C.L.H. rile. Aceştia trebuie să ştie că dete-
nă acum, realizările sînt destul de legaţi au criticat pe tov. Nicolae Că- obiective principale ale muncii noului şl zarzavaturi care ar putea să aducă riorlndu-le, ele trebuie înlocuite, ceea
frumoase. Blumingul a şi dat mii de tană, director general, care nu a acor organ. Comitetul nou ales va trebui bu", de pildă, care numără 52 familii venituri mari pentru fondul de bază. Din experienţa ce se traduce prin pierdere de mate
tone de laminate peste plan, agrega- dat întotdeauna sprijinul necesar li să se ocupe mai mult în viitor şi de cu 130 ha. teren agricol, are un fond tinichigiilor rial şi de timp, prin scumpirea şi în-
.ele funcţionează normal, oamenii de chidării unor lipsuri în procesul de problema promovării cadrelor, de bază de numai 3.000 lei, iar înto E adevărat că întovărăşiţii de aici iîrzierea lucrării.
pun eforturi şi muncesc din ce- în ce producţie şi n-a avut în permanenţă o vărăşirea „Vasile Roaită" abia 1.400 au vrut să-şi cumpere unele animale Un grup de tineri, neorganizaţi, care
mai bine. Am fi putut însă să ob atitudine favorabilă faţă de sezisările Noul comitet de partid al combinatu lei. de pe urma cărora că realizeze veni făceau aceeaşi treabă — iaiă ce era LUDOVIC KISS
ţinem succese şi mai remarcabile dacă organizaţiilor de bază şi ale comu lui, in prima sa şedinţă plenară, a a- turi, dar neavînd un fond de bază, acum un an. brigada pe care o conduc tinichigiu - T.R.C.L.H.
am fi fost ajutaţi mai mult de comi niştilor. les ca secretar pe tovarăşul Alexandru Cauza pentru care la întovărăşirile n-au avut la îndemînă banii cu care acurh. Inir-adevăr brigada de tinichi
tetul de partid al combinatului. Tova lacob. mai sus-amintite nu există un fond de să realizeze ceea ce şi-au propus. Aşa
OH. PAVEL
OOOOOOOOOOOOCO>O00OO0<>0O00<XXX>000O00O00C>00C00000<X>
bază dezvoltat (dacă se ţine seama stînd lucrurile, s-au lăsat păgubaşi.
Cu aproape două luni înainte de term en de posibilităţi) este lipsa de preocupare Tovarăşul Gheorghe Fleacă; preşe SAPTĂMÎNA ECONOMIEI
în această direcţie, lată numai un e- dintele întovărăşirii „Filimon Sîrbu",
( Urmare din pag. l-a) lor mai sfau şi unele măsuri de rile de muncă, a putut avea con xempiu: întovărăşirea „Filimon Sîrbu” ' :>tă, ce-i drept, să dezvolte fondul de 2 3 - 3 0 NOIEMBRIE/1958
ordin tehnico-organizatoric în trolul permanent al situaţiei din a contractat cu statul în acest an bază al întovărăşirii. Ce folos însă
Năsăle-a-nu şi alţii, care au ob sectorul transporturi, deoarece, întreaga mină. Prin aceasta, şi 4.000 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb. Şi, dacă ceilalţi întovărăşiţi nu fac ace
ţinut cele mai bune randamente. s-a constatat că proasta situaţie prin faptul că activiştii săi sînt cum era şi firesc, de îndată ce s-a iaşi lucru deşi, fiecare dintre ei tre
a minei în anul trecut se da in permanenţă printre muncitori, recoltat, întreaga cantitate a fost pre buie să fie ia fe! de interesaţi în dez
Dar după cum s-a văzut mai tora în cea mai mare măsură a făcut să trezească la aceştia dată statului. In loc însă ca o parte voltarea economică a unităţii lor.
sus, in lupta pentru mai mult deficienţelor de aici. Astfel a din urmă un deosebit simţ de din banii primiţi pentru griul şi po
cărbune nu a fost neglijată nici fost înlocuită conducerea secto răspundere în lupta pentru can rumbul cantractat să fie repartizată la Este de datoria comitetului comunal
calitatea. Şi aceasta este un lu- rului, fiind numit şef de sector titate şi calitate. Organizaţia de fondul de bază, 3/4 din sumă a fost de partid şi a comitetului executiv
tu important, cu atit mai mult tov. ing. Alexandru Suzer, mem partid veghează ca atit cere împărţită întovărăşirilor, iar cu o parte al sfatului popular comunal să-şi în
cu cit la majoritatea exploată bru de partid. Iar in toate pos rile de producţie cit şi cele par din banii rezultaţi din contractarea drepte mai mult atenţia înspre această
rilor din Valea -Tiului, cantitatea turile cheie ce hotărau bunul ticulare ale muncitorilor, să fie produselor amintite s-a cumpărat can problemă, să ajute mai mult unităţile
este în dauna calităţii. mers al transportului au fost rezolvate întocmai şi la timp, titatea de 1.000 kg. grlu de soi pentru socialiste ale agriculturii pentru a-şi
numiţi membri şi candidaţi de contribuind astfel la încrederea sămînţă de la G.A.S. Galda. crea un fond de bază cît mai mare,
Colectivul minei Uricani şi-a partid. In afară de aceasta, au şi ataşamentul lor faţă de par pentru a se întări din punct de vedere
organizat munca în aşa fel incit mai fost prelungite şi construi tid. Că nu există preocupare suficientă economic şi organizatoric.
s-a achitat în mod onorabil) de te o serie de linii duble, pentru pentru crearea fondului de bază, reiese
Sarcinile ce-i reveneau in aceas a permite staţionarea garnituri Iată deci care sînt principa şi din următorul fapt: la numai doi •f
tă direcţie. Astfel, ei au pus ac lor goale şi cu materiale. lele măsuri care au dus la rea paşi de perimetrul întovărăşirii „Fi
centul pe separarea şistului în lizarea planului anual înainte limon Sîrbu“, gospodăria agricolă co I Oferte de serviciul
abataje, folosind metodele uzua In subteran omogenizarea re de termen, la mina Uricani. lectivă din Miercurea are o grădină
le: puşcarea selectivă şi alege ţelei de aer comprimat, mărirea de zarzavaturi de toată frumuseţea 1¦
rea manuală Nici craţeriştii nu profilelor de abataj şi recondi- Se poate spune că acestea care aduce colectiviştilor un venit deo
aii fost scutiţi de această sar ţionarea galeriilor principale de sînt rezultatele unei împletiri sebit de mare. Cu toate că întovărăşiţi! »
transport au făcut ca munca în armonioase a muncii profesio cunosc rezultatele obţinute de pe urma k
cină. Hi îndepărtează cu mina abataje să se desfăşoare în con nale cu munca politică de ma cultivării de zarzavaturi de către co OIROUL DE TURISM SI
bucăţile de steril ce le observă diţii optime, iar brigăzile să să. Rezultatele sînt evidente şi lectivişti, cu toate că au pămînt tot EXCURSII PETROŞANI
pe crater în iimpui transportu poată da un randament maxim. incontestabile-; cifrele şi faptele atit de fertil ca şi al acestora, nici nu
lui. In afară de aceasta, au fost le-au dovedit. se gîndesc măcar să cultive şi ei cei î angajează :
numiţi irei oameni cu controlul Comitetul de partid, prin re
partizarea judicioasă a membri Exemplul minei Uricani este t
calităţii la suprafaţă, care refu lor de partid in posturile cheie demn de urmat de ioate exploa
ale producţiei şi la toate locu tările carbonifere din Valea i —• cabanieri cu sofii bu
ză vagonetele cu mult şist. Jiului.
i cătărese
De asemenea, la baza succese i
— magazioner central
t — contabil cabane
i
ti — secretară dactilografă i
| -- om de transport
i . t • t « o * r *«.«r if«.*- t »¦¦
