Page 85 - 1958-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VA I

• I. DOBROGEANU : Exemplul 4
personal — metodă de muncă e-
jicace în iransfortnarea socialistă d URSS.
agriculturii (pag. 2-a).
( in MILIARDE KW ore)
« PAGINA TINERETULUI (pag.
Anuí X Nr. 1225 Joi 27 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani 3-a). 5 0 8 -5 2 8

îothbb: msassBsssuwa — In sprijinul jurnaliştilor. m
— In vizită la echipa nr. 90.
Noi succese în întrecerea, socialistă — Şeful de schimb. 'Mi
o Un puternic ecou al propunerii
în cinstea canferinfeion raionale p regională U.R.S.S. în problema germană
(pag. 4-a).
• Uniunea Sovietică ocupă pri­
mul loc din lume în ceea ce pri­
veşte pregătirea de specialişti cu
studii inedit şi superioare (pag. 4-a).

Graiul cifrelor

Ca urmare a creşterii puterii

de cumpărare a populaţiei, în

oraşele şi satele regiunii noastre

Cu planul anual Productivitate mare — preţ de cost redus se desfac prin unităţile comer­

îndeplinit ciale de stat, un volum tot mai
mare de mărfuri alimentare.
Răspunzînd chemării colecti­
vului uzinei cocsochimice de a © In 10 luni 6.645 fone cărbune peste pian ^ 252.000 lei economii Astfel, în oraşul Simeria, prin
îndeplini planul anual în 11 {§) Productivitatea muncii a crescut cu 18,32 ia sută $ Proţul de
luni, şi intensificînd întrecerea cele 0 magazine alimentare, 4
în cinstea conferinţei orăşeneşti cost a fost r e d u s sub cifra planificată
de partid, muncitorii, tehnicienii centre de pîine şi 3 centre de saemamamaaammmmammBaswBmmmmaa^amKmmmM|"
şi inginerii turnătoriei de fontă carne, s-au vîndut pînă Ia 1 no­
a Combinatului siderurgic din iembrie mărfuri alimentare în 1940 1950 1955 W Í95S 1 9 6 5
Hunedoara, şi-au sporit efortu­
rile în vederea ducerii la bun valoare de 11.612.000 lei, adică
sfirşit înainte de vreme a sarci­
nilor de bază. Astfel la data de La exploatarea carboniferă Ţe- provizionării locurilor de muncă electrice, a reducerii cheltuieli­ cu 4,7 la sută mai mult decît
25 a lunii curente, spre sfirşitul bea din raionul Brad, lucrează cu materiale şi scule, s-a reuşit lor de .regie şi a posturilor ne­
schimbului de după-amiază, au un colectiv harnic de muncitori, ca în cele 10 luni ale acestui an în perioada corespunzătoare a
fost produse ultimele piese tur­ ingineri şi tehnicieni. Sub con­ să se extragă peste sarcinile de productive etc., s-au realizat eco­
nate in contul anului curent. In ducerea şi îndrumarea organiza­ plan 6.645 tone de cărbune e- nomii în valoare de 252.000 lei. anului trecut. De asemenea, în Pe marginea cifrelor construcţiei comunismului
această zi au fost expediate be­ ţiei de partid, acest colectiv dă nergetic.
neficiarilor şi primele 47.800 kg. viată zi de zi sarcinilor de plan. In urma acestor succese im­ raionul Alba s-au vîndut pînă
de piese'de fontă, in contul a- Lucrînd cu abnegaţie pentru De asemenea, în aceste 10 portante, colectivul exploatării,
nului 1959. creşterea producţiei, a producti­ luni, productivitatea muncii a mobilizat de comunişti, s-a an­ Comunism înseamnă puterea sovieticăacum mărfuri în valoare de
vităţii muncii, pentru reducerea crescut cu 18,32 la sută, iar pre­ gajat ca în prima decadă a lunii
De asemenea, colectivul de preţului de cost şi realizarea de ţul de cost ai producţiei a fost decembrie să raporteze că a în­ 22.844.000 lei. Faţă de aceeaşi
aici, in perioada 1 ianuarie — economii, minerii de aci obţin redus sub cifra planificată. In deplinit planul anual de pro­
succese importante. acelaşi timp, ca urmare a recu­ ducţie pe 1958'ş i că a trecut perioadă a anului trecut, prin
1 noiembrie, prin efort propriu perării lemnului vechi şi refolo- să lucreze în contul anului vi­
Ga urmare a bunei organizări sirii lui, a economisirii' explo­ itor. plus electrificarea întregii firimagazinele de stat din acest ra­
a realizat economii la preţul de a muncii în abataje, a folosirii zivului prin împuşcarea raţiona­
cu grijă a maşinilor şi mecanis­ Şi ‘ colectivul de aci - - în ion s-au desfăcut cu 8,9 la sută
cost in valoare de aproape melor cu care a fost înzestrată lă a frontului-de lucru, a eco­ frunte cu comuniştii — a dove­
600.000 lei. mina, a utilizării nomisirii energiei pneumatice şi dit nu odată că ştie s.ă-şi res­ mai multe mărfuri.
la maximum a pecte cuvîntul dat. Şi în raionul Brad, valoarea
timpului de lu­
cru, organizării mărfurilor alimentare desfăcute Aplecat asupra biroului său. construi numeroase termocen­ t
prin unităţile comerciale de stat, de lucru, Vladimir Ilici. Le- trale, problemă care se va
raţionale a tran­ depăşeşte suma de 16.500.000 nin elabora acum 40 de ani bucura de cea mai mare aten­ ¦
lei. Şi aci, volumul vînzărilor . genialul său plan de elec-
sportului şi a a- s-a mărit faţă de perioada cores­ § trificare complectă a Uniur 4
punzătoare a anului trecut cu nii Sovietice, arătind că „co- ţie in următoarea perioadă 4
1,5 la sută. de 7 ani, in domeniul electri­ k
ficării oor fi înfăptuite mă­ 4
In oraşul Deva s-aii distribuit
de asemenea mai multe mărfuri , rnunism înseamnă puterea suri importante pentru folosi­ 4
alimentare populaţiei. Faţă de
anul trecut s-au distribuit cu i sovietică plus electrificarea rea energiei atomice în sco­ 4
104 tone mai multă carne, cu
21 tone mai multe grăsimi, cu fi întregii ţări". puri paşnice. După cum se 4
15 tone mai mult zahăr etc. La
aceasta a contribuit atît preocu­ ?; Necunoscînd entuziasmul ştie. in anul 1954, pentru pri­
parea pentru o bună aprovizio­
nare cît şi permanenta preocu­ î patriotic al poporului sovietic, ma dată in lume, Uniunea
pare a lucrătorilor din comerţ
pentru o cît mai bună deservire. I forţa creatoare a orîndtarii Sovietică a construit o cen­

Şi-au întrecut Pentru sănătatea I I sovietice, mulţi „specialişti“ trală electrică bazată pe ener­
oamenilor muncii A din occident au privit planu- gia atomică. Alături, de a-

an g ajam en tele Una din preocupările de sea­ 4 rile leniniste cu privire la e- ceasto se vor înălţa şi vor
mă ale sfaturilor populare este (f lectrificare ca hîrtii lipsite de produce energie electrică in
ANINOASA (de Ia sub- însemnate de cărbune scoa­ şi grija pentru sănătatea oame­
redacţia noastră voluntară). se peste sarcinile de pian. nilor muncii. In acest sens sfa­ * viaţă, ca visuri care ar putea perioada următoare n serie
turile populare deschid, prin po­
Toate colectivele sectoarelor sibilităţi locale sau cu ajutorul 4 deveni realitate doar după o de centrale aiornn-electrice cu
fondurilor centralizate, noi uni­
La 23 noiembrie, colecti­ tăţi sanitare unde oamenii mun­ 4 perioadă deosebit de indelun- diferite tipuri de reactori.
cii pot primi în mod gratuit tra­
miniere de la exploatarea vul sectorului II al minei a tamentul medical de care au 4 gală. Cu ce s-au ales aceşti Paralel cu noile construc­
nevoie.
Aninoasa au pornit o între­ raportat cu mîndrie că anga­ Y „profeţi." ai Occidentului se ţii. se prevede desăinrşirea şi-
Printre sfaturile populare
cere entuziastă pentru a în- jamentele de a scoate peste care în ultimul timp au acordat ştier-Traducind neabătut în darea in exploatare a unor
o atenţie deosebită acestei pro­
timpina Conferinţa raională pian 600 tone cărbune pînă bleme se numără şi cele ale co­ viaţă învăţătura lui Leniti puternice obiective industria­
munelor Păuca şi Jina din raio­
de partid şl cea de-a 1 1 -a la sfirşitul lunii curente şi nul Sebeş. La Păuca, de pildă, despre electrificare, poporul le cum ar fi, de pildă, hidro­
s-a înfiinţat de curînd o circum­ sovietic a obţinut — intr-o centralele de la Stalingrad,
aniversare a proclamării Re­ 100 tone pînă ia Conferin­ scripţie sanitară încadrată cu
personal corespunzător şi dota­
publicii Populare Romîne cu ţa raională de partid, au tă cu baremul necesar de medi­ perioadă istorică relativ scur­ Bratsk. Krernenciug', Vot-
camente, iar la Jina se lucrează
succese cit mai mari. fost îndeplinite şi depăşite. intens pentru deschiderea unui tă — succese grandioase. kinsk, Buhtarrna şi altele.
staţionar cu 10 paturi. De ase­
Anallzînd posibilităţile pe In dimineaţa zilei de 24 menea, pentru asigurarea asis­ Producţia de energie electri­ Nu trebuie omis nici faptul
tentei sanitare a muncitorilor de
care le au la locurile de noiembrie, harnicul colectiv pe şantierul Tău-Oaşa s-a în­ că va atinge la sfirşitul anului deosebit de important că in
fiinţat în ultimul timp un sta-
muncă, fiecare colectiv şi-a al sectorului II scosese la ,onar cu 10 paturi.' 1958 233 miliarde kWh. In pre­ Uniunea Sovietică s-a termi­

propus să cinstească aceste suprafaţă 806 tone cărbune zent, în Uniunea Sovietică la nat anul acesta construirea

două sărbători cu cantităţi peste plan. fiecare trei zile se produce oti­ celei mai puternice hidrocen­

Acum cfficya zile, ziă- J ta energie electrică cit se trale din lume — hidrocen­
rul nostru a publicat şti- ^
3N S U B T E R A N *? r^a cu privire. Iz înde- ) producea in Rusia ţaristă in­ trala de pe Volga, care poar­
plinirea planului anual )
la oţelăria Martin nr. 1 1 tr-un an întreg. tă numele marelui Lenin.
de la Combinatul siderurgic din j
LA CEA MAI BUNĂ BRIGADĂ ^ Hunedoara. In prezent, aşa cum e j Sini uimitoare şi grandioase Genialul plan leninist cu
DE MINERI t şi firesc, oţelarii sînt preocupaţi 1
t de sarcinile de plan pe anul viitor. ? asemenea realizări ale po­ privire la electrificarea com­
jr Fotoreporterul nostru a surprins -j porului sovietic, dar şi mai plectă a Uniunii Sovietice,
[ (aşa cum se vede şi în fotografie) )
l un moment la .cuptorul nr. 3. cup-^ măreţe sînt sarcinile cuprin­ învăţătura lui Lenin, potrivit

se in tezele raportului lui. căreia comunism înseamnă

N. S. Hruşciov pentru Con­ puterea sovietică plus electri­
gresul al XXj-lea al P.C.U.S. ficarea întregii ţări, devine
In curtea minei, !a undi din ca­ zii că brigada lui VasctU stă bine Deodată, prin întuneric se aude
petele clădirii administrative, şi aici. De data aceasta mi-am La sfirşitul perioadei, de 7 ani in zilele noastre, sub privi­
o sumedenie de mineri îmbrăcaţi inaminat curiozitatea de a vedea mai c voce puternică şi plină de nerăb­
haine de şut şi cu lămpile în minăm, ult pentru mai tîrziu şi mi-am vă­ producţia de energie electrică rile pline de admiraţie ale
priveau Ia o tablă neagră şi marezut de drum. Aveam de gînd să dare. ,i
pe care era scris ceva cu crelă. vizitez brigada lui VasctU... a Uniunii Sovietice va aţin- întregii lumi, o realitate vie.
— Golu-i buncăru, Dreguş-baci ?, L tor al tineretului, cînd maistrul de ¦)

— B a l că abia acum au venit (. schimb Tiberiu Pascu le vorbeşte 1 ge 500—520 miliarde kWh, a- triumfătoare.
L Alexandru 1¦) ¦I di.că de 2—2,2 ori faţă de a- aî
cu goalele. brigăzii lui
^ membrilor a nul 1958. Puterea instalată I

N-am puiuţ rezista tentaţiei, cu ir — No fain. Asia înseamnă că f Nojogăn despre planul anului 1959.1

toate că frigul îmi dădea ghes să Echipat de şut şi însoţit de iî- minimi îi dăm druniu’. l a centralelor electrice va creş- f y Q a c ţ i u n e l ă u d a b i l ă
mă grăbesc, şi tii-am apropiat....
nărul Iosif Fidlcr, înaintam — Aceştia sînt ortacii lui Vos­ 4 te de peste două ori.. 4,
— Brigada lui Vascul-baci, stă
bine al dracului — spune cineva. pe una din. galerii, cînd ne-a ajuns cul, probabil că au puşcat şi aii Sccfle frnnlaşA 4 Pe lingă faptul că se vor 4 Duminică 23 noiembrie a. c.
Ia ie uită pînă azi are 395 de tone
peste plan... din urmă un miner cu ciieva sape nevoie de goale — îmi spune în­ LUPENI (de la subredacţia o brigadă de pescari amatori
noastră voluntară). Recent s-a
pe umăr şi cu o lampă in mină. soţitorul. întrunit la Filatura Lupeni co­ din Simeria, condusă de tov.
misia pentru analiza rezultate­
— Noroc buni lor întrecerii socialiste în cins­ Se pregătesc Emil Muştean, s-a deplasat in
tea zilei de 7 Noiembrie. Din
—• Bine bre I Dar şi a Iui Nă- — Bun noroc! Dar unde ai fost, N e aflam ia gura buncărului, sub raportul prezentat de comisie a comuna Spini unde dintr-o bal­
săleanu are 277 tone peste plan. tovarăşe Dreguş? — îl întreabă în­ planul înclinat. De aici am reieşit faptul că secţia textilă P entru ceî de-al V-iea concurs tă a pescuit cu plasele pesie
Pairi, n-am ce zice, spune 'altul. soţitorul meu. mers cam vreo 30 de metri pe s-a menţinut la aceeaşi înălţime.

— A mea are cam puţin. Mă — Iaca, am fost şi eu să aduc lingă craterul colector, pînă ce am Acelaşi punctaj l-a realizat şi Formaţiile artistice ale cămi­ şi 44 solişti instrumentişti. 1.500 bucăţi puieţi de crap pen­
tru a-i popula in bălţile artifi­
duc la şeful de brigadă să văd ce nişte sape mai bune. Dar încotro? ajuns în abaiaj. Un abataj-camcră, secţia sulfura de carbon. nelor culturale din raionul Brad Iată şi cîteva formaţii artis­ cial create de la Şeuleşti, în
In urma consultărilor, s-a ho- urma ridicării terasamentului de
fac cei din schimburile celelalte, că — Spre dumneavoastră... avîitd o înălţime de 3— 4 m. şt cu se pregătesc intens în vederea tice participante la concurs: fan­ cale ferată.
tărît ca drapelul roşu de pro­
după cum se lucră la noi, trebuie — Ne pare bine... Dar eu, să mă două aripi, fiecare dintre ele fiind celui de-al V-lea concurs pe ţară fara şi echipa de dansuri ale că­ Puieţii au fost transportaţi in
ducţie să rămînă la .secţia tex­ butoaie, cu maşina la locul des­
să fie mai mult... iertaţi, trebuie să merg ceva mai prevăzute cil ciie un crater; anibele tilă. organizat între echipele artistice minului cultural din Blăjeni, e- tinat.

Pe iablă erau trecute {oaie brigă­ iule că mă aşteaptă ortacii... se înillneau deasupra celui, colector. MATEI SILV1AN ale căminelor culturale. Din ra­ chipa de dansuri din Ţebea (in­ Această acţiune poate fi un
exemplu demn de urmat de că­
zile minei, ca producţia şi plusurile — Tov. Dreguş este şef de Ciţiva mineri, aşlepiînd să se ion s-au înscris Ia concurs 27 structor Pavel Mariş), echipa tre cei care practică acest sport
în regţunea noastră.
realizate pînă în ziua respectivă de schimb şi face parte din brigada GH. COMŞUŢA coruri cu 636 interpreţi, 73 echi­ de dansuri din Hărţăgani (in­

la începutul lunii. Şi nu mică mi-a lui Vasoul — mă lămureşte tinărul pe de dansuri cu 698 persoane, structoare Plorica Oprişa), bri­
fost mirarea cînd am văzut că nici Fidler. 11 formaţii instrumentale, 7 bri­
(Continuare în pag. 2-a) găzi artistice de agitaţie, 101 gada artistică de agitaţie şi e-

a brigadă nu se află sub plan. ? solişti vocali, 5 solişti dansatori chipa de dansuri ale căminului

Ceva mâi încolo, o altă tablă, oborîm cil mare grijă pe un ________ , cultural din Baia
un alt grup. Aici se comenta cu a-
ceeaşi înfrigurare numărul vagone. Cpian înclinat care, pentru cir­ de Criş (instructor
culaţia personalului, avea prevăzută
ielor respinse din cauza conţinutu­ o scară metalică culcată pe. el şi o Gheorghe Marines- V. MIHAILESCU
bară de lemn pentru sprijin.
lui mare de sist. In treacăt am au­ cu) etc. corespondent

S A P I AMINA ECONOMIEI

Şezătoare literară Cu ocazia desfăşurării astăzi pe întreaga ţară nu­
săptămînii economiei a mărul depunătorilor la
Revista „Luceafărul" — Bu­ Victor Tulbure, Nicolae Tăutu, EXTERIORUL FABRICII DE- ŢEVI DE LA ROM avut loc în sala cinema­ C. E. C. se ridică la
cureşti, împreună cu Casa regio­ laureaţi ai premiului de stat, tografului „Filimon Sirbu“ 2.713.495.
nală a creaţiei populare din Tiberiu Utan, Ion Brad, Teodor din oraşul Deva o aduna­
Balş, precum şi membrii cercu­ re unde s-a prezentat o Vorbind despre acţiunea
Deva, organizează sîmbătă 29 lui literar „Ion Slavici" din conferinţă despre impor­ de economisire in raionul
noiembrie, orele 18, în sala Şco­ Deva — Ana Soit, Traian Fili- tanţa acţiunii de economi­ Ilia, tovarăşul Martin a
lii medii mixte „Decebal" din mon, D. Mănăştureanu şi C. sire. Cu această ocazie a arătat că acest raion dis­
Clemente. 1 luat cuvîntul tov. Todor pune acum de o sucursală
Deva, o şezătoare literară în Martin, şelul sucursalei cu 9 agenţii 3 mandatari
cadrul căreia vor citi din lucră­ C.E.C., din Deva care a comunali şi 188 ghişee
rile lor (poeţii) Dan Deşliu, scos în -evidenţă faptul că care funcţionează în între­
prinderi şi în mediul sătesc,

1i