Page 86 - 1958-11

fs r~ D W MU L S O G L A im w m i Nr: 1225

¦raras

ALEGERILE IN O R G A N IZ A Ţ IILE DE PART'lD DE LA SATE i^ Ä Ü :lÜ l lN SUBTERAN

Pentru continua întărire a sectorului La cea mai
DE MINERI
socialist din agricultură

Cu ocazia alegerii noului co­ cese însemnate au fost obţinute tid din comuna Pui, tov. Maria {Urmare din pag. l-a) rlte, şi in cele din urmă pornesc
mitet comunal de partid, mem­ şi de întovărăşirea zootehnică Hogman spunea că aceasta nu
brii şi candidat® de partid din din satul Ohaba-Ponor. s-a făcut în suficientă măsură, făcînd un zgomot asurzitor.
iar -activul de -partid n-a fost
tras la răspundere atunci cînd golească buncărul, unii dezbrăcaţi In aceeaşi clipă, ca la un sem­
s-au observat unele deficienţe
comuna Pui au discutat,- pe lin­ Darea de seamă a scos în evi­ în muncă. pînă la briu, alţii în salopetă, îşi nal, fiecare din cei de ţaţă, îşi o-
gă alte probleme, situaţia trans­ denţă munca depusă de organi­
formării socialiste a agriculturii, zaţia de bază din satul Fizeşti, La discuţii au luat parte un făceau de lucru la lumina celor cupă postul ce-l are în asemenea
şi felul cum s-a desfăşurat mun­ unde membrii de partid au fost număr mare de membri şi can­
ca de atragere a cit mai mulţi primii care s-au înscris în înto­ didaţi de partid c-are au vorbit citeva lămpi de mină, aranjînd situaţii: doi trăgeau cu sapa din
ţărani muncitori în formele de vărăşiri, iar după ei -şi ceilalţi pe larg, în primul rînd, despre
transformarea socialistă a agri­ materialele şi grămezile de cărbune grămezi pe craţere, doi incărcau cu
culturii. Din cele arătate de ma­
joritatea vorbitorilor a reieşit pentru a fi mai iuşor încărcate. mina bucăţile mai mari, alegtnd
că ţăranii -muncitori d.in comuna
muncă socialistă. ţărani muncitori, Pui, comuniştii de aici sînt ho- — iBucuroşi de oaspeţi ? toiodată şistul vizibil, umd aldgea
târîţi sa dezvolte formele de
Din darea de seamă prezenta­ Nu în suficienta măsură a muncă socialistă. Tot cu această — Da, cum să nu — răspunde bucăţile de şist din craterul colec-
ocazie s-au mai discutat şi alte
tă de tov. îoan Dobrei, secre­ muncit organizaţia de bază din probleme care îrămînta pe co­ .unul din ei, venind să ne Intîmpine. ! tor... în fine, fiecare era 'ocupat au
munişti. Problema contractărilor,
tarul comitetului comunal d'e satul Pui care a rămas mult în colectărilor de carne, repararea Legarea cunoştinţelor: teo-retice cu viaţa practică este o Era tovarăşul Vascul, şeful brigăzii. ceva. Şeful brigăzii ne-a părăsit
podurilor, drumurilor, construi­ condiţie principală pentru temeinicia şi durabilitatea, acestora.
partid, a reieşit că în satele a- urmă faţă de organizaţiile din rea a trei saivane, '('în satele — Aveţi abataj bun, de aici tre­ i iţi el.
Fizeşfi'i de Sus, Federi şi Ohaba- Micii naturalişti de la Şcoala medie mixtă din Simeria
parţinătoare comunei Pui, co­ celelalte sate. Ponor), munca de primire a noi aplică în laboratorul şcolii cunoştinţele primite la clasă. buie să iasă cărbune. i Ştiam că tn asemenea situaţii vi­

muniştii au înregistrat succese Vorbind despre munca comite­ membri şi candidaţi de par­ In clişeu: Elevii Roşu Titus, Ioan Muntoi, Nicolae Pană — Musa'i... Am puşcat pe la 10 zitatorii nu prea sînt pe placul
importante în ultimul timp pe tului comunal de partid, parti­ tid etc. şi Teodor Moldovan, din clasa V-a executind înmulţirea vege­
drumul transformării socialiste cipanţii la discuţii au scos în tativă a plantelor prin butaşi. şi acum aşteptăm să se golească minerilor. Aţa că, am căutat să
a agriculturii. Astfel, de la ale­ evidenţă atît realizările cît şi lip­ După citirea dării de seamă şi
gerile de anul trecut a mai luat surile care au dăinuit în munca buncărul... Numai goale să fie... facem calea întoarsă cit mai repede.
fiinţă încă o întovărăşire agrico­ de partid, venind totodată cu discuţiile purtate, adunarea de
lă în satul Galaţi şi trei înto­ propuneri de îmbunătăţire a in timp ce vorbea, ochii îi sein• rAm dat mina cu iov. Vastul şi Pom
vărăşiri zootehnice în satele Fi- muncii noului comitet de partid. partid din comuna Pui a trecut
zeşti, Feder'i şi Ohaba - Ponor. teicai de bucurie şi tb t timpul erau urat spor la treabă. Apoi <am 'ple­
Tot în această perioadă înto­ — Comitetul de partid din co­ la alegerea noului organ de con­
vărăşirile agricole din satele Po­ muna noastră spunea tov. Pom­ ducere. Şcoala de pe dealul îndreptaţi asupra celor două mor­ cat tiptil dui abataj, fără a deran­
nor şi Pui şi-au mărit perimetrul. pei Turcu, ar fi trebuit să spri­
V. A. CHI2IDULUI mane din abataj. ja pe ceilalţi.
O mare importanţă s-a dat şi jine în mai mare măsură tran­
dezvoltării întovărăşirilor zooteh­ sformarea socialistă a agricultu­ Pe dealul Chizidulul, printre sutele unor excursii cu elevii, cum a fost, de La un moment dai, se aude un — Este cea mai bună brigadă
nice. Un exemplu bun este în­ rii, iar la această -muncă să par­ de blocuri care alcătuiesc oraşul mun­ pildă, cea de la Govăjdia, cînd elevii hîrîit scurt, apoi •acesta se transfor­ de la mina Dricarii, ătlt la cantita­
tovărăşirea din Fizeşti care cu­ ticipe toţi membrii comitetului. citoresc Hunedoara, se află noua au fost în măsură să cunoască vechiul mă tntr-unul continuu. Craţerul co­ te, cît şi la calitate — am auzit
şocnlă medie mixtă în care sînt edu­ şi minusculul furnal, apoi alte excursii lector a pornit. După el, celelalte de alături, vocea tovdrăţalai Fiăler.
prinde acum un număr de 134 Vorbind despre îndrumarea caţi fiii şi fiicele siderurgiştilor. Din la Deva, Sarmizegetusa, Sibiu două se opintesc la început, parcă Şi să mai ştii ceva: Vastul este
pe care au dat-o membrii co­ curtea şcolii se vede în vale fostul etc., şi pentru care conducerea combi­ pentru a se smulge de stib greuta­ membru de partid, an om cu care
gimnaziu, azi, tot şcoală medie mixtă natului a asigurat mijloacele de trans­ tea cărbunelui cU care erau acope- ne mîndrim.
în care învaţă carte alţi şi alţi fii port.
de familii şi dispune de 137,G6 mitetului comunal de partid, co­ ai oamenilor muncii din Hunedoara. Mai
Important este şi faptul că o sea­ recuperării
ha. teren, 29 vaci şi 27-9 oi. Suc­ muniştilor şi candidaţilor de par­

Exemplul personal — metodă de muncă Mai înspre dreapta, aproape de şo­ mă de acţiuni ale şcolii medii mixte Plenara C.C. aii P.M.R. din ta problemă, sînt categorice s
seaua ce duce spre bluming, se zăreş­ din oraşul muncitoresc sînt duse în co­ 9—13 iunie 1958 trasează ca clare.
eficace în îransfoiwea socialistă a apicultorii te şcoala elementară maghiară din mun cu elevii şcolii profesionale de
Colonia clangăilor, iar lîngă stadionul pe lingă combinatul siderurgic. De sarcină principială tuturor orga­ Această certificare nu este
Darea de seamă şi •participanţii la 'ceastă metodă, a reuşit să atragă în Lazăr Ioan şi -alţii care nu numai că sportiv „Corvinu!" se înalţă blocurile pildă, la faza pe şcoală a festiva­ nelor de control instensificarea formalitate, aşa cum ap recL
au intrat cu tot pămîntul în întovără­ şcolii profesionale în oare se pregă­ lului orăşenesc, programul artistic şi muncii pe linia prevenirii, ur­ ză unii inspectori ai Băncii d
alegerea 'Comitetului comunal de partid întovărăşirea agricolă peste 90 de fa­ şiri dar au şi înaintat cereri !pentru tesc viitorii oţelari, furnaliştit lăcătuşi, sportiv al celor două şcoli s-a desfă­ măririi şi recuperării pagube­ Stat, ci un act eficace care ai
gospodăria agricolă colect-iv.ă. Acest cocsari şl strungari ai combinatului. şurat în comun, după cum comună a lor. .In lumina acestei sarcini
din Şoimuş au dezbătut pe lingă alte milii ca !50 ha. pămînt. început promiţător lasă să se întrevadă fos+ şi întrunirea tovărăşească a ele­ organele de inspecţie ale unită­ centuează responsabilitatea cor
că pe măsură ce munca politică şi m e­ Cînd a?n trecut pe la şcoala medie vilor în după-amîaza festivalului. Nu ţilor bancare au un rol impor­ ducerilor unităţilor economice d
multe probleme de partid, munca poli­ Mai puţin a aplicat metoda exem­ toda exemplului personal este extinsă, mixtă din oraşul muncitoresc, directo­ trebuie uitat nici concursul „Drumeţii tant. a recupera prompt şi in terme
şi rezultatele în munca de transformare rul şcolii, tov. Ţăndău, ne-a vorbit veseli" — pe tema „Ion Corvin de nele legale toate paigubete adi
tică dusa şi metodele folosite în sco­ plului personal organizaţiile de bază socialistă a agriculturii din comuna entuziast de posibilităţile elevilor hu- Hunedoara", la caTe ş i-.au dat con­ •In acest sens unele unităţi se avutului obştesc.
Şoimuş vor fi din -ce în ce mai fru­ nedoreni pentru a cunoaşte măreţele cursul elevii şcolii mixte împreu­ operative ade Băncii de Stat din
pul transformării socialiste :a agricul­ din Mintia şi Bătaia, unde unit mem­ moase. construcţii socialiste ce se ridică sub nă cu cei de ta şcoala de maiştri. regiune, cum sînt cele din In scopul întăririi eficacît-ăţ
privirile lor-, de legătura pe care şcoa­ Sebeş şi Alba M ia, 6ezîsind acestei certificări, a încetăţeia
turii în comună. ' bri de partid ca Bălan Ioan, Drăghi- Pentru a atinge acest scop, Comi­ la o are cu viaţa şl munca clocotitoa­ Pe lîngă lecţiile teoretice şi de la­ ;imiporita(Gi|a acestei acţiuni, au rii la întreprinderi a ideii re?
tetul comunal de partid din Şoimuş re din combinat, sau pe şantierele de borator, la şcoala medie mixtă din ora­ pornit imediat o campanie asi­ ponsabilităţii în ce priveşte re
Din darea de seamă, cît şi ’din ‘dis­ cescu Galenia şi Hăncilă Petru încă va îndruma şi sprijini, !prin membrii construcţii. Ne-a vorbit şi de faptul şul muncitoresc se desfăşoară în con- duă pentru recuperarea pagu­ ţinerea imputaţiifor, organel
de partid, comitetele de conducere şi că şcoala lor este patronată de combi­ diţiuni din ce în ce mai bune şl lec­ belor. Nici rezultatele nu aa in­ de inspecţie a ie .Băncii de Sta
cuţiile purtate, a reieşit că tn această nu şi-au făcut ’ereri pentru a intra în întovărăşiţi]' în vederea aplicării meto­ natul siderurgic, şi că acesta a creat ţiile practice la atelierul de lăcătuşerie. tim a t să se arate. din Brad, trebuie să efectuez
dei exemplului personal, metodă care multiple !posibilităţi pentru ca elevii O parte din materia !primă — necesară controlul ulterior 'asupra sînce
direcţie rezultatele cele mai ’bune le-a întovărăşiri. s-a dovedit a fi cea mai eficace în să .poată cunoaşte tainele principale­ prelucrărilor în atelier, a fost primită Dacă filialele amintite se pot rităţii certificărilor şi deci a mc
munca de . cooperativizare a agricul­ lor secţii a le combinatului, că, în nu­ de la combinat, Iar şcoala profesio­ minări cu munca şi rezultatele dului cum unităţile economic
obţinut organizaţia de 'bază din Şoi- Darea de seamă, precum şi discu-' turii. meroasele vizite, conducerea combin-a- nală a sprijinit procesai de pbfltehni- obţinute, nu aceiaşi lucru recuperează paigubeie. 'Or, aces
lulul a asigurat. grupelor de elevi, Ingi-, zare prin donarea unei maşini .meca-. se poate spune despre filialele lucru din pă'cate n-â avut loc
muş. Aci, membrii de partid, dînd <e- ţiile purtate de către tov. Munteanu Participanţii la discuţii au propus nerl competenţi pentru a da lămuriri nice de perforat. Şi faptul că în blo­ Brad şT" Petroşani. Cinstea de
şi au -hotărît ca metoda exemplului privitoare Ha desfăşurarea procesului de cul cocsartter s-a repartizat şcolii me­ pionierat' acordată organelor de Rezultatul este intirziere
xemplu personal, au fost primii care Teofil, Tudor-an Nicolae, Păcurar Du­ personal să fie aplicată de către toţi producţie. Nu odată, inginerii şl teh­ dii mixte un etaj (5 săli de înVăţă- inspecţie ale Băncii de Stat, creării unei opinti ferme in fr
comuniştii în întreaga muncă de par­ nicienii din combinat le-au vorbit ele­ mînt şi o cancelarie) denotă înţelege­ prin faptul că ele fac contro­ treprinderi privind recuperare
au intrat în întovărăşirea agricolă. mitru şi alţii, au arătat că din cele tid, precum şi în vederea respectării vilor despre realizările siderurgiei noas­ rea şi sprijinul combinatului pentru lul preventiv asupra recuperă­ pagubelor şi reîntregirea arvu
Statutului model al întovărăşirilor a- tre sau despre tehnica avansată din şcoala pe care o patronează. rii imputaţiilor, nu a fost la tuluii obştesc de la cei care l-a1
Exemplul personal al comuniştilor -ba­ 675 de familii existente în comuna gricole, care duce în m od sigur la în­ U.R.S.S. Grăitoare în aceste îniîlniri înălţime la toate filialele. păgubit. Nu este :un fapt înfîm
tărirea organizatorică şi economică -a a fost expunerea Inginerului E. Rusan In acest an şcolar, la şcoala medie plător că filialele n-au acorda
zar Ioan, foimie Cornel, 'Dubaru Pe­ Şoimuş peste 421 de familii sînt în­ celor patru întovărăşiri existente. de la termocentrala combinatului, oare mixtă din oraşul muncitoresc sînt pre­ .Astfel, filialele amintite — importanţa cuvenită prevederi
a vorbit despre vizita sa în U.R.S.S. văzute alte acţiuni cu ajutorul cărora ¦Brad şi Petroşani — au admis lor circularelor Ministerului d
tru, Damina Vasile şi alţii, a fost ur­ scrise în cele patru întovărăşiri agri­ In această direcţie primul .pas tre­ elevii vor cunoaşte şi mai multe din prin lipsa de atenţie a inspec­ Finanţe şi ale Băncii de Sta
buie făcut în direcţia atragerii de noi Tov. Ţăndău ri-a uitat să aminteas­ munca şi viaţa siderurgiştilor hune- torilor care efectuează controlul în această privinţă, deoarece ş
mat de mulţi cetăţeni din sat. Aşa cole, reprezentînd 6? !a sută din fa­ membri în întovărăşirile agricole, a că de sprijinul pe care şcoala l-a pri­ doreni. preventiv, ca unele unităţi eco­ îndrumarea şi controlul filiale
lucrării pămîntului în comun, pe bri­ mit de la combinat în organizarea nomice să depună acte care nu lor de către sucursala regional
s-a ajuns ca în prezent întovărăşirea miliile existente în comuna Şoimuş. găzi, a respectării asolamentelor, a GH. 'LUPAN purtau certificarea: „pagubele a Băncii de Stat au fos't insu
măririi fondului de bază şi pentru în ­ din imputaţii an fost reţinute de ficiente.
agricolă -din Şoimuş să cuprindă peste Acesta este un fapt îmbucurător. To­ la toţi şi in cote exigibile“.
, Dacă sucursala regională a
200 de familii de ţărani cu o /supra­ tuşi, s-a sezisat ca nesatisfăcător pro­ fţ acţionat prornpt pe linia sar
cinilor trasate de circularei;
faţă de 145 ha. de pămînt. centul de 20,4 la sută din suprafaţa respective, altfel ar fi munci
filialele pe linia recuperării pa
Comitetul comunal de partid, văzînd arabilă a comunei cuprinsă în întovă­ gubelor. Alături de toţi oameni
cinstiţi, care prin atitudinea Io
rezultatele bune obţinute de către or­ răşirile agricole. ostilă faţă de păgubitorii avu
fului obştesc luptă pentru reîn
ganizaţia de bază din Şoimuş, a ex­ Pentru -a se remedia acest neajuns, fregirea acestuia, unităţile ban
care din regiune trebuie .să-s
tins metoda exemplului personal şi în participanţii la adunare au subliniat că revadă^ orientarea şi să se încă
dreze în curentul de masă con
cadrul celorlalte organizaţii de bază şi în această privinţă ar trebui urmat tra delapidatorilor avutului obs
tesc.
aparţinătoare comunei. Astfel, organi­ exemplul personal al membrilor de par­
ZEVEDEl ŞTEF
zaţia de bază din -Boholt, -folosind a- tid Tudoran Nicolae, Munteanu Teofiţ.
controlor revizor la Serviciul
-mi-
regional de control şl revizi
iP Mi E fe A T II W li

făptuirea celorlalte sarcini -ce reies Pentru sărbătorirea pomului de iarnă Este inexplicabilă atitudinea
din planurile întovărăşirilor agricole. inspectorilor care au bagateli­

& aiă dz valiu m ea aetiaiiate Dacă în munca de transformare so­ Elevii clasei a IV-a a Şcolii piesă aflată în publicaţia „In­ zat importanţa certificării de re­
cialistă a agriculturii metoda exemplu­ elementare de 7 ani din Baia de structorul de pionieri“. ţinere a pagubelor, pe care con­
ţm m & am lui personal va ii aplicată de toţi Criş se pregătesc de pe acum ducerile unităţilor economice
membrii şi candidaţii de partid, de pentru a sărbători pomul de iar­ Decorul feeric — aspect de sînt obligate să o facă pe de­
1F Casa raională 'de cultură din ¦Ha­ prezenta cicluri de lecţii celor peste membrii activelor fără de partid, de nă. Sub îndrumarea învăţătoru­ pădure, cer înstelat etc. — şi claraţiile tip de salarii odată
ţeg desfăşoară o vie şi bogată activi­ '20 de cursanţi, recrutaţi dintre direc­ deputaţii sfatului popular comunal şi lui Gh. Marinescu, ei au pus iluminaţia., vor fi asigurate de cu ridicarea chenzinei a Tl-a. Şi
tate. Piuă in prezent, pe lingă această torii de cămine culturale, membri ai membrii organizaţiilor de masă, suc­ în repetiţie piesa „In noaptea către căminul cultural din Baia
casă de cultură au luat fiinţă urmă­ diferitelor brigăzi şi echipe artistice cesele vor fi cele aşteptate. Anului Nou“ de Ioana Zamfir, de Criş, iar costumele se vor aceasta, cînd prevederile unei
toarele formaţii c u ltu ra l-a rtistic e a n din raionul Haţeg. confecţiona cu sprijinul comi­
cor mixt compus din '65 ‘de persoane, 1. DOBROGEANU tetului de părinţi pe clasă. circulare a Ministerului de Fi­
N1CD SBOCHEA
nanţe şi Băncii de Stat în aceas-

o echipă 'de dansuri, o brigadă 'artis­

tică de agitaţie şi cercurile de tea­ OOOOGOOCÖÖOOOOÖKSÖDOOOOOt>OCOa^OOCX3COOCOtX5aoaCCCaOOOG:XXiOOQaO^OÖöQGQOCGeöOöC3Ö0OQOaüOSC©OÖC^iXX}QO(XXXX&XXX»OGQaCOOOCCCXX3OCOOOCi

tru, artă plastică, croitorie şi Un Ce­ In acţiunea de combatere a Despre unor Pentru combaterea altor dău­
naclu literar. In afară de 'acestea, vOr bolilor şi dăunătorilor din livezi nători, cum sînt păduchele din
mai lua fiinţă un cerc <de tnvăţârriînt un rol hotărîtor îl au stropirile dăunători ai livezilor, în lim pu! ie San Jose, păduchele ţestos al C. E. C.
agricol şi unul de cultură ,generală. de iarnă. Ele se execută după prunului, ouăle păduchilor de
De asemenea, zilele <trecute a avut căderea frunzelor şi pînă la des- ajută pomicultorii în lupta pe acestui produs se poate folosi frunze etc., stropirile de iarnă Procuraţi-vă din tim p
loc constituirea anei secţii externe de mugurire, cu o serie de substan­ care aceştia o duc împotriva dău­ calaicanul în amestec cu laptele se fac cu unul din produsele
¦teatru care a fost organizată cu ţe toxice pentru paraziţi. nătorilor. Scoarţa uscată de pe de var, în proporţie de 10 kg. următoare : ulei mineral horticol b lig a ţiu n i C.E.C. p e n ţ
sprijinul Şcolii populare de 'artă trunchiurile pomilor se curăţă cu calaican plus 3 kg. de var în doză de 5%, selinon în doză
din Petroşani, ;precum ţi cu înainte de a se executa stro­ curăţirea pomilor de cuiburile ajutorul unor râzătoare de fier, nestins Ia 87 litri apă. Cu a- de 750 grame la 100 litri apă. tragerea la sorţi din -
concursul 1teatrului d'e 'Stai »Valea pirile de iarnă, pomicultorii tre- de omizi şi de ouă de insecte. resturile rezultate din curăţire ceastă Stropire lichenii şi muş­ In cazul cînd livada pe care o
Jiului“. Cu prilejul deschiderii acestei 'b'uie să execute o serie de alte In regiunea noastră omizile pro­ se ard deoarece ele conţin spo­ chii se usucă şi se desprind cu stropim este puternic !infectată noiem brie a.c., cîn d in
secţii, a luat cuvîntul directorul casei lucrări care au ca scop să mă­ duc primăvara — în multe cen­ rii boii lor. uşurinţă de pe scoarţa ramurilor, de păduchele din San Jose, se
raionale de cultură, Aristică Spătaru rească eficacitatea stropirilor. tre pomicole — desfrunzirea po­ iar pomii respiră mai bine, de­ recomandă efectuarea a două fara cîşt?gurilor rnt
şi Petru Ciorcoveanu, director al Şco­ Astfel, se vor tăia din coroana milor. De aceea, omizitul este o Toate aceste lucrări pregăti­ vin mai viguroşi şi îşi recapătă stropiri, din care una cu ulei
lii populare de artă din Petroşani. In pomilor toate ramurile uscate lucrare foarte importantă. Cui­ toare stropirilor de iarnă se pot în scurt timp puterea de rodire. hofticol şi a doua cu selinon, 75.000 ş i 1.000 lei, se u
sau atacate de boli şi dăună­ burile de omizi se prezintă sub executa de către toţi pomiculto­ distanţate ia un Interval de mini­
'cadrul sedii'ei externe d'e teatru -se vor tori. Aceste resturi pot îi folo­ forma unor frunze uscate ce a- rii. Ele nu necesită cheltuieli de Pentru distrugerea sporilor ce mum 45 zile. acorda şi num eroase cişi
tîrnă de ramuri. Omizitul se e- materiale şi se cer a fi făcute produc diferite boli şi care !ier­
xecută, fie cu mina, fie cu aju­ într-o perioadă de repaus, adică nează pe scoarţa ramurilor, po­ Stropirile cu aceste produse gu ri în obiecte ca :
torul unei prăjini despicate la în timpul iernii. Lucrările men­ mii trebuie stropiţi iarna cu zea­ se pot executa numai de către
vîrf. In afară de cuiburile de ţionate sînt singurele care dau mă sulfocalcică sau cu zeamă centrele de combatere a bolilor 1 motocicletă de 31
omizi, în coroana pomilor, mai rezultate bune în combaterea unor bordeleză. Cu zeamă sulîocalci- şi dăunătorilor care dispun de
ales la măr şi păr se găsesc boli şi dăunători. De aceea este că, în proporţie de o parte zea­ aceste substanţe, precum şi de cmc. ; 2 ceasuri de a
ouăle diferitelor insecte. Acestea necesar să li se acorde impor­ mă la 5 părţi de apă, se stro­ aparatura necesară. Aceste pro­
site pentru foc. Prin înlăturarea pot îi răzuite cu ajutorul unui tanţa cuvenită. După executarea pesc pomii atacaţi de îăinare şi duse se !acordă în mod !gratuit Schaffhmsen ; 2 garnitu
cuţit de lemn. Ele trebuie nea­ acestor lucrări pomii pot îi stro­ de monilioză, cu excepţia pier­ în cazul combaterii păduchelui studiro „Mioriţa’'; 2 M ei
( fa tm ta .fi m ramurilor uscate se distrug spo­ părat răzuite pe un sac, sau pre­ piţi. Stropirile se fac în funcţie sicilor, care se stropesc cu zea­ din San Jose. Stropirile se pot
rii unor ciuperci parazite care lată aşternute pe lîngă rădăcinile de paraziţii pe care dorim să-i mă bordeleză în concentraţie de aplica cînd pomii nu sînt aco­ 20are „Rubin"; masi
combatem. Pentru combaterea 2%, deoarece ei nu suportă zea­ periţi cu zăpadă şi temperatura
d i(a & a v z a p r e ie i produc boli primejdioase pomi­ pomilor. muşchilor şi lichenilor, care în ma sulfocalcică. permite zvîntarea soluţiei pînă aragaz, aparate de radi
lor fructiferi, precum şi diferiţi livezile neîngrijite de !pe dealu­ în seara zilei în care se face
In campania de difuzare a presei dăunători ce iernează în lemn Strîngerea şi arderea frunze­ ri ie înalte, constituie o povară Cu zeamă bordeleză, în ‘doză stropitul. maşini, de cusut, 'bielelei
sovietice pentru anul '1539, campanie cum s'înt: cariul scoarţei, sfre­ de 2% (2 kg. de piatră vînătă
delitorul tulpinilor sau păduche­ lor şi fructelor mumifiate repre­ a pomilor, se poate folosi seli- plus 1 kg. de var nestins la 100 Aplicînd aceste recomandări maşini de spălat rufe, c
încheiată cu cîteva 'zile în Urmă, prin­ le din San Jose care se găseşte asigurăm sănătatea pomilor din
zintă' de asemenea o lucrare ne­ non în concentraţie de 750 gra­ litri ap;;), se combate pătarea livezile noastre şi o recoltă bo­ voare de lină şi altele.
tre oficiile poştale din raionul Sebeş gată pentru anii ce urmează. W»-.-.... t n. , . ». . , , ^
cesară în acţiunea de combatere me ia Î 00 litri de apă. In lipsa cafenie a fructelor şi frunzelor.
•ing. GHEO'RG’HE LEFTER « ..« r, •»-* h k •4
a bol ilor. Curăţirea tr unchiuri joi
icare şi-:au realizai şi depăşit primele pe scoarţa ramurilor, păduchele Staliirrrea experimentală pomicolă ^Oferte de servie
pomilor de muşchi şi licheni, de
planul a fost oficiul Ungurei, condus lemnos şi alţii. Ramurile groase Geoagiu
scoarţa în care se adăpostesc
de iov. Ioan Fizing. Exemplul oficiu­ care sînt uscate sau atacate de •BIROUL DE TURISM !
tot felul de gîndaci şi ouăle lor, EXCURSII PETRO-ŞAr*
lui Ungarei a fost urmai de oficiile boli şi dăunători se taie cu fe­

poştale Săsciori, Miercurea şi Guriţa. răstrăul sau cu foarfecele de tă ­ angajează :

PpdUzările frumoase obţinute în în­ iat pomi. 'Rănile ce rezultă după — cabanieri cu soţii b
oătărese
deplinirea planului de difuzare a pre- i tăierea ramurilor trebuie unse
s ei sovietice au mobilizai şi m ai miăt cu mastic, sau ceară de altoit — magazioner centrali
—- contabil cabane
pe diriguiţii oficiilor poştale din raio­ ¦ — secretară dactilografă
’ — om de transport
nul 'Sebeş, în vederea realizării pla­ pentru a se împiedica putrezirea

nului de difuzare a (tlduror publica­ lemnului prin infiltrarea apelor

ţiilor pe anul viitor, din pfoi.

RDMAN BUŞTEA O altă lucrare importantă este *»».t«fc».Vi »./•..».