Page 87 - 1958-11

Nr. 1225
In s p r ijin u l îurnaliştilor Clubul ufo u activitate
#•
¦ ţ-> e ia începutul lunii noiem- cu v agonale, şt erau chemaţi
¦ I r brie, un grup de comu- pentru alta.
¦ riişti de la mina Ghelar au tri- In abatajele unde lucrau e- au dat de asemenea cantităţi X
¦ mis o scrisoare jurnaliştilor chipele conduse de tinerii Vic- mari de minereu peste plan. «
t hunedoreni. Scrisoarea era tor Jalbă, Gheorghe Bidiga, In general, toate brigăzile con- X
¦ Scurtă, scrisă simplu, dar cu- Ioan Pali, Gheorghe Buzdu- duse de tineri şi-au respectat »
prindea o mare hotărîre. Prin
ea, comuniştii din Ghelar se
angajau să sprijine eforturile
jurnaliştilor in lupta lor pen­
tru a da patriei cit mai mult
metal.
„în numele colectivului 'de
muncitori, tehnicieni şi ingi-
neri de la mina noastră — se
* ---- --------- ---- —
¦* mai rmdt decît prevede planul“. [anţ arată că minerii îşi res-
Iniţiativa preţioasă a comu- pgcfa cuuîntul dat.
niştilor s-a răspîndit repede la Pe mină> M re , 20 no- — Ce să fac, întrecerea-i in- X
fiecare loc de muncă.
- Ai auzit ? îi spuse a doua
* zi tînărul Teodor Bucureştea- f m din .m m
J nu, şef_ de echipă, lui Gheor- Desigur că în acmstă canti.
* S^e Bidiga, de asemenea ti-
năr şi şef de echipă. întrece- ş-t am pU(ga spune că au o
rea noastră are un alt obiec- parfe bună. Echipa lui Victor
tiv. Ce zici, ne prindem ?
* — Mai încape vorbă
* mai multă fontă, mai multe $
Tinerii\ şi-au bătut palma
* 8r0a> bătucită de irmncă. Şi rSşteanu a dat cu
* aceea
asemenea lor, în ziua a.ceea,
* *
'o multe mîini s-au strîns, făctnd ?usă de Gheorghe
: rea, delta, cum îşi cunoaşte
legăminte să fie alături de co-
m u n i f t i I n turta p m ku mai rm,tzal
•o mult minereu furnalelor.
I Zilele au trecut una după <>
¦ alta, fiecare mai plină de rod. ¦
« Vagonetele goale nu mai pri- ţ
¦ dideau cu scosul minereului de ¦
In 1¦ fier din abataje către „ziuă“. *
¦ Şi cei care au avut mai mult ¦
I S* de alergat, au fost desigur me¦
4 canicli locomotivelor electrice. *
¦ N-apucau să ducă o garniturălx-ea\a lunilor, aş fi crezut că mă
TIN ER I MINERI
FR U N TA ŞI D E L A MINA
OHEL AR
ŞTEFAN PRUNA
tehnician miner în raionul 111
GHEORGHE SIMION
şef de schimb în echipa nr. IÔ2
CORNEL' MACARIE
miner în echipa nr, 109
7 5c -j c r.r a - g a.T- înşeală. La Şcoala profesională minie­
r wtuMüti sm iAtism um t Pair: 3
’.«s#* ^ j La orizontul VI
a
117,1 la sută, vele ale lui Ioan J
Pali şi Gheorghe Buzdugan, $
Minerii au ieşit din şut. Ziua Zaneni care fac parte din echi­
a fost bogată în satisfacţii, pa de dansuri. La bibliotecă,
s-a dat minereu peste plan şi cei mai frecvenţi vizitatori sînt
oamenii sînt mulţumiţi. O oră Petru Tunaru, ucenic la şcoa­
gan, la fel ca şi în abatajele angajamentul şi pînă lasfîrşi- •¦¦¦*¦* mat târziu, aceiaşi mineri, dar la profesională minieră, şi Eu­
¦¦¦¦¦¦¦¦*¦¦ • de data aceasta îmbrăcaţi bine, genia Furdui, bobinatoare la
unde lucrau echipe conduse tul lunii vor să fieprinţre e-
chipele fruntaşe pe mină. se întâlnesc din nou pe stradă. atelierul mecanic al minei.
Tinerii ghelăreni care activea­
Tinerii urmează iniţiativa Acum citeva zile, la ieşirea — Noroc bun !
din şut, tînărul Victor Jalbă — -Bun noroc! ză la club pregătesc spectacole
comuniştilor — La club ? pe care apoi le prezintă in faţa
s-a intilnit cu Ioan Pali. Şi-au — Intr-acolo... minerilor şi a celorlalţi locui­
tori din comună. Cei care prefe­
întins mina şi au rostit tradi­ Şi câte doi, cîte trei, mai toţi ră insă cinematograful, îl au la
tineri, minerii se duc la club. dispoziţie. Cinci spectacole pe
de comunişti, întrecerea pen- ţionalul salut mineresc: Unii au repetiţii la fanfară, al­ săptămână la cinematograf sînt
ţii la echipa de dansuri, alţii suficiente.
tnJ „ nh±ta ne fum alM i cu cit-' : — Noroc bun! merg la cursul de pregătire pen­
tru fanfară. Desigur, unii dintre Acum, în serile de iarnă, la
aceştia se duc la bibliotecă. club e multă animaţie. In afară La mina Ghelar, lucrează multe echipe formale din tineri. Aportul lor
de cei care fac diferite repetiţii,
La Ghelar, minerii îşi petrec mulţi mineri joacă şah, dansea­ în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie este mare. De asemenea,
timpul liber în mod plăcut. In ză, ascultă muzică la radio. Pi-
de ia pornirea ei, un scurt bi- doi veseli. special tinerii care activează în nă seara tîrziu, clubul este, cum echipele formate din tineri dau atenţie calităţii minereului, introducerii me­
fanfară şi în echipa de dansuri s-ar spune, locul cel mai g ălă­
sînt nelipsiţi de la club. Printre gios şi mai vesel din Ghelar. todelor avansate de extracţie etc. Printre cele mai tu n e echipe de tineret se
ei, electricianul Gheorghe Ma-
— Aşa vasăzică, Ioane, m-ai X lea, strungarul losif Puvac, lă­ — Păcat, spunea responsabi­ numără şi aceea condusă de Nlcolae Simina, care lucrează la raionul ’IH,
cătuşul Ioan Gostian, care lu­ lul clubului, că nu avem mobi­
întrecut... î crează la atelierul mecanic al lier pentru noua clădire a clubu­ orizontul VI. Această echipă îşi depăşeşte planul de producţie ;în flecare
minei, sînt văzuţi aproape în fie­ lui. Acolo activitatea ar fi mult
care zi. Gheorghe Matea, este mal bogată, pentru că avem lună cu 8-ÎO la sută. t
responsabilul echipei de dansuri, spaţiu mult. Cred însă că în
iembrie, minerii au extras pes- trecere, Victore, a răspuns • losif Puvac şi Ioan Gostian sînt curînd şi problema mobilierului IN FOTOGRAFIE: Schimbul întîl al echipei conduse de Nlcolae Simina,
tg /<w L%8 tong & mine_ cei mai buni elevi la cursul de va fi rezolvată. Iucrînd la extracţia minereului de fier.
J 2 11. Pcăl. Acum sînt eu înainte, dar ¦ muzică pentru fanfară. Tot pe
pînă la urmă nu se ştie. Prin- ¦ la club pot fi văzuţi mai des Intr-adevă-r, noul local al clu­
cipalul însă nu-i care dintre ¦ tinerii losif Zaneni şi Mania bului este mare, luminos, spa­
noi a dat mai mult peste plan. ţ ţios, lucrat după •o arhitectură
Principalul este că din mina * modernă. Dacă ar avea mobilie­
tinerii îşi au partea lor. noastră se trimite furnaiistHor, ¦
acum, mai mult ca altădată, ¦
D e cîte ori privesc bucata
de limonită cu interca­
laţii de azurit îmi vine fără comitetului de întreprindere.
să vreau în minte chipul teh­ Prună face prezentările.
Jalbă şi-a depăşit planul pe nicianului Prună Ştefan. Cum
l-am cunoscut, împrejurările, — Simion Gheorghe.
"perioada amintită cu 10,7 la minereu de fier. Asta înseamnă * contează !prea puţin pentru E potrivit de statură şi în­
a le înşira aici. Trebuie să desat. Faţa-i măslinie, e băr­
cea a Teodor Bucu- spun însă că el a fost cel bătească şi plăcută. Nu-i dai
care mi l-a recomandat şi mai mult de 24 ani. De 'la ei
2 la mcssuoi-nt,aăP-r°Psmpt°erarJrîş!fanleielnscbită..*punÎtnueţrenil-ieacgirm,ăisnnpuau?.nsÎ,nţdealergie-aa t prezentat pe Simion Gheor­ cun aflat mai multe. Am aflat,
J ghe. spre exemplu, lucru care m-a
mud minsrga> Bidiga J surprins deosebit, că e de
Cine e Simion Gheorghe? meserie pescar. Tehnician pes­
Pl°m l Niţică răbdare. car. Cunoaşte Htrşova, Dună­
, . ., •k abatajul. A pescuit şi .pe ma­
Eram la ba­ re. Spatele lat, braţele puter­
za rostogolului
90, la. 150 me­ nice, arată că
O tri sub pămint. a tras la rame,
— El nu-i că a minuit is­
rul necesar, ar fi unul dintre polul fără să-şi
jaici, lucrează cruţe forţele.
cele mai frumoase cluburi din La Ghelar a a-
de noapte, spu-\
vizită lae c h ip a 90regiune. Conducerea minei şi juns prin ’54.
comitetul sindical trebuie să re­ se într-un tir-,
zolve problema mobilierului cit După armată a
ziu Prună. V or-
venit înapoi, la
oarele încălzea puternic. mai repede. bele se pierdu
Dacă n-aş fi ţinut soco- fund, era acoperit' de un covor din fişii orizontale transversale mină. Îndră­
negricios, ca ornament. Locata­ râ în noaptea'
rii : un tânăr blond, înalt, cu pe direcţia zăcământului cu ram- gise meseria
galeriei, fără e-
m m \Ebleiere în vatră. In urma apli­ § 0 SFREJLE de miner.
cou, ca intr-un balot uriaş
pe la începutul lunii sep­ miinile mari, de vreo 24—25 cării -acestei metode s-a lichi­ de vată. — Şi metoda? îi întrerup
tembrie. Şi cu toate acestea, de ani şi un bărbat mic de sta­ şirul povestirii.
tură, care să fi tot avut vreo dat complect rambleierea ma­ Vasăzică nu-i în şut. Pri­
era a doua jumătate a lunii 32—33 de ani. N-am reuşit să-l vesc la lumina lămpii cu car­ — Care metodă ? mă în­
noiembrie. ghicesc pe şeful acestei familii. nuală. ° Minerii din Ghelar desfă­ bid foaia de bloc-notes pe ca­ trebă nedumirit.
Am remarcat doar că tînărul re Prună desenase cu mină
In curtea exploatării miniere — In afară de asta — spune şoară o întrecere rodnică. De la sigură schiţa metodei de ex­ — E x p lo a ta re a p rin f iş ii L>-
Ghelar nu se zărea nimeni. Nici ploatare preconizată de Si­ rizontale s u p r a p u s e !
inginerul Mera, care era de fa­ începutul anului şi pînă în ziua mion. Metoda in sine e sim­
plă şi de mare randament: — Aaa! Să vedeţi cum s-a
ţă — randamentul acestei echi­ de 20 noiembrie, ei au dat peste se înlătură rambleiatul cu lo­ întîmplat. Eram militar. In­
pata, permite recuperarea tr-o seară, la club, mi-a că­
în birouri nu găseai vreun om. cel blond ţinea în mină o maşi­ pe a crescut la 3,5—4 tone pe plan 21.807 tone minereu de lemnului în proporţie de 50— zut in mină o revistă sovie­
60 la sută, duce la o sporire tică. Acolo am găsit-o. Anul
Unde să fie ? nă cu care sfredelea peretele post faţă de 2,9 tone pe post, cit fier. a productivităţii muncii, de a- acesta, la reangajate, mi-am.
proximativ 30 la sută. In pre­ amintit de ea. şi am propus-o.
Cu greu l-am găsit pe tov. din fund, iar tovarăşul său fă­ era planificat. Datorită aplică­ ° In prezent, la Ghelar, ur­ zent se experimentează. Abia Şi fiindcă am propus-o 'eu,
s-a atacat prima fişie. Viito­ ¦mi s-a dat s-o aplic. Sîntem.
Lăseuţoi, secretar al comitetului cea „curăţenie“ prin cameră, rii acestei metode, -echipa tână­ mează cursurile de muzică 32 abia la început, însă sper să
rul, cu siguranţă, după păre­ facem treabă bună cu ea. De
de întreprindere. încărcând cu trocul, intr-un va- rului Bucureşteanu recuperează de tineri. Dintre aceştia 12 sînt fapt eu n-am prea mare merit.
rea celor din abataj, va con­ Oricine putea s-o propună.
— Aş vrea să cunosc o echi­ gonet, aflat „in coridor“, restu­ lemnul de mină în proporţie de deja pregătiţi pentru a intra în
firma presupunerile. Minerul Simion e modest.
pă de tineret fruntaşă — i-a-m rile de piatră. 75 la sută, ceea ce reprezintă formaţia fanfarei, alături de cei Asta de fapt e şi părerea or­
ik tacilor lui — Napău, Hladeşi
spus. Omul a zâmbit, apoi a Am făcut cunoştinţă. Cei doi o economie însemnată. mai în vîrstă. Scripcaru.
Intîmpiarea a făcut să-l in-
căzut pe gînduri. In sfârşit s-a e ra u : Teodor Bucureşteanu, şe­ Am observat că Bucureşteanu • Biblioteca clubului din Ghe­ Am mai aflat un lucru
privea spre frontul de lucru. Nu lar dispune de aproximativ tilnesc după-atniază in sediul vrednic de spus. Nu de mult,
decis. ful echipei şi Grigore Branişte. era greu de înţeles că doreşte 25.000 volume. Cu toate acestea, cu ocazia unui schimb de o-
să fie lăsat să-şi continue trea­ numărul cititorilor este scăzut. noare, tînărul şef de schimb
— Să nu crezi că am căutat — De fapt, a început vorba ba. l-am urat spor la lucru şi Bibliotecarul are desigur un cu­ de la brigada 102, împreună
am plecat. In drum spre „zi“ vânt greu în rezolvarea acestei cu cei mai sus-amintifi, a bă­
numele unei echipe fruntaşe. A- tînărul Bucureşteanu, echipa am mat aflat ceva-: echipa lui chestiuni. tut recordul orizontului V I :
vem m aâ multe, dar dumneata noastră este formată din 12 oa­ Bucureşteanu îşi depăşeşte pla­ 16 rîzne de minereu în 8 ore.
nul lunar cu 15—20 la sută. De ® Şcoala profesională minie­
vrei una. Ei bine, aici e partea meni. Dintre ei, 10 sînt utemişti la începutul anului n-a fost ni­ ră, a contractat de rfiai multă — E mult ? mă fac a nu
vreme cu O.C.L. Aprozar Hune­ pricepe.
grea. Am căutat să găsesc cea şi candidaţi de partid. Toţi sînt ciodată sub plan. doara, cantităţile de legume şi
mai bună echipă. Nu ştiu dacă tineri. Şi Toma Pană şi Petru zarzavaturi ce-i sînt necesare — Ducă-i record...
Şi-acum, cînd scriu aceste pentru iarnă. Aprozarul din Hu­ k J*
am reuşit acest lucru, dar vreaiu Mamcaş. Dar cel mai tînăr este rânduri, îmi stăruie în minte nedoara i-a dat repartiţie pentru
abatajul acela luminat de lămpi­ depozitul din Ghelar. Dar depo­ Seară. Din sala clubului
să te conduc la echipa "ţinaru­ Petre Sandu, absolvent al Şcolii nou, un tînăr potrivit de sta­
tură şi îndesat, cu o paletă
lui Teodor Bucureşieanu. îşi profesionale din Ghelar, în vîrs- de tenis de masă in mînă
se îndreaptă domol către
depăşeşte cu regularitate planul. tă de 20 ani. Cu toate acestea le cu carbid, unde lucrează e- zitul amintit nu dispune de nici „Blocul absolvenţilor". Peste
Am pornit împreună. In faţa noi nu ne lăsăm. N-avem prea chi-pa celor 10 utemişti şi candi­ o cantitate de legume şi zarza­ cîteva minute un geam se lu­
multă experienţă, in schimb a- minează, spărgind cu o .pată
noastră a apărut o „pinză“ din vem multă dragoste de muncă alb-galbenă negrul zidului.
şine de caile ferată îngustă. Două
Orele trec. Zece, unspreze­
dintre ele se pierdeau în cele şi... sîntem tineri şi nu ştim să
ce... Oare întîrzie somnul ?
două guri întunecoase, ce se obosim. daţi de partid., abatajul tineri­ vaturi. Crede oare O.C.L. Apro­
Sau, cartea e din cale afară
deschideau puţin primitoare in — O problemă grea pentru lor, de unde pleacă, încă de la zar Hunedoara că dintr-un de­
faţa oaspeţilor novici. de interesantă ?
noi — spune tov. Lăseuţoi — 6 noiembrie zeci de tone de mi­ pozit gol, pot ieşi zarzavaturi
Tînărul1 miner Simion
Pe galerii întortocheate, apoi era rambleierea, care pînă la nereu de fier in contul anului doar la semnul magic al unei
Gheorghe citeşte.
pe puţ şi în sfîrşit pe un suitor, data de 1 ianuarie era făcută 1959. repartiţii ?
am ajuns. La ieşirea din suitor manual şi care se mai face şi
am zărit o „cameră“ căreia îi astăzi la unele locuri de muncă.
lipsea un perele. Era luminată — Da, aşa este — interveni
de «teuă -lămpi ;de carbid. In imediat Bucureşteanu. De la a-
toate păpţile nu se vedea altce­ cea-s-tă dată însă, noi aplicăm
va decât -piatră. Peretele -din metoda exploatării minereului
La şcoala viitorilor mineri
f) ra tocmai în pauză. In curtea Şcoala profesională din Ghelar pre­ WAAAAW «
K j t şcolii profesionale miniere, uce­ găteşte mineri şl mecanici de mină.
nicii se jucau. :!n biroul profesorilor Sînt acum în şcoală 163 de ucenici. Pagină redactată de:
însă, se discutau lucruri Importante. Anul acesta au absolvit 69 şi au fost
Trebuiau selecţionaţi cîţiva dintre cei admişi în anul I 40 de copii. ’Majo­ Gh. Pavel
m ai bani ucenici pentru a fi ‘eviden­ ritatea sînt tot fii de mineri. La Ghe­ Â. Jurca
ţiaţi la gazeta de perete. Gine crede
reă aceasta este o treabă uşoară se lar, mulţi urmează tradiţia din părinţi P rintre echipele fruntaşe de la m ina G helar se num ără ş i aceea condusă de tînărul N. Ano’ronache VV'
Foîo : I. Terek
ră din 'Ghelar sînt mulţi ucenici si­ şi bunici, sau cum s-ar spunej mineri Teodor Buciireşteana. . 1 •>i
litori. Pe care s |-i evidenţiezi ? din tătâ-n fiu. • ’-M*
.In foto.: O .parte d in ech ip a con du să d e T eodor B ucureşteanu , la lucru in abataj.
Despre Petru Tunaru din anul O scurtă vizită prin clădirile şcolii
bl A, ce părere aveţi ? întrebă direc­ şi oricine rămîne uimit. Săli de clasă
torul. luminoase, bine dotate, dormitoare scli­
pind de curăţenie, călduroase, sală de
— Tunaru e cel mal bun ucenic din cantină încăpătoare, masă bună, îndes­
şcoală. Aşa că în privinţa lui nici nu tulătoare. Ucenicii au toate condiţiile
m ai discutăm, răspunse unul dintre să înveţe. Şi după cum spunea direc­
!profesori.
torul şcolii, majoritatea se străduiesc
— Dar despre Neagoe Oruceru din
anul III B? să-şi însuşească nu numai meseria ci
— Bun şl el. şi cunoştinţele teoretice ce li se pre­
Pînă la urmă, selecţionarea s-a fă­
cut. in afară de cei doi menţionaţi mai dau. Aşa se face că an de an, de pe
sus, au mai fost evidenţiaţi Gheorghe
Todică din anul 111 B, Petru Melin- băncile acestei !şcoli ies mineri şi me­
cearu din anul II B, Simion Pupăză
din anul lll A şi alţii, canici de mină bine calificaţi, sîrguin-
cioşi, disciplinaţi şi dornici să ia
parte ia marea bătălie pentru tot mai
mult minereu patriei.