Page 88 - 1958-11

Pas. 4 n rr snr> ujSMürm Mp 1995
mm ^:"« s sE r

Ho puternic ecou al propunerii U.R.S.S. juJ&UTtejbe ştiri • juItUruele ştiri •?Mrrtalg ştiri*
în problema germană

— Un articol al lui Walter Lippmann
din „New York Herald Tribune“

NEW YORK 26 (Agerpreş). Desigur, Departamentul de Stat

Ziarul „New York Herald Tri­ continuă să susţină vechea for­

bune“ a publicat un articol de mulă oficială potrivit căreia Ger­

Walter Lippmann, consacrat mania trebuie reunificată în ur­

problemei germane. Lippmann ma unor alegeri libere...“. Lip­

apreciază propunerea Uniunii pmann arată că „cele două Ger­ Uniunea Sovietică ocupă primul loc în lume Vizita delegafiei de partid S .U .A . infenf ioneaz?
Sovietice de a se pune capăt ră­ manii evoluează în mod cu to­ în ceea ce priveşte pregătirea de specialişti
tul diferit şi o încercare de a le şi guvernamentale a R. Cehoslovace să intensifice
măşiţelor statutului de ocupaţie unifica în momentul de fată ar
din Berlin ca o tendinţă de „a

încuraja hotărîrea germanilor fi extrem de grea“. cu studii medii şi superioare în R. P, Bulgaria înarmarea Germaniei
din vest“ de a duce tratative cu „In Germania occidentală,

R. D. Germană. „De fapt, scrie scrie Lippmann în continuare, MOSCOVA 26 (A gerpres).— porul sovietic. In prezent este SOFIA 26 (Agerpres). — La la Sofia din călătoria sa prin occidentale
TASS anunţă : Luind cuvântul
Lippmann, cele două grupuri există o stare de spirit care se la conferinţa de presă organiza­ necesar de a apropia mai mult 25 noiembrie delegaţia de partid Bulgaria.
tă la Comitetul de stat pentru
de germani poartă de pe acum accentuează în permanentă în relaţiile culturale cu străi­ şcoala de viaţa practică, de a şi guvernamentală a R. Ceho­ Seara, oaspeţii cehoslovaci au NEW YORK 26 (Agerpres).
tratative, după cum se spune, favoarea tratativelor cu Germa­ nătatea, Evghenii Afanasenko, ridica nivelul de cultură gene­ slovace, condusă de Antonin participat la recepţia oferită în După cum anunţă Raymond,
la nivelul tehnic şi aceasta este nia răsăriteană. De pe acum în ministrul Invăţămîntului al cinstea lor de Gheorghi Damia-
confirmat de acordul comercial rîndurile celor două grupuri de rală al tineretului, calificarea Novotriy; prim-secretar al C.C. nov, preşedintele Prezidiului A- corespondentul din Washington
care a fost anunţat la 21 noiem­ germani se duc mai multe discu­ R.S.F.S.R., a declarat că in pre­ lui in producţie, este nevoie de al Partidului Comunist din Ce­ dunării Populare a R. P. Bulga­ ai ziarului „New York Times“.
brie. Politica promovată de gu­ ţii decît prevede politica oficială zent in Uniunea Sovietică la a educa pe tineri în spiritul li­ hoslovacia, preşedintele Repu­ ria şi de Anton Iugov, preşedin­ Statele Unite au hotărit ca la
vernul sovietic prevede lărgirea de nerecunoaştere... fiecare patru persoane una în­ nei atitudini comuniste conşti­ blicii Cehoslovace, s-a înapoiat tele Consiliului de Miniştri. viitoarea sesiune a N.A.T.O. să
vaţă. Uniunea Sovietică, a spus ente faţă de muncă. discute problema „slăbirii res­
acestor tratative pentru realiza­ In felul acesta, ideea sovietică el în continuare, ocupă primul
loc în lume in ceea ce priveşte Dezbaterea activă a proiectu­
rea în ultima instanţă a unei în­ asupra tratativelor în problema pregătirea de specialişti cu stu­
dii medii şi superioare. In 1957 lui tezelor, a subliniat Afana­ Declaraţia fostului ministru de Externe tricţiilor referitoare la forţele
ţelegeri politice in legătură cu o constituirii unei confederaţii nu şcolile medii tehnice au promo­ senko, arată că poporul sovie­ armate şi producţia de război
reunificare limitată a celor două este deloc prost primită de ger­ vat de 68 ori mai mulţi specia­
lişti decât au fost promovaţi in tic participă activ, ca întotdeau­ a i B r a z ilie i
state germane“. manii din vest. După ce Adena­ Rusia in 1-914, iar instituţiile ale Germaniei occidentale“. Es­
de învăţământ superior — de 22 na , la dezbaterea problemelor
Ocupindu-se de propunerea uer va părăsi scena, ideea aceas­ de ori mai mulţi specialişti. RIO DE JANEIRO 26 (Ager­ ha“ publică o declaraţie a lui te vorba de întărirea forţelor
R. D. Germane de a se consti­ ta va avea mari sorţi de a de­ celor mai importante din viaţa maritime militare ale Germa­
veni cu totul reală...“. Conferinţa .de presă de La Co­ pres). Ziarul „Gorreio da Man- Oswaldo Aranha, fost ministru niei occidentale în Marea Balti­
tui o Confederaţie a celor două mitetul de stat pentru relaţiile statului sovietic. de Externe al Braziliei, cu oca­ că, întărirea rolului lor in patru­
state germane, Lippmann scrie: Subliniind că puterile occiden-, culturale cu străinătatea a avui zia invitării sale în U.R.S.S. lările din Oceanul Atlantic., pre­
„Situarea Moscovei în favoarea tale nu au propuneri constructi­ loc cu prilejul publicării in ve­ In Cuba cum şi întărirea forţelor arm al r
ideii unei confederaţii germane ve pentru rezolvarea problemei derea discutării de către între­ „Brazilia — a spus el — este
mi s-a părut foarte atrăgătoare, germane, Lippmann scrie: gul popor al proiectului tezelor Lupte înverşunate * unica ţară din lume cu peste
C.C. al P.C.U.S. si ale Consi­ o0.000.000 de locuitori care nu
liului de Miniştri al U.R.S.S
ţinând seama de faptul că în luna „Neavind o politică proprie in „Cu privire la întărirea legătu­ aublocat oraşul Santiago întreţine relaţii cu Rusia, şi a- terestre ale Germaniei occiden­
rii şcolii cu viaţa, şi cu privire ceste relaţii ne interesează în tale cu tancuri şi alte tipuri de
martie, aflindu-mă la Bonn, am problema unificării Germaniei, la dezvoltarea continuă a siste­ HAVANA 26 (Agerpres). — vernamentală, avînd in frunte măsură mai mare pe noi decît armament.
mului învăţământului public in La 25 noiembrie postul de radio patru tancuri, a fost nevoită să pe Rusia. De asemenea, preferăm
auzit vorbindu-se despre aceasta am început să ne cramponăm in tară“. să facem abstracţie de existenţa Raymond arată că S.U.A. in­

în numeroase cercuri suspuse. mod isteric de statu quo-ul“. Totuşi, a spus în continuare

zm i ministrul învăţământului, in e- al insurgenţilor cubami a anun­ se retragă. Un tanc a fost dis­ Chinei, cînd la fiecare 4 locui­ tenţionează să livreze Germa­

Cimvorblrlle rc&cmiHon-Nlion tapa actuală a construcţiei co­ ţai că forţele insurgenţilor au trus. La Santiago se află pu­ tori de pe glob, unul -aste chi­ niei occidentale în luna decem­

muniste în ţară, succesele do- blocat importantul oraş Santia­ ternice unităţi terestre, aeriene nez. Cum putem exclude din re­ brie 1958 rachete de tipul „Ho-
laţiile noastre un sfert din ome­
LONDRA 26 (Agerpreş). — discutat problemele „care pre­ bîndite nu mai pot satisface po- go, întrerupind legăturile aces­ şi navale ale guvernului. Potri­ nire" şi în acelaşi timp să vrem nest John“, „Matador“ şi „Nike
zintă interes comun pentru An­ tuia cu restul Cubei. Insurgen­ vit agenţiei United Press In­ menţinerea păcii ? Pacea este Ajax“, care pot fi folosite atît.
La 25 noiembrie, primul minis­ glia şi Statele Unite“ — printre ţii controlează toate căile ferate ternational, marea majoritate a un lucru indivizibil, care nu se cu încărcături obişnuite, cit şi
tru al Angliei, H. Macmillan, a care problemele comerţului mon­ şi şoselele care duc da Santiago celor 250.000 de locuitori ai o-
primit pe R. Nixon, vicepreşe­ dial, problema Berlinului si si­
dintele Statelor Unite ale Ame- şi au respins Încercările trupe­ raşului Santiago, capitala pro­ poate obţine in părţi“. cu încărcături nucleare.
ricii, care a sosit in vizită ofi­ tuaţia în Extremul Orient.
cială in Anglia. lor guvernamentale de a stră­ vinciei Oriente, sprijină pe ui-
La convorbire au participat
După cum anunţă corespon­ punge blocada. O coloană gu­ surgenţi. Marocul va continua să sprijine
dentul parlamentar al agenţiei ministrul de Externe al Angliei,
Press Association, în cursul con­ Selwyn Lloyd şi ambasadorul Profeste în parlam entul birman lupta de eliberare a poporului algerian
vorbirii, Macmillan şi Nixon au îm potriva acordului economic cu S.U .A .
S.U.A. în Anglia, Whitney. CAIRO 26 (Agerpres) Postul cului l-a asigurat pe.Abbas de
de radio Cairo, citind o infor­ sprijinul ţării sale pentru luptn
----- ................................... r maţie a agenţiei Reuter din Ra­ de eliberare naţională a poporu­
bat, anunţă că regele Moham­ lui algerian. Regele Mohammed
Dezbaterile fin Caietul Politic 0 . H. D. RANGOON 26 (Agerpres). să se amestece în viaţa econo­ med al V-iea al Marocului La şi-a exprimat convingerea că
Luînd cuvintul în cadrul şedin­ mică a Birmaniei, şi — prin primit pe Ferhat Abbas, preşe­ poporul algerian îşi va realiza
în problema Ciprului ţei parlamentului birman pentru dintele guvernului provizoriu al aspiraţiile sale într-un timp scurt
discutarea- acordului economic aşa-zisul „împrumut“ acordat Republicii Algeria. In cursul a- întrucît luptă pentru o cauză
birmano-american, prin care se Birmaniei pentru achiziţionarea dreaptă.
prevede că S.U.A. îşi vor plasa de surplusuri de produse agrico­ cestei întrevederi,' regele Maro-
în Birmania o 'p arte'd in -su rp lu ­ le americane — primejdia inîla
ţieL-în Ţară va -creşte* >•

sul american' de bumbac,r-iU*'Ba '-Ministrul de Finanţe, U Kyaxv

NEW YORK 26 (Agerpres) să- decidă asupra viitorului Ci­ un astfel de condominium tri­ Nyen, lider al Frontului uniunii Nyein, care a luat de asemenea Zacarninfeîe petrolifere ale Sabarei
TASS anunţă : La 25 noiembrie prului. partit' ar ti o realitate, a spus naţionale birmane, a arătat că cuvintul, a recunoscut că con­
au început în Comitetul Politic Averoff, acest plan ar fi respins importul de bumbac american diţiile prevăzute în acordul eco­ la dispoziţia societăţilor am ericane
al Adunării Generale a O.N.U. Proiectul de rezoluţie prezen­ de poporul’ cipriot', deoarece re­ în condiţiile prevăzute prin a- nomic birmano-american fac ca
dezbaterile în problema Ciprului, tat de delegaţia Turciei cere ţa gimul coioniăl exercitat de trei cord va dăuna în mod grav pro­ „împrumutul“ acordat de S.U.A. PARIS 26 (Agerpres). Presa vernul francez, prevede că 50 ia
inclusă pe ordinea de zi la ce­ locuitorii Ciprului să nu fie ,ia-: state nu este cu nimic mai bun ducţiei de bumbac a Birmaniei. „să nu fie chiar atît' de bun“. franceză comentează pe larg re­ sută din beneficii vor reveni
rerea Greciei. ţîţaţi“ la violenţe. In acest pro­ decît regimul colonial stabilit de Vorbitorul a subliniat că acest Ministrul a căutat totuşi să ia centa hotărîre a guvernului De Franţei, iar 50 la sută societăţi­
iect se vorbeşte, „despre două o singură ţară. ¦ acord ar permite Statelor Unite apărarea acordului. Gaulle în legătură cu condiţiile lor străine care vor partiGipa la
In această problemă în comi­ de participare a societăţilor pe­ exploatările petrolifere. ®u acesf
tet s-au şi depus trei proiecte de popoare“ ale Ciprului ¦şi se în­ Delegatul Angliei, Noble, a G uvernul de la Bonn a s a crifica t trolifere străine la exploatarea prilej guvernul francez s-a decla­
rezoluţie. In proiectul englez cearcă de fapt „fundamentarea“ elogiat planul Macmillan. El a reunificarea G erm aniei de dragul re a liz ă rii petrolului saharian. In legătură rat gata să permită, în mod g ra­
Adunării Generale i se propune cererii Turciei privind împărţi­ afirmat că în ultimă instanţă a- cu aceasta, ziarul „L’Humani­ tuit, societăţilor străine prospect
de fapt să aprobe măsurile ad­ cest plan ar duce la satisfacerea scopurilor sale agresive té“ relevă faptul că această ho­
ministrative ale Angliei în Ci­ rea Ciprului. deplină a năzuinţelor poporului tarea şi exploatarea zăcăminte­
pru, care ar avea drept scop re­ Luînd cuvintul în cadrul dez­ cipriot. Totodată el a declarat BONN 26 (Agerpres). — Pro­ prezentanţi ai R. D. Germane... tărîre a fost de mult aşteptată în lor petrolifere din Sahara.
alizarea unei soluţii „acceptabi­ însă că aprobarea de către A- fesorul universitar vest-germ an Rapoartele şi propunerile lor au S.U.A. Astfel, încă de la 7 no­
le pentru toţi“ a problemei Ci­ baterilor, ministrul Afacerilor dunarea Generală a O.N.U. a Hagemann a . arătat in ultimul fost însă respinse sub pretextul Pînă acum numeroase socie­
prului. Adoptarea unei astfel de Externe al Greciei, 'Averoff, a acordării independenţei Ciprului, său articol publicat în „Blatter cerinţelor politice ale N.A.T.O.“. iembrie săptămînalul american tăţi petrolifere britanice, cît şi
rezoluţii ar fi echivalentă cu a- subliniat că toate soluţiile pentru fur Deutsche und Internationale Aceleaşi pretexte au fost invo­ o serie de societăţi petrolifere
probarea de către Organizaţia rezolvarea problemei Ciprului chiar şi ca perspectivă îndepăr­ Pol'ifik“ că guvernul de la Bonn cate şi pentru respingerea pla­ „United States News and World
Naţiunilor Unite a politicii de care au fost propuse în ultimii tată, ar implica o mare primej­ a sacrificat reunificarea Germa­ nului Rapacki pentru crearea li­ americane, societăţi aşa-zise
represiuni duse de Anglia în ani de Anglia nu au avut decît die. niei de dragul realizării scopu­ nei zone denuclearizate în cen­ Report“ scria : „Sahara este pe „independente“, şi-au anunţat
Cipru. un singur scop — de a perma­ rilor sale agresive prin interme­ trul Europei. Hagemann scrie cale de a deveni o parte a lumii participarea. Printre acestea se
Noble a recunoscut că politi­ diul N.A.T.O. „Numeroase per­ că Adenauer a respins acest numără şi societatea „Standard
In proiectul de rezoluţie grec nentiza dominaţia colonială en­ ca Angliei faţă de Cipru este plan la ordinele Departamentu­ care interesează din ce în ce mai Oii of New Jersey“, care alături
se subliniază înrăutăţirea seri­ determinată în primul rînd de sonalităţi proeminente de la lui de Stat. de alte companii petrolifere din
oasă a situaţiei din Cipru şi se gleză în Cipru. intenţia Angliei de a menţine Bonn au avut convorbiri cu re- mult atît pe americani cit şi pe S.U.A., Marea Britanie şi Ţările
arată că poporul cipriot este a- această insulă ca principală do jos, a şi obţinut însemnate
cela care trebuie în primul rînd Averoff a criticat aşa-numi­ bază militară în răsăritul Me- francezi...“ „Se.orede, scria a-
tul „plan Macmillan“, care pre­ diteranei. tunci ziarul ameriGan, că De
conizează stabilirea pe o peri-
oadă de 7 ani a unei adminis- Gaulle va aproba în curînd «
fraţii „comune“ anglo-greco-tur-
că a insulei Cipru. Chiar dacă nouă lege potrivit căreia Sahara

să fie deschisă atît capitalurilor

franceze, cît şi capitalurilor stră­ concesiuni.

In luna aceasta vor avea loc ale­ SULTANATUL LAHEJ autorităţile engleze au recurs la o ine. Societăţile americane îm­ Un interes 'deosebit faţă de a-
geri pentru Consiliul Legislativ al măsură arbitrară expulzîndu-1 pe sul­ preună cu cele franceze, vor pu­ ceastă hotărîre a guvernului
sultanatului Lahej. Aceste alegeri sînt Kariin Abdel, sultanul Lahejului, a jinită apărarea surselor de aprovi­ 1955 triburile de beduini din protec­ tan din Lahej. Această măsură abu­ tea exploata atunci în comun francez au manifestat atît Roo-
organizate de autorităţile coloniale fost expulzat. zionare cu petrol a Angliei din Gol­ toratul Aden s-au răsculat împotri­ zivă a puterii „protectoare“ a făcut zăcămintele petrolifere din Sa- kefeller cît şi Krupp, care s-au
britanice cu scopul de a abate aten­ ful Persic", va dominaţiei coloniale. In cercurile să se declanşeze o criză politică acu­ hara“. „Codul petrolifer“, apro- declarat gata să participe la a-
ţia maselor populare de la represiu­ Sultanatul Lahej siluat între colonia Deceniile de dominaţie engleză au politice engleze din Aden, subliniază tă în sud-vestul Peninsulei Arabice bat la 17 noiembrie de către gu- ceasta afacere.
nile sîngeroase ale trupelor britanice britanică Aden şi Regatul Yemenu­ avut consecinţe nefaste pentru popu­ Agenţia France Presse, se recunoaşte
în Peninsula Arabică, represiuni care lui, este cel mai mare dintre cele 23 laţia din această regiune. Mizeria că mişcarea anticolonialistă „face In ciuda represaliilor detaşamente­
de sultanate care fac parie din pro­ cruntă, bolile, lipsa aproape totală a progrese alarmante“ în zona Penin­ lor de ocupaţie, rezistenţa populaţiei
în ultima vreme au luat o amploare tectoratul britanic Aden. Acest pro­ asistenţei medicale, analfabetismul — sulei Arabice. In luna aprilie anul S p ectaco le cinem atografice
tectorat, care în realitate are o situ­ acestea sînt condiţiile în care trăieş­ acesta, sultanul Lahejului, Abdel Ka- a luat o largă amploare. La 30 iulie
deosebită. De altfel din acest Consi­ aţie de colonie, a fost stabilit în te populaţia din această posesiune rim, a încercat să pună capăt domi­ în sultanatul Lahej a fost declarată 28 NOIEMBRIE 1958
engleză. naţiei străine. Guvernatorul englez grevă generală în semn de protesl
liu Legislativ, compus din 22 de 1839. El este situat în sudul Peninsu­ In ultimii ani autorităţile coloniale din Aden a recurs la represiuni sîn­ faţă de înlăturarea ilegală a sulta­
lei Arabice, fiind vecin la vest cu geroase şi în cîteva zile detaşamente nului Rărim de către autorităţile en­
membri, numai 12 urmează să fie a- Yemenul şi la nord cu Arabia Sau- britanice au transformat protectoratul militare engleze au ocupat sultanatul gleze. Au avut loc demonstraţii la
dită. El are o suprafaţă de 292.000 într-un cap de pod pentru agresiunea Lahej.
leşi, restul fiind numiţi direct de au­ km. p. şi o populaţie de circa 750.000 împotriva Yemenului. care participanţii şi-au manifestai Deva : La ordinele dvs. j PETRO­ Roma ; HAŢEG: Facerea lumii i
locuitori în majoritate arabi. Pentru menţinerea poziţiei lor în hotărîrea de a lupta împotriva planu­ Ş A N I: Comoara căpitanului Martensz; IL1A: Ştrengărită; LONEA : Taifun
torităţile britanice. f Ne mai putînd îndura crunta ex­ această regiune, cercurile colonialiste rilor colonialiste engleze şi de a nu Gazul doctorului L'aurent ,> BRAD : Se­ la N agasaki; APOLDU DE S U S : Că­
Teritoriul protectoratului este un ploatare colonială şi în dorinţa fier­ britanice au hotărit să-şi mai reorga­ admite nici o încercare de instaurare renada mexicană i SIMERIA Gei trei pitanul din Köln ! TEIUŞ : Mazurca,
După ce colonialiştii englezi au fost sen ideşert, viaţa concentrindu-se doar binte de a-şi cuceri independenţa na­ nizeze odată posesiunile din sudul a unui nou sultan în locul sultanului din pădure j SEBEŞ : Inima nu uită i dragostei! ZLATNA : Lizie Mac Kay :
siliţi să părăsească multe din pose­ în cîteva oaze. Peste 90 la sută din ţională, populaţia protectoratului s-a Peninsulei Arabice, grupîndu-le într-o Abdel Karim, expulzat de autorităţile ORAŞTIE: Pe Donul lin iştit; ALBA BARU MARE: Godzila.
siunile lor coloniale din Asia şi din populaţie se îndeletniceşte cu agri­ ridicat la luptă pentru eliberarea de aşa-zlsă federaţie. Planul unei ase­ engleze. IULIA: Lacul lebedelor j Povestiri din
Africa ei încearcă consolidarea res­ cultura, a cărei ramură principală sub dominaţia străină. menea federaţii a fost conceput de
turilor imperiului colonial britanic, este creşterea vitelor. In oaze se cul­ Ministerul Coloniilor Britanice şi urma Emirul Fabl Ben Aii locţiitorul IFR îs <o>
îndeosebi acolo unde teritoriile res­ tivă mei, orz, grîu, bumbac, cafea şi Autorităţile coloniale organizează să se obţină şi consimţămîntul sul­ sultanului din Lahej, a înaintat au­
pective reprezintă poziţii strategice şi alte plante, precum şi pomi fructiferi. sălbatice expediţii represive împotri­ tanilor. Folosind corupţia şi şantajul, torităţilor engleze din protectoratul PROGRAMUL 1 : 6,45 A sosit poşta­ ale Capitalei; 16,50 Curs de limba ru­
economice importante. Specialiştii străini susţin că subsolul va populaţiei băştinaşe. In ultimii ani colonialiştii au atras de partea lor Aden un protest împotriva concentră­ şul ) 7,30 Melodii populare romîneşti ! să ; 17,20 Radioreportaj; 17,55 Sfatul
acestui protectorat este bogat în pe­ în Peninsula Arabică s-au răsculat în cîţiva conducători ai sultanatelor. rii trupelor engleze la frontierele sul­ 8,00 Materiale din presă ; 9,30 Cute­ medicului : „Foloasele şi pericolul tra­
Situaţia încordată din sudul Peninsu­ trol, ceea ce constituie un punct de mal multe rînduri diferite triburi. In tanatului Lahej cu Yemenul. zătorii i 11,03 Potpuriuri din operete; tamentului cu cortizon“ ; 18,05 Din
lei Arabice, care durează de mai atracţie în plus pentru imperialismul Sultanul Lahejului, Aii Abdel Ră­ 11.45 Traista cu poveşti; 12,40 Muzică viaţa muzicală a oraşelor şl regiuni­
1 mulţi ani, s-a agravat în ultimul britanic. rim, a refuzat însă să intre în pro­ Intr-un interviu acordat corespon­ uşoară; 14,30 Program dc muzică lor patriei; 18.35 Gintă Li a Grăciu-
' timp. Colonialiştii englezi care în­ dentului din Cairo al Agenţiei China populară romînsască ; 15,10 Concert de u escu ; 19,20 Opera: „Anuş“ de Ar-
cearcă să se menţină cu crice preţ în Caracterizînd importanţa strategică iectata federaţie, dînd astfel o lovi­ Nouă, sultanul Lahejului Aii Abdel estradă; 16,15 Vorbeşte Moscova ; 18,05 rnen Tigranian; 20,50 Carnet cinema­
această regiune importantă din punct a protectoratului, ziarul londonez Karim a declarat că ,alegerile orga­ Actualitatea în ţările socialiste; 19,05 tografic: 21,15 Muzică uşoară; 21,30
de vedere economic şi strategic, re­ „Times“ apreciază că acesta „este tură serioasă planului englez. nizate de colonialiştii englezi sînt o Cronica economică; 19,52 Noapte bu­ Gîntă Emil Gavriş şl violonistul Nicu
curg la tot felul de uneltiri. Trupe singurul punct de unde poate fi spri­ nă, copii ; 20,30 Jurnalul satelor; 21,30 Stănescu; 22,35 Muzică uşoară.
Nereuşind să-l înduplece pe sultan, farsă şi că „poporul din Lahej şi din Muzică uşoară romîiîească ; 22,30'M u­
britanice sprijinite de aviaţie se de­ întreaga Peninsulă Arabică va lupta zică populară romînească; 23,00 Con­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00 : 6,00:
dau la acţiuni sălbatice împotriva prin toate mijloacele împotriva ocu­ cert simfonic. 7,00; 11,00; 13,00: 15,00; 17,00;
populaţiei care luptă pentru cucerirea paţiei britanice“. 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (prog'amul
independenţei naţionale. împotriva PROGRAMUL II: 14,07 Concert I), 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00

populaţiei din Lahej sînt folosite uni­
tăţi de infanterie şi zeci de tancuri.

simfonic; 16,15 Prin sălile de concert (programul II).

Redacţia şl «jf^hlatjratla Ll$rutoi $ţr. 6 Martie qr, 9, Tejgţgnj JţŞ8| 175. te m ţp ^ â r «îhfoifti ?TjT.R. n>, 288.J20 din 6 noiembrie 19.49« •*- Tiparul? Întreprinderea Poligrafică „l MAI“ — Deva.