Page 89 - 1958-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAf
Anuí X Nr. 1226
r*r*r
i
) în întîmpinarea conferinţelor
C ooperatori fru n taşi 1
9 griculturii — preocupa­
1 raionale şi regională de partid
de ia , J e ţ u l44 9
B aia do G riş : U.R.S.S. propune:
9
9 LICHIDAREA REGIMULUI DE
VICTOR BENEA
( membru de p-artid, este un num- j
L citor fruntaşîn producţie. El îşi J
[ depăşeşte cu regularitate sarcinile j
cu 2 0 -3 0 la sută. 1
r CIZELA ALEXA,
L membră de partid, este muncitoarei
L fruntaşă în producţie. Ea îşi depă- ^
şeşte norma cu peste 20 la sută şi j
dă lucru de bună calitate.
VIOREL IEZAN,
I candidai de partid, secretarul orga- ţ
nizatiei de bază U.T.M. este unul 1
[ din cei mai buni muncitori
l cooperatori.
fu Ju Ju Ju Ju J v
urni
CRO M CA Y EBEANA
R ăsp lată a muncii
Meseria de miner este o mese­
rie grea dar frumoasă. Ea ce­
re multă pricepere şi îndemî-
nare. Partidul şi guvernul răs­
plătesc aşa cum se cuvine mun­
ca minerilor. O dovadă o consti­
tuie introducerea şi aplicarea
sistemului îmbunătăţit de sala­
rizare in primul rînd în indus­
tria carboniferă.
La mina Ţebea, ca urmare a
succeselor obţinute în îndeplini­
NOI CADRE DE MINERI
De curînd s-a închis la mina
Ţebea cursul de calificare de la
vagonetari la ajutori mineri. La
acest curs au predat lecţii ingi­
neri şi tehnicieni cu înaltă ca­
lificare şi cu experienţă în pro­
ducţie.
Pentru a ajuta elevii acestui
curs in însuşirea cit mai temei­
nică a meseriei, organizaţia de
partid a recomandat conducerii
exploatării şi comitetului de în­
treprindere ca aceştia să fie re­
partizaţi să lucreze în produc­
ţie pe lingă cei mai"buni mineri.
Aceasta a făcut ca pe lingă pre­
gătirea teoretică, cursanţii să fie
INIŢIATIVA MINERILOR DE * •-.
LA ANINOASA TREBUIE EX­
?to URSS
TINSA Şi LA LUPENI!
(pag. 2-a) [!N MILIOANE TONE)
COMISIILE PERMANENTE —
SPRIJIN PREŢIOS IN ACTIVI­
TATEA SFATURILOR POPU­
LARE. (pag- 2-a)
ADUNARÎ DE DĂRI DE SEA­
Vineri 28 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani MA SI ALEGERI IN ORGANI­
ZAŢIILE DE PARTID DE LA
SATE. (pag. 3-a)
Noi succese în întrecerea socialistă — Toată atenţia vieţii in­
BKjpmCTTBa i a w i n o ' c i i terne de organizaţie.
— Lărgirea şi consolidarea
Ss^’b-' sectorului socialist al a- IM
re de seamă a comuniş­
tilor.
----------------------------------------- -5--!®--S-5-3-5--S-5-Si5K--fi-L-î-©-L--î!-a-S-S-X--S-a-S-®--L-S-S--5-S-a-&--S-iS--^-^
OCUPAŢIE IN BERLIN ŞI
Tot mai mult cărbune patriei Cu planul anual TRANSFORMAREA BERLINU­
LUI OCCIDENTAL INTR-UN
I ntîmpinînd conferinţa raională de partid, precum şi din do­ Printr-o telegramă care ne-a ORAŞ LIBER, DEMILITARI­
rinţa de a îndeplini sarcinile pianului anual înainte de sosit ieri la redacţie, Trustul ZAT, DE SINE STĂTĂTOR.
vreme, minerii Văii Jiului şi-au sporit eforturile pentru a da pa­ minier Brad ne înştiinţează că
triei cit mai mult cărbune. La această măreaţă întrecere, parti­ datorită muncii entuziaste a co­ (pag. 4-a)
cipă toate minele din bazin. Iată pe scurt rezultatele obţinute lectivului de muncitori, tehni-
piuă acum. cieni şi ingineri, planul anual LA 22 DECEMBRIE : SESIU­
al trustului a fost îndeplinit în­
Mina llricani se menţine în frunte că de la data de 10 noiembrie. NEA SOVIETULUI SUPREM
D înd o atenţie deosebită ridicării brigăzilor rămase în In telegramă se mai arată că AL U.R.S.S. (pag. 4-a)
urmă Ia nivelul celor fr untaşe, la mina Uricani s-a acest succes remarcabil a putut
f ajuns ca toate brigăzile să lucreze peste plan. Datorită acestui fi obţinut datorită, pe de o parte Pe marginea c ifre lo r construcţiei com unismului
fapt, minerii de aici şi-au îndeplinit primii în Valea Jiului pia­ întrecerii socialiste, iar pe de al­
nul anual înainte de termen, iar acum, continuă să se menţină tă'parte măsurilor tehnico-orga- Primordialitatea industriei grele
în fruntea celorlalte exploatări. In perioada de la 1 la 25 no­ nizatorice luate.
iembrie, din abatajele acestei mine au fost scoase la suprafaţă 7Pe baza succeselor istorice ei hotăritoare — metalurgia, ce şi se vor reconstrui^ peste
4.685 tone de cărbune peste plan. In d o n a d e c a d e
obţinute de poporulsovietic în industria constructoare de ma- 130 de întreprinderi. Cit pri-
Dintre brigăzi se evidenţiază îndeosebi cele conduse de 708 lo n e c ă rb n n d
Dumitru V-ascuI, Vasile Hriţcan, Alexandru Eisiler şi altele. cei 41 de ani care au trecut sini, energetica şi chimia — veste asigurarea agriculturii cu
p e s te p la n
Importante depăşiri la celelalte mine de la victoria MariiRevoluţii vor cunoaşte in următoarea pe- maşini suficiente şi de înalta.
Socialiste din Octombrie, Uni- rioadâ de 7 ani o dezvoltare productivitate, in următorii 7
unea Sovietică a dobîndit în fără precedent. Producţia glo- ani industria constructoare de
prezent posibilitatea practică bală a industriei sovietice va maşini va produce peste un
de a începe o perioadă nouă, creşte in anul 1965 cu 80 la milion de tractoare, aproxima-
U rmînd exemplul minei Uricani şi celelalte exploatări dau Antrenat in întrecerea socia­ de cea mai mare importanţă a sută faţă de anul 1958. Cifrele tiv 400.000 de combine cerea-
bătălia pentru a-şi realiza înainte de termen sarcina de listă in cinstea conferinţelor ra­ dezvoltării sale —¦ perioada care ilustrează avintul pe ca- liere şi o mare cantitate de ai-
construcţiei desfăşurate¦a so- re-l vor cunoaşte unele ramuri te maşini agricole,
plan pe anul 1958. Acum, în preajma conferinţei raionale de ionale şi regională de partid
partid, întrecerea socialistă s-a intensificat şi roadele sînt dintre •şi a zilei de 30 Decembrie, cietăţii comuniste. Aşa după ale industriei arată in mod Şi exemplele ar putea încă
ceie mai bune. Tot pînă la data de 25 noiembrie, mina Petrila . colectivul exploatării carboni­ cum se subliniază în tezele ra­ limpede faptul că principala continua. Pentru toate ramu-
a dat peste plan 4.337 tone de cărbune, mina Lonea 4.085 fere Ţebea, raionul Brad, portului lui N. S. Ilruşciou ia atenţie se va acorda industriei 4e bază ale industi iei so-
tone peste plan, Aninoasa 1.366 tone în afara sarciniei de munceşte cu a-Vint nestă­ Congresul al XXl-lea al grele. Astfel, producţia de fon- vietice sînt prevăzute sarcini
pian, iar mina Vulcan şi-a depăşit prevederile cu 898 tone. Un vilit pentru a da patriei cit măi P.C.U.S., această perioadă va tă urinează să crească de la concrete, măreţe. Ceea ce ui-
iapt semnificativ este şi acela că mina Lupeni, care în primele mari cantităţi de cărbune peste fi etapa hotăritoare a între_c_e¦ 39 milioane tone cit se produc rneşte pînă şi pe specialişti, pe
două decade a lucrat sub plan, a reuşit să recupereze rămî- plan. 1 rii cu lumea capitalistă, cînd în prezent la 65—70 milioane cei obişnuiţi cu graiul cifrelor,
nerea din urmă şi să dea pînă la 25 noiembrie, 907 tone de căr­ In primele două decade ale
bune peste planul lunar la zi. practic trebuie îndeplinită sar­ tone, producţia de otel — de e ritmul impetuos pe care-l va
? acestei luni — ca urmare a mun­ cina istorică de a ajunge din la 55 milioane la 86—91 mili- cunoaşte dezvoltarea industn-
? cii entuziaste a întregului colec­ oane tone. Producţia industriei ei sovietice în următoarea pe-
urmă şi a întrece cele mai dez­ chimice va spori de aproape rioadâ de 7 ani. Intr-adevăr,
D atorită succeselor arătate mai sus, obţinute de toate ex­ tiv — s-au extras peste prevel voltate ţări capitaliste in ce trpi nri PxtrnrUn 3p litpi de un asemenea ritm e nemaiin-
ploatările bazinului carbonifer, planul pe Combinatul derile sarcinilor de plan 70^ priveşte producţia pe cap de
„Valea Jiului" a fost depăşit tone cărbune energetic. i locuitor. peste două ori, ’ producţia de U im işi el vine să demonstreze
în aceeaşi perioadă cu 16.278 Elaborînd sarcinile
Economii însemnate tone de cărbune. De remarcat O contribuţie importantă la noului gaze — de aproximativ cinci odată in plus forţa şi rezer-
că de la începutul anului, canti­ orl vele de care dispune orîndui-
LUPENI (de la siibredacţia noaslră tatea de cărbune extrasă peste plan — planul de şapte ani, —
voluntară). — De-a lungul anului cu­ plan pe întregul bazin se ridică obţinerea acestui succes au a- partidul comunist a pornit de Pentru a m lrnra minereul rea socialistă U contrast cu o-
rent, la Filatura Lupeni s-a dus o sus­ Ia !13.953 tone.
ţinută muncă pentru ' reducerea preţu­ dus-o minerii din brigada lui la învăţătura leninistă cu pri­ de fier necesar dezvoltării im rînduirea capitalistă in descom­
lui de cosi. vire la primordialitatea dezvol­ petuoase a siderurgiei, se pre punere, măcinată încontinuu de
Teodor Gherman, cei din briga­ tării industriei arele. Ramurile
In luna octombrie, preţul de cost a vede valorificarea unor noi.i'ză- crize economice de producţie.
da lui Florea Popa şi cei din bri­ "'’ ___ ^ cim inte de minereude fier. 0
gada Lui Petru Benea. * mai ales cu exploatare la zi, dustriei grele a Uniunii So­
fost redus faţă de plan cu 2,69 la su­ si construirea unor puternice vietice va permite asigurarea
lă, iar productivitatea muncii a cres­
•*syvv--> 'combinate de înnobilare a mi- ţinui ritm înalt de dezvoltare
cut cu 8 la sulă faţă de planificat. nereurilor. Se prevede de ase- continuă a tuturor ramurilor
Fruntaşe in această acţiune de re­ menea extracţia a 150-160 economiei, a producţiilor nece-
ducere a preţului de cost s-au siluai milioane tone minereu de fier- sare in dezvoltarea economiei
secţia Il-a, cu economii la materiale marfă (230— 245 milioane to- naţionale, precum şi a acelor
chimice in valoare de peste 12.000 lei Brigada de ti­ ne de minereu brut). schimbări calitative in struc-
neret de la cup­ I,n următoarea ’pe_rioada d,e 7l
şi secţia V-a cu peste 3.000 lei eco­ torul nr. 5 OSM tura p1preondt,urcuţ¦ieai,’ cci,aşrtiegasînt nece-
veche din C.S.H., sare maxi-
nomii. In aceeaşi perioadă, calitatea condusă de tînă- ani se vor construi sau se va mum firnp ţn întrecerea e-
ru! Dumitru Bru-
produselor marfă d fost respectată in- jan, lucrează şi termina construcţia a . peste con0mică paşnică cu cele mai
ea în contul anu­
iruiotul. lui 1959. 140 mari întreprinderi chimi- dezvoltate ţări capitaliste.
Printre cei mai buni se numără to­ IN FOTO: O
parte din mem­
varăşii Constantin Purcărin, Ioan Aia- brii brigăzii în —
faţa cuptorului.
teescu, Agneta Kiss de la secţia Il-a, Froducfia de energie electrică a Siberiei
precum şi brigada de tinerel condusă va depăşi produejia oricărei
de iov. Veronica Maga, care lucrează
in contul lunii martie 1959.
AL S1LVIAN
tari capitaliste din Europa
rea şi depăşirea sarcinilor de Ceferişti din tată-n După cum relatează ziarul le cu condensaţie avînd o pute­
plan, muncitorii mineri primesc „Promîşlenno - ekonomiceskaia re pînă la 2.400.000 kw cu tur­
salarii mari. Iată cîteva exem­ Sub acoperişul de sticlă al conferinţei raionale de partid — Nimic neobişnuit. Dis­ Gazeta“, în 1965, după termina­ bine de 200.000, 300.000 şi chiar
ple elocvente: minerul şef de celor trei hale principale din şi a zilei de 30 Decembrie, ciplina la locul de muncă, e- rea construirii unei serii de mari 600.000 kw. Datorită existenţei
brigadă Nicolae Codrean a primit secţia V-a vagoane o Atelie­ întrecerea se desfăşoară cu conomie de timp la fiecare o- centrale electrice, producţia de în aceste regiuni a unor uriaşe
peraţiune, curăţenia la locul energie electrică a Siberiei va rezerve de cărbuni ieftini, aceste
pe luna octombrie un salariu de relor \C.F.R. Simeria, mun­ şi mai mult avînt. Lăcătuşii de muncă etc. Nu uitaţi că depăşi producţia oricărei ţări ca­ centrale vor prezenta deosebite
2.318 lei, minerul şef de briga­ sinterh ceferişti din tată-n pitaliste din Europa. avantaje economice.
dă Teodor Gherman, 2.212 lei, ceşte partida de lăcătuşi con­ lucrează de pe acum în con­ fiu. Noi de mici cunoaştem la
vagoane toate chiţibuşurile. In dezvoltarea bazei energeti­ In următorii 15-20 de ani
ajutorul miner Ştefan Zeriu — dusă de Ioan Vlad. Pe cele tul lunii decembrie, l-am vă­ La noi, calificarea profesiona­ ce a Siberiei răsăritene locul construcţia hidroenergetică va
1.656 lei, vagonetarul Nicolae 8 linii de cale ferată, zeci de zut la lucru. In una din hale lă, ajutorul tovărăşesc în principal va fi ocupat de termo­ fi concentrată în linii mari pe
Negriu — 1.561 Îşi, iar minerul muncă sînt datorii elementa­ centrale, care vor furniza peste Angara şi Enisei. In 1965 va in­
Vasile Dusa-n — 2.232 lei. re şi indiscutabile. De ase­ 60 la sută din întreaga cantita­ tra în funcţiune hidrocentrala
menea, acestor criterii li se te de energic electrică din siste­ Bratsk şi se va desfăşura con­
vagoane de diferite tonaje aş­ munceşte comunistul Emil adaugă şi tendinţa generală mul energetic siberian. Este pre­ struirea hidrocentralei Krasno-
teaptă să fie reparate. In a- Teodoreseu — forjor, candida­ văzută construirea unor centra- iarsk.
de îmbunătăţire a procesului
pregătiţi şi practic la locul de fara atelierelor aşteaptă de a- tul de partid Ioan Săbău — tehnologic. La noi în parti­ C e le mai mari excavafoare din lume
muncă.- seinenea, în şir, mai multe lăcătuş, şi candidatul de par­
vagoane defecte. tid Ioan Ardeleana — nitui- dă s-au făcut pînă acum mai pentru extraefia cărbunelui
Ca urmare a ajutorului primit tor. Vagonul ridicat pe capre
in însuşirea cunoştinţelor teo­ Ceferiştii de la secţia a V-a de lemn are un şasiu nou. multe inovaţii care au atras Ziarul „Promîşlenno-ekonomi- 35 metri cubi. Aceste excavatoa­
vagoane au hotărît ca timpul după sine mari economii de ceskaia Gazeta“ publică sub re gigantice sînt fără pereche
retice şi practice, elevi ca Nico­ timp. semnătura Iui Nikolai Melnikov, în lume. Se pregăteşte fa­
lae David, Gheorghe Micluţa, de reparaţii al ¦ vagoanelor Pe el trebuie montate acce­ membru corespondent al Acade­ bricaţia în serie de autocamioa­
să fie cit¦mai mult scurtat. soriile. Totul se face prin in­ Am mai stat de vorbă şi- miei de Ştiinţe a U.R.S.S., un ne basculante cu o capacitate de
Nicolae Niţă, Viorel Vasile şi arficol consacrat inovaţiilor teh­ încărcare de 40 tone, de meca­
alţii, au obţinut la examenul de Au pornit întreceri. Partida tuire. Totul se face repede şi cu şeful partidei timplarilor, nice realizate în Uniunea Sovi­ nisme pentru montarea şi depla­
absolvire calificative foarte bune. etică pentru uşurarea extracţiei sarea şinelor în cariere, pentru
de lăâătuşi este în întrecere precis, lăcătuşii străduindu-se G. S. cărbunelui. Este pe terminate construirea autostrăzilor.
In producţie, aceştia obţin în­ construirea unor mari excava­
cu partida de verificarea şa- să nu piardă nici un moment. (Continuare în pag. 2-a) In curînd industria sovietică
semnate "depăşiri de normă, ceea siurilor, condusă de Ioan Lo- toare — un excavator păşitor a- va pune la punct producţia de
ce dovedeşte că ei şi-au însuşit vasz. Lăcătuşii, realizindu-şi Sînt de 7 ani tot fruntaşi în vînd o cupă de 25 metri cubi şi excavatoare cu roată port-cupe
o calificare corespunzătoare. un braţ de 100 metri lungime, cu o capacitate de producţie de
planul pe octombrie in pro­ producţie. L-am întrebat pe precum şi un excavator de tip
Pentru anul 1958—1959 ur­ „lopata mecanică" cu o cupă de (Continuare în pag. 4-a)
mează să se deschidă în curînd porţie de 102 la sUtă, au cîş- • tov. Ioan Vlad, de mai multe
un nou curs de calificare pentru
tigat prima etapă a întrece­ ori decorat cu ordine şi me­
vagonetari, ajutori mineri şi
mineri. rii care s-a încheiat la 7 No­ dalii, care este cheia succe­
iembrie. Acum, în cinstea sului lor.
.-•'W'n.- riVv W ' ^ .-''Wvr-/W\ .-0/\Tvw/"WV..'Ta/n.-O/V1