Page 9 - 1958-11

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l

Ciiifi în pag. 4-a

Anuí X Nr. 1206 Marţi 4 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani @ Guvernele;* S.U.A. şi An­
gliei nu doresc nici încetarea
rosaasaflasgaarencgassagraEmu^^ experienţelor cu arma nu­
cleară, nici rezolvarea celor­
NOIEMBRIE lalte probleme ale dezarmării.

© Nota guvernului sovie­
tic adresată guvernului ita­
lian.

® Vizita lui McElroy la
Atena.

® O puternică ofensivă a
trupelor algeriene.

© Gelal Bayar despre po­
litica externă a Turciei.

La un deceniu

Noi succese m VALEA JIIJLIJI Zilele acestea, Teatrul de stat
Valea Jiului Petroşani sărbăto­

ale m uncitorilor reşte 10 ani de activitate.
In cei 10 ani. de la înfiinţa­
de Ia Calau 117.675 tone de eăribuu
rea sa, teatrul a prezentat 76

Animaţi de întrecerea socia­ peste plano! primelor 1 premiere şi 3.200 spectacole.
Numărul spectatorilor in aceas­
listă, muncitorii de la uzinele tă perioadă, se ridică la 968.350.
„Victoria“ Că lan sînt hotăriţi
Pentru a sărbători cum se cu­
să întîmpine ziua de 7 Noiem­ 0b Toate exploatările cu planul depăşit H Sectorul vine împlinirea unui deceniu de

In sectorul 111 subteran de la mina Teliuc lucrează şi echipa condu­ brie cu realizări importante în V de la mina Lonea, în fruntea sectoarelor $ Minerii activitate rodnică, colectivul
să de minerul loan Popa, candidat de partid. In cinstea zilei de 7 Noiem­ lupta pentru îndeplinirea şi de­ teatrului din-Petroşani a pregă­
brie, eforturile minerilor din această echipă s-au soldat cu un plus de a- păşirea planului. din Uricani vor îndeplini pianul anual pînă tit pentru festivitatea aniversă­
proape 50 de tone minereu. IN CLIŞEU: O clipă de răgaz la gura puţului. la 7 N O I E M B R I E rii — spectacolele : „Ruptura"
Astfel, secţia furnale şi-a
reafizat planul pe luna octom­ de B. Lavreniev şi „Anii negri“
de A. Daranga şi N. Morarii.
Iii C illf ll iflisln l 1999 brie în proporţie de 106 la sulă, O şiire sosită telefonic din Petroşani ne vesteşte că minerii Aceste piese vor fi prezentate
dinei peste plan o cantitate din întreg bazinul carbonifer al Văii Jiului, au obţinut la încheierea în cadru festiv la sediul teatru­
lunii octombrie un nou şi răsunător succes în producţie. lui din Petroşani în zilele rle 8
Colectivul întreprinderii 409 tatea muncii în proporţie de 100 considerabilă de fonta. Cele Planul primelor 10 luni din acest an, a fost depăşit cu impre­ ÎOAN DAVID şi 9 noiembrie.
de producţie industrială, din ca­ la sută. 100,4 procente, la realizarea sionanta cantitate de 117.675 tone cărbune. La acest însemnat şef de echipă Ia sectorul 111
drul Trustului nr. 4 Construcţii, planului lunar arată că nici succes au contribuit toate exploatările miniere. In luna octombrie, Pădurea oraşului. Lunar, e- —o* 0 —
a obţinut succese importante in In ce priveşte sarcina de re­ secţia turnătorie nu s-a lă­ nici una dintre ele n-a rămas datoare patriei cu cărbune. Chiar şi chipa condusă de el dă peste
lupta pentru realizarea planu­ ducere a preţului de cost, ea a sat mai prejos. mina Lupeni, care în ultimul timp a avut de întîmpinat unele plan 80-100 tone de minereu Comitetul de părinţi
lui pe 1958. Drept mărturie, stă fost realizată, obţinîndu-se tot­ greutăţi, şi-a depăşit planul lunar cu 551 tone de cărbune. In frun­ şi comisia de femei
faptul că începind cu data de 30 odată o economie de 799.000 lei. Lucruri frumoase se pot spu­ tea exploatărilor, continuă să se afle mina Uricani care a dat pes­ de fier.
octombrie, întreprinderea lucrea­ La sută, preţul de cost a fost re­ ne şi despre secţia semicocs,- te planul lunar 4.167 tone de'cărbune. Succese însemnate au obţi­ in acţiuni comune
ză în contul anului 1959. dus cu 5,31 lei, sub cel planifi­ care in luna octombrie şi-a de- nut şi minele Lonea, Petrila, Aninoasa şi Vulcan, care, împre­
cat. ună cu celelalte exploatări, au dat în luna octombrie peste planul
Aruncind o privire asupra re­ planul cu 11,4 ta sută. Văii Jiului 17.141 tone cărbune.
zultatelor obţinute pină la a- De asemenea planul fizic pe
ceastă dată, privind principalii sortimente a fost realizat şi de­ P in u l « I i ! In fruntea sectoarelor, prin realizările obţinute, se situea­ Sprijinirea activităţii şcolii
indici de plan pe anul 1958, a- păşit la toate sortimentele din ză sectorul V de Ia mina Lonea. fn luna octombrie, acest sector este o sarcină importantă atît a
vem ocazia să constatăm cu sa­ plan. luni şi 11 iile a dat peste plan 2.299 tone de cărbune. Succese asemănătoare a comitetului de părinţi cît şi a
obţinut şi sectorul I! de la mina Uricani, care în aceeaşi pe­ comisiei de femei.
tisfacţie lucruri frumoase. Ast­ Colectivul întreprinderii se Prinir-o telegramă care lie-a sosit rioadă, a daţ peste plan 2.287 tone de cărbune.
angajează ca şi pe viitor să iu ciirsul zilei de ieri, siniern infor­ Pentru a traduce în viaţă a-
fel valoarea producţiei globale Succesele deosebite obţinute în extracţia cărbunelui de către ceastă sarcină, comitetul de pă­
lupte cu aceeaşi însufleţire, pen­ maţi că la Orăştie, colectivul de mun­ mina Uricani, au făcut pe colectivul de muncitori, tehnicieni şi rinţi al Şcolii de 7 ani din Şibot
a fost realizată în proporţie de în colaborare cu comisia de te­
tru realizarea şi depăşirea sar­ citori, tehnicieni şi ingineri de la fa­ , ingineri de aici, să-şi reînnoiască angajamentele luate anterior. Re- mei şi cu sprijinul cadrelor di­
100,09 la sută; iar productivi­ cinilor de plan. brica chimică, a obţinut un nou şi dactice a organizat un frumos
important succes în cinstea1zilei de 7 program artistic urmat de bal.

Construcţii pentru mineri Noiembrie, fhdrumat de organizaţia ; cent, minerii de la Uricani s-au angajat să îndeplinească pla- In organizarea acestei acţiuni
de p a rtid 'şi' ihteiisificiad întrecerea s-au evidenţiat tov. Miclea Ion,
' nul anual pînă la 7 Noiembrie. Faptul că mai multe brigăzi preşedintele comitetului de pă­
socialistă, . acest colectiv şi-a realizat rinţi, Samoilă Bulbucan, Euge­
Cu fiecare an, numărul de a- blocuri din beton uşor macrppo- şi depăşit' planul, producţiei globale de mineri, printre care şi cele conduse de Dumitru Vascul, Va- nia Miclea, Sabina Pădure şi
partamente date în folosinţă mi­ ros cu 8 apartamente, la Ani- pe primelp zece luni din anul în alţii.
nerilor din Valea Jiului creşte. noasa un cămin muncitoresc cu curs. Datorită acestui fapt, la data de sile Apostol, Spiridon Timoîtei şi Vasiie Hriţcan au dat peste
De la începutul anului şi pînă 1S4 de locuri, la Petrila 6 case 1 noiembrie, întreg coleciivul fabricii Sumele rezultate din încasă­
la 1 octombrie au fost date în în şir cu 60 apartamente şi la lucrează în cania! zilei de 23 noiem- planul primelor 10 luni din acest an cîte 2.200-2.600 tone de căr­ rile la intrare, la tombolă şi li­
folosinţă locuinţe care totalizea­ Lupeni un spital cu 75 de p a­ briB. citaţii au fost destinate ajutoră­
ză o suprafaţă de 9.798 m.p. bune fiecare, dă garanţia că --------------
Astfel Ia Lupeni au fost date în turi.. rii activităţii şcolare.
noul angajament va îi îndeplinit «i ** m.c. pe post In urma rezultatelor obţinute
cu cinste. 1
datorită acestor colaborări, comi­
VU-LGAN (de la' subredacţia tetul de părinţi şi comisia dc
femei au hotărît să menţină o
folosinţă minerilor trei blocuri noastră voluntară). — Grupa continuă colaborare în scopul a-
jutorării şcolii în diferite acţiuni
cu 04 apartamente. La IJricani în satele din raionul condusă de brigadierul Emil de viitor.

s-au dat în folosinţă două blocuri Haţeg Jurca de la sectorul III al minei Prof. TRAIAN CONŢAN
Vulcan, a săpat un suitor
cu 54 apartamente şi o creşă cu ., ţ ', pe straiul Vl pe o lungime de IOAN MATEŞ corespondent
44 in. I. în decurs de două săp-
88 de locuri, iar la Petroşani Ca o urmare a faptului că în tăunîni. miner la sectorul III Pădu­
conducerea sfaturilor populare rea oraşului. Echipa' pe care
fi blocuri, în qart ierul mare, cu se află buni gospodari, zi de zi Cu un efectiv mic, această o conduce îşi depăşeşte în
sînt date oamenilor muncii de grupă a prestat zilnic cîte 7 fiecare lună planul cu 80-90
126 apartamente, 0 blocuri cu posturi pe zi, obţinînd un ran­
24 apartamente construite din sate noi şi noi construcţii de dament de 1,25 m. c. oe post. tone de minereu.
folos obştesc. In satul Tuştea,
beton uşor macroporos de ste­ comuna Berthelot, de pildă, a AUREL, HOZU
fost terminată construcţia unui
ril turnat în cofraj de aluminiu

şi o creşă cu 88 de locuri.

De asemenea, au mai fost da­

te în folosinţă încă trei cămine pod din lemn in lungime de 36
mHri care înlesneşte trecerea
muncitoreşti cu 494 locuri.
peste rîul Galbena. Prin contri­
In cinstea zilei de 7 Noiem­ buţia voluntară a cetăţenilor a Gigantul de unefai ai Hunedoarei ¦
brie, constructorii de la Trustul

7 vor da minerilor Văii Jiului fost ridicată în roşu şcoala din
Mesteacăn, comuna Răchitova,
un nou lot de blocuri. La Lu­ căminul cultural din Negoîul, expresie vie a ajutorului sovietic

peni, de pildă, va îi predat mi­

nerilor un bloc cu 27 aparta­ comuna Lunca Cernii, Şcoala e-

mente şi două case în şir cu 20 lementară din Ohaba Ponor, co­ Scînduri albe de brad cu inscripţii porului frate sovietic. De şase ani, de lucru a bluminigutui, spre exemplu,
apartamente. Pentru minerii din muna Pui, localul sfatului popu­ negre scrise într-o limbă străină ; în lingă vechile furnale, produce zi şi cintăreşte <102.000 kg., manipulatorul
lar din Sîntămărie Orlea care limba rusă. Lăzile sînt mari şi multe. noapte primul gigant al siderurgiei cu răsturnătorul, 326.000, iar foarfecă
Uricani vor fi predate 4 blocuri Foarte multe. Oamenii, ca un cior- rom îneşti: furnalul de 450 m.c. Ală- de şulaje 438.000 kg. Motorul elec-
pînă acum a fost ridicat în ro­ chine, stau rtrînşi în jurul lor şi pri- luri de el, frate mai mare, furnalul 5, trie reversibil esle de 6.000 cai pu-
cu 27 apartamente şi un cămin vesc cu ochi nerăbdători munca celui mecanizat şi automatizat, cu o capa- 1ere, iar convertizorul din sala masi-
şu, acoperit, tencuit pe dinăun­ cu ranga de fler care desface atent citate de 750 m.c., întregeşte peisajul nilor 6.000 volţi. Să mai amintim
muncitoresc cu 120 de locuri, tru, urmînd a i se monta zilele

care va avea şi 4 localuri pentru Tov. Vasiile Zăvălaş este prim-manevrant la laminorul acestea geamurile şi uşile în ve­
magazine. blumîng. Lucrind la postul de comandă nr. 2 participă activ la

In curînd vor mai fi date în darea unei producţii sporite de laminate.

folosinţă la Petroşani două IN FOTO: Vasiie Zăvălaş, la postul de comandă. derea dării lui în funcţiune. scînriurilc. Apare talaşul alb, apoi lu­ grandiosului, sporeşte producţia de de aparataju! automaticii sau de mo-

ciul albăstrui al oţelului. Capelele se fontă atît de necesară economiei noas- derna staţie de conexiuni?

apropie, ochii privesc. Se iscă dis­ Ire naţionale. Sau mai bine să vorbim de minereul

cuţii. Pentru a produce însă fontă îţi tre­ de la Krivoi-Rog, de cocsul sovietic?

Treburi profe­ In 1957 de la Aşa a fost aproape zilnic la Hu­ buie cocs, îşi trebuie minereu. Şi paşii In utilaje, în materii prime, în cadre,
sionale in-au a- cuptorul con­ nedoara. Şi asta nu de mult. te poartă spre clădirile cu multe eta­ în tot ce se vede la Hunedoara,
dus de prim-to- je ale aglomeratorului, spre bateriile pulsează sprijinul frăţesc al poporului
Tatăl şi fitil'pe acelaşi drumbătut adeseori Pe atunci însă, dealul Chizidului cocseriei. Şi aici dai ochi cu marca sovietic.
pitorul Nojogan arăta altfel. Altfel arăia şi combina­ uzinelor sovielice, şi aici te întîm-
prin satul Leş- tul. Alt fel oamenii. Era pe atunci o pină la fiecare pas munca omului Numele specialiştilor sovietici Ma-
modă ciudată, moda cizmelor de cau­ prieten din ţara sovietelor. lişevski, Pogromski, Siiulin, Rudevski
nic. Aici, am cunoscut oameni unea noastră sînt şi harnici şi Reforma învăţămîntului care porneşte chemarea entuziastă ciuc, a pufoaicelor punctate mărunt care, zi de zi, alaiuri de constructori,
cu stropi de noroi. Aşa a fost acum Alaiuri de baterii, pînă spre Răcăş- n-au precupeţit nici un efort, care au
mulţi, care mi-au rămas pentru buni gospodari. Energia lor a avut loc cu un an înainte, a de a reduce preţul de cost 10 ani. lie, pcădure de coloane, scrubere, îm­ împărtăşit cadrelor noastre din bo­
pletituri de conducte, Sînt secţiile chi­ gata lor experienţă, au intrat în is­
totdeauna întipăriţi în minte. creatoare a fost descătuşată a- deschis porţile şcolilor şi fiilor Dar nici în sat nu-i linişte. Oraşul avea aspectul unui tîrg de mice care produc necontenit benzen, toria Hunedoarei noi.
provincie, cu case mici, coşcovite, ală­ ape amoniacale, sulf, toluen, xilen. La
L-am cunoscut pe Glieorghe cum 14 ani şi de atunci, ci merg de ţărani muncitori., altădată — Ehei, mi-a luat-o feciorul turi de care cele cîteva edificii ad- rectificarea benzenului, spre exemplu, Şi nu numai atît. Pentru ca ex­
tninislralive creau tabloul contrastu­ pompele speciale antigrizutoase, coloa­ ploatarea acestor agregate să se des­
Turcii. E un colectivist vrednic. fără grofi, fără vătafi pe dru­ sortiţi să trăiască în mocirla a- înainte — spunea bătrinul No- | lui. Şi uzina — U.F.H. — şl ea era nele de distilare, motoarele electrice făşoare corect, sute de siderurgişti,
mică. Mică, cu utilaje învechite, cu capsulate, aparatele de spălare a pro­ ingineri, tehnicieni, maiştri, şefi de
Pentru munca sa, colectiviştii mul belşugului visat de secole. nalfabelismului. jogan auzind despre faptele fi­ secţii puţine, care produceau puţin. duselor, ţoale sînt de provenienţă so- echipă, au învăţat, s-au specializai în
vietică. facultăţile şi marile uzine ale Uniu­
din Leşnic l-au ales preşedinte­ Omul despre care doresc însă ...Şi, iată-.l de astă dată pe ului său. S-a desprins din dru­ Şi au început atunci, nu de mult, nii Sovietice. Azi, inginerul Gheorghe
să sosească pe adresa Hunedoarei Şi dacă îţi porţi paşii la 'oţelărie, Rădulescu conduce cu multă compe­
le gospodăriei, şi de atunci, oa­ să scriu, este un colectivist din Nojogan fiul, învăţind cum pot mul nostru bătrînesc şi a pornit lăzi enorme. Lăzile acele grele, din la cea electrică nouă, la cea Martin, tenţă noua oţelărie Martin, azi Ior­
scînduri albe de brad, cu inscripţii tot nouă, vei întîlni aceiaşi lucru, a- dan Bacnef conduce bateriile cocse­
menii. din sat nu se mai pUng Leşnic. 11 cheamă Nojogan A- fi strunite acele nărăvaşe flă­ pe unul nou. Am rămas în ur­ negre scrise în limba rusă. Din cu­ ceeaşi marcă. Trebuie să aminteşti riei ; loan llca e adjunctul mecani­
prinsul acelor lăzi s-au înălţat apoi a- oare de altceva decît de cele 10.000 cului şef la bluniing, loan Florea con­
că treburile gospodăriei nu-s ron. Ceea ce m-a legat mai mult cări de foc pe care le-a .văzut ma lui. gregate moderne, impunătoare, uriaşe. tone utilaje înglobate în furnalul 5, duce atelierul mecanic al combinatu­
în uzina cocsochimică, în cuptoarele lui, Ştefan Tripşa e maistru principal
rînduite cu cap. O bătrînică cu ele el, este întrecerea care se pentru prima dată cinci a popo­ — Şi tu tată, poţi merge pe Astăzi, în fuga unei zile, cu paşi electrice şi alte citeva puternice agre­ la noua oţelărie....
îndrumaţi de un bun cunoscător al gate pentru a scoale în evidenţă pro­
care am stat de vorbă mi-a desfăşoară intre el şi fiul său sit în Hunedoara. Setea de a drumul nostru — îi spunea A- Hunedoarei şi combinatului,' abia ai porţiile ajutorului sovietic ? Aşa-i la Hunedoara. La fiece pas,
putea cuprinde sumar de tot multitu­ începînd cu laminorul de 650 şi sfîr-
spus: Alexandru. cunaoşte cit mai mult, el a îm­ lexandru cînd venea acasă. A- dinea aspectelor noi oferite de gi­ Dacă da, să trecem ta laminorul şind cu rectificarea benzenului, agre­
gantul fonici şi oţelului. Şi peste tot bluniing, la laminorul de 650. Aici, gatele în funcţiune sau în construc­
— Toată viaţa am necăjit pe Pină acum cîiiva ani biogra­ pletit-o în şcoala profesională veţi colectivă în sat. Inscrie-te vezi marca utilajelor, scrisă în lim­ utilajele mecanice şi electrice primite ţie, ţoale poartă pecetea ajutorului so-
ba lui Gorki. vietic. Şi nu puţini sînt aceia care
la alţii dar de cină îs in colec­ fia lui Nojogan tatăl şi Nojo­ siderurgică cu dorinţa nestăvi­ şi tu. Şi colectiva e un drum din Uniunea Sovietică însumează întrebaţi fiind despre felul în care
Combinatul...Tot ce e nou şi mo­ 10.000 tone. Aici, mai mult ca oriun- s-a ridicat Hunedoara, dau răspunsul:
tivă, aş face mare păcat să spun gan fiul nu se deosebea cu ni­ lită de a fi stăpin pe un cuptor nou ca şi acela pe care am a- dern, tot ce e de mare capacitale, e de se poate vedea ce anume au adus cu ajulor sovietic,
făcut sub îndrumarea atentă şi înţe­ ţării tratatele de colaborare economică
că duc lipsă de ceva. li mai mic. De dimineaţă pină noap­ uriaş din care să scoată oţel. pucat eu. leaptă a partidului şi cu ajutorul po- cu ţara socialismului victorios. Caja A. JURCA

uşor unde-s mulţi. Treaba are tea tîrziu trudeau petecul lor Oţelul devenise pasiunea lui. Bătrînul a stat cs a stat pe

spor, tovar.ăşe... de pămint pentru ca toamna După trei ani Nojogan fiul de­ ginduri apoi aşa a făcut. De doi

Un merit pentru că cei din podul casei să râmină' aproape venise prim-topitor. Visul său ani este colectivist, harnic şi

colectivă au de toate şi an de an gol. l-a văzut înfăptuit. In 1955 A- iubit de toţi ceilalţi, colectivişti

veniturile lor cresc, este fără Dar de la o vreme însă, via­ lexandru Nojogan merge din din Leşnic. De atunci munceşte

îndoială şi a preşedintelui, ţa acestor doi oameni a luat o nou la şcoală. Din nou învaţă cu nună să-şi întreacă fiul.

Dar, nu despre el doresc să întorsătură. Prin 1949. Nojo­ cum poate da oţel mai mult, Preşedintele gospodăriei, cină

vorbesc. Preşedinţi ca Glieorghe gan fiul şi-a luat traista în spi­ mai bun, învaţă cum poate slă- am fost acum citeva zile prin

Turca din Leşnic am întilnit şi nare şi s-a oprit tocmai la Hu­ pîni mai uşor cuptorul şi flăcă­ Leşnic mi-a: spus':

la gospodăria colectivă din Pri- nedoara. Aici a văzui cum flă­ rile sale nărăvaşe. Şcoala de — Şi tatăl şi fiul sînt oameni

caz, Simeria-yeche, pretutin­ cările parcă de nesupus, se înăl­ maiştri pe care o urmează ii vrednici. Am lădoi au pornit pe

deni unde ţăranii şi-au unit o- ţau zi şi noapte spre înaltul lărgeşte orizontul fără ca cine­ aceeaşi cale nouă trasată de

goarele ca să culeagă rod cit cerului şi în mintea sa a încol­ va să bănuiască că pe băncile partid, iar viitorul ne va arăta

mai bogat. Este bine cunoscut ţit o dorinţă arzătoare. ei, se pregăteşte unul din ves­ care va fi in fruntea întrecerii.

că ţăranii muncitori din regi- — Vreau să le stăpinesc l 1 tiţii iniţiatori de economii. VASII E DUCA