Page 90 - 1958-11
P. 90
g<~ P a s . 2 Bwqn RES DRUMUL S O G im & m il& I Nr. 1226
trebuie extinsă şi la Lupeni!m iinerilor de Sa Anirioasa Toii utemiştii încadraţi Plenara Comitetului orăşenesc
de partid Beva
în învăţămîntul politic
Marţi după-amiază a avut loc plenara Comitetului orăşe'-»
nesc de partid Deva. In această plenară s-au prezentat planul
l de măsuri al comitetului privind traducerea în viaţă a hotărîrilor
De mulţi ani minerii de la teva brigăzi. Conducerea minei, pentru ca şi mina Lupeni să-şi L a exploatarea minieră Ţebea Conferinţei orăşeneşti de partid Deva şi planul de măsuri cu pri
Lupeni muncesc pentru a scoate comitetul de partid şi comitetul îndeplinească sarcinile de plan ? La această exploatare, un- bine "pregătiţi. Aceasta face vire la instruirea noilor birouri ale organizaţiilor de bază. Pla
la suprafaţă cantităţi imense de sindical nu s-au îngrijit însă în Conferinţa de partid ce a a- de există un mare număr de ca discuţiile să fie vii şi in nurile prezentate au fost adoptate în unanimitate.
cărbune — pîinea industriei. De deajuns ca această valoroasă vut Ioc zilele trecute a luat o
Tot în această plenară s-au repartizat şi sarcini concrete
cele mai multe ori succesele lor iniţiativă să fie extinsă Ia toate serie de măsuri printre care şi utemişti, învăţămîntul politic teresante, iar frecvenţa aproa fiecărui membru al comitetului orăşenesc de partid.
au întrecut toate aşteptările. brigăzile minei. repartizarea fiecărui membru din se desfăşoară în condiţiuni pe sută la sută. Tinerş, ce fad cu timpul tău liber ?
Acum ei dau cocsarilor hunedo- Timpul a trecut... Cele cîteva conducerea exploatării, pentru a bune. Aici s-au organizat pa Pînă acum au fost expuse
reni majoritatea cărbunelui coc- răspunde de brigăzile rămase tru cursuri serale în care stu Să obişnuim tineretul încă din fragedă
sificabil. In anul acesta însă, în brigăzi destoinice au obţinut re sub plan. Natural, aceasta este diază un număr de 121 ute primele două lecţii. In cele
nici unul din trimestrele care zultate frumoase, cu mici ex o hotărîre eficace; depinde doar mişti. patru cursuri serale sini cu copilărie în activităţile practice
s-au scurs n-au reuşit să reali cepţii cauzate de condiţii obiec de felul cum cei repartizaţi vor prinşi toţi membrii organiza
zeze randamentele planificate pe tive. Pe mină însă, situaţia este controla şi îndruma zi de zi ac Propagandiştii acestor ţiei U.T.M. Avînd în perma Problema folosirii timpului liber nu Cu toate acestea, mai sînt părinţi
exploatare. Acelaşi lucru s-a în- cu totul alta. Randamentele ob tivitatea brigăzilor. Mult mai cercuri ( Andrei Abrudeanu, nenţă ajutorul şi sprijinul or
ţinute pînă în prezent, arată că eficace ar fi însă o repartizare Aron Benea, loan Lăzăruţ şi ganizaţiei de partid, utemiş
tîmplat şi în luna octombrie. mina Lupeni este departe de în judicioasă a membrilor de par
Este cunoscută hotărîrea Co deplinirea sarcinii de a da o
mitetului regional de partid, de tonă pe post. tid pe brigăzi şi pe schimburi, Ileana Tisu), manifestă mul tii de aci vor face noi pro are desigur numai un singur răspuns care înclină să lipsească pe copii de
a se ajunge ca în exploatările Cu totul alta era situaţia dacă în aşa fel încît ei să poată da tă atenţie faţă de sarcina ce grese în ridicarea nivelului şi asta pentru că posibilităţile şi for aceste mici plăceri atît de fireşti vîrs-
miniere din Valea Jiului ' să se brigăzile minei ar fi fost antre un sprijin efectiv la fiecare loc le-a fost încredinţată prezen- lor politic şi ideologic, în în mele de utilizare raţional-educativă tei lor. Se mai găsesc şi astăzi unii
realizeze în decursul acestui an nate în întrecere pe baza ini de muncă. Comitetul de partid tîndu-se în faţa cursanţilor suşirea marxism-leniuismului. ale acestuia sînt foarte variate. De a- diriginţi — exigenţi din „principiu" —
un randament de o tonă pe ţiativei brigăzii lui Tucaciuc. poate avea astfel un control mai ceea, citind articolul „Ge faci cu tim care interzic şcolarilor frecventarea
post. In toate exploatările comu Minerii ar fi învins mai uşor mare asupra fiecărui loc de La cooperativa „Moţul“ pul tău liber“, publicat în „Drumul cercurilor, sub motivul că aceştia nu
niştii luptă cu însufleţire pentru unele greutăţi obiective, cauzate muncă şi să intervină acolo unde socialismului", m am gîndit să adre mai învaţă bine. Se discută încă mult
realizarea acestui obiectiv, an- de condiţiile de exploatare, mai este necesar. Organizaţia U.T.M. de la partea organizaţiei de partid, ]j sez prezentele rînduri pionierilor şi dacă elevii mai slabi la învăţătură au
trenînd întreaga masă a mineri ştrii şi inginerii ar fi avut o cooperativa meşteşugărească s-a reuşit ca de la început şcolarilor din clasele III—VIII, dar dreptul să participe la cercuri. Opinăm
lor. Peste tot, la început s-a cău preocupare mai atentă faţă de întrecerea între brigăzi, pe „Moţul“ din Baia de Criş, toţi cursanţii să frecventeze
tat calea cea mai eficace pentru aprovizionarea cu vagonete goa baza iniţiativei brigăzii lui Tu s-a ocupat în acest an cu mai şi diriginţilor, profesorilor şi părinţi pentru rezolvarea principială a proble
sporirea productivităţii muncii. le a brigăzilor. Un exemplu grăi caciuc, trebuie extinsă şi la mi L multă răspundere de organi cu regularitate cursurile şi să
Şi rezultatele căutărilor au fost tor în această privinţă îl consti na Lupeni. Conducerea întreprin zarea şi buna desfăşurare a discute cu mult interes temele lor, pentru a pune în discuţie acti mei, îri sensul că acesle cazuri cu e-
încununate de succes. tuie mina Uricani care şi-a în derii, comitetul de partid şi co învâţămîntului politic. Toţi. ce se predau. Pînă acum s-au vitatea pe oare levii, mai slabi, sau
deplinit planul anual cu două mitetul sindical trebuie s-o spri expus în faţa cursanţilor un pot să o desfăşoare mai puţin „dis
Brigada minerului Mihai Tu- luni înainte de termen. De ase jine şi s-o stimuleze, cadrele teh utemiştii au fost încadraţi în număr de 3 lecţii. şcolarii, în cadrul ciplinaţi" nu tre
caciuc de la Aninoasa a lansat menea, minele Lonea şi Petrila nice ale sectoarelor să asigure caselor de pionieri. buie rezolvate prin
iniţiativa : „O tonă de cărbune care, extinzînd iniţiativa brigă brigăzilor condiţiuni optime de invăţâmînt, iar în munca de Printre cei mai buni repudierea, pedepsi
peste plan, de fiecare om, în zii lui Tucaciuc, au obţinut re lucru. cursanţi de la cercurile de in- Că aici se organi C5E5SSSaHBES522Li rea şi descurajarea
fiecare schimb“. Aceasta a fost propagandişti au fost promo
In felul acesta mina Lupeni zează timpul liber lor, prin interzicerea oricăror momen
vaţi membri, candidaţi de în mod plăcut şi educativ, variat şi cu
la începutul anului, în februa zultate remarcabile. va ajunge să iasă din impasul 'partid şi utemişti cu pregătire văţămînt „Să ne cunoaştem folos, nu ‘ mai încape îndoială, şi cele te de activitate plăcută pentru ei. Se
rie. Cu iuţeala unui fulger, eâ corespunzătoare. patria“ sint tovarăşii FIorica cîteva exemple de la casa pionierilor pare, din contră, că o colaborare con
a fost îmbrăţişată de numeroa Se pune întrebarea: ce ră- în care se găseşte şi să-şi înde Adam, Aurelia Todoran şi A- din Orăştie le dau tocmai pentru o cretă între profesorul de la cerc şi cel
se brigăzi la toate exploatările Aci s-au organizat două ron Doţ, iar de la cursul se întemeia afirmaţia adevărului de mai de la şcoală ar putea să aibă rezulta
din Valea Jiului. Ba mai mult, mîne de făcut de acum înainte plinească sarcinile de plan. cercuri „Să ne cunoaştem pa ral tovarăşii Liviu Lucaci, O- j sus. Să începem cu cercurile practi te foarte bune.
a fost îmbrăţişată şi de sondo tria“ in care sint cuprinşi 37 tilia Pirva, Mihai Flaneş şi al ce.
rii de ia explorări, de siderur- Comitet de cetăţeni activ utemişti şi un curs seral — ţii, care au ddvedit mult inte Se cere a fi reamintit aici faptul
giştii hunedoreni, bineînţeles a- anul II, in care studiază 21 res în dezbaterea problemelor In decursul anului trecut, la cercul că cercurile caselor de pionieri sînt
daptată la condiţiile respective. Despre hărnicia oamenilor din 60.000 lei. Curentul a fost intro tineri. şi îşi Însuşesc in condiţiuni de legătorie. copiii şi-au legat aproape conduse de profesori şi că tocmai de
satul Balomir s-a dus vestea dus în întreg satul. 1.000 de caiete şi cărţi, la aeromode- aceea la casele de pionieri se poate
De acum, sarcina tuturor în prin împrejurimi. Gînd spun că Ca urmare a măsurilor lua- bune materialul predat. lism şi-au construit diferite tipuri de folosi în mod pedagogic şi educativ
treprinderilor era să extindă a- vor realiza un lucru, apoi fără Meritul deosebit al comitetu te şi a ajutorului primit din planoare, iar la modelaj au executa^ timpul liber al elevilor.
ceastă iniţiativă primită de mun doar şi poate ei îl vor duce la lui de construcţie, format din printre altele, o serie de hărţi din
citori cu atîta entuziasm, şi me îndeplinire. Aşa au făcut şi cu loan Vulcu lui Avram, Avram LA PRACTICĂ gips, mult apreciate. Ce să spun de Oricare ar fi sarcinile şcolii oricîte
nită să ducă la îndeplinirea sar Opriţa, Doiniţi an Ciobotea şi cercul de artă culinară în care prăji îndatoririle extraşcolare şi cele de or
cinilor de plan mai repede. electrificarea satului. Mai intii loan Iosif, constă în faptul că turile şi dulciurile atît de dorite de ganizaţie, oricîte treburi de făcut în
s-au adunat cu toţii într-o şe a ştiut să folosească în mod copii sînt acum produse, şi se înţe familie etc., nu trebuie să uităm nici
La mina Lupeni, comuniştii dinţă cetăţenească unde au a- profesorii nici părinţii că nu avem
Vasile Feher, loan Popa, Andrei les un comitet de cetăţeni că gospodăresc suma ce i-a fost lege, consumate cu multă plăcere de
Nagy şi Avram Doţiu, şefi de ruia i-au încredinţat sarcina dreptul să lipsim pe copii de joc şi a-
brigadă, au fost printre primii conducerii executării tuturor lu încredinţată pentru electrificarea elevii „producători". La fel, în cercul hutnite momente plăcute.
care au îmbrăţişat iniţiativa bri crărilor de electrificare. Acest
găzii lui Tucaciuc. Exemplul lor comitet a avut o mare preocu satului. O mare parte din cetă de pictură s-au executat lucrări din Dar iată că cele mai interesante
a mai fost urmat şi de alte cî- jocuri (de la cele sportive, de club,
pare pentru procurarea stîlpilor, ţenii satului şi-au şi introdus care unele au fost expuse şl în cadrul
—O— pînă la cele literare) le pol practica
care nu se prea găseau. Pînă curentul electric în case. Ei au expoziţiei de artă plastică a raionului
primit un sprijin preţios prin co elevii supravegheaţi şi îndrumaţi prie
nostru. Cîţiva dintre cei mai conştiin
mitetul de construcţie care a in
Cooperatori meşteşugari în cele din urmă, comitetul de tervenit la forurile competente cioşi participanţi la cercul de muzică teneşte în cadrul caselor de pionieri.
primiţi în ridurile cetăţeni din Balomir a ajuns la pentru ca introducerea curentu (vioară), cîntă şi la semisimfonica de Aceste instituţii extraşcolare rezolvă,
la Gasa raională de cultură. Cei din cred, îh modul cel mai fericit intere
o înţelegere cu Sfatul popular lui în case să coste mai puţin,
membrilor şi din Blandiana şi a primit din adică 700 în loc de 1.200 lei. cercul de geografie au confecţionat sele individuale şi de copil cu cele e-
pădurea comunală 38 de stîlpi. Acum, dacă stai de vorbă cu fie hărţi din plastilină etc. Rezultate în ducative şi sociale.
de pa Stîlpii respectivi au fost tăiaţi care cetăţean din satul Balomir semnate au obţinut şi cercurile de lim
din pădure, fasonaţi, transpor îţi va spune că ei au curent da ba romînă, matematică, ştiinţele na Iată pentru ce socotesc că un mij
Organizaţia de bază P.M.R. taţi şi plantaţi numai prin mun torită activităţii intense a comi turale etc. loc de folosire plăcută, variată, obiecti
de la cooperativa meşteşugărea ca voluntară a cetăţenilor. Iu tetului de construcţie format din vă şi practică a timpului liber al ele
scă „Moţul“ Baia de Criş se total lucrarea a costat aproape oameni harnici şi pricepuţi. Biblioteca de la casa pionierilor, cu vilor îl constituie activitatea la cercu
preocupă în permanenţă de creş peste 6.000 volume, este frecventată cu rile de la casele de pionieri.
terea rîndurilor sale prin primi
rea ca membri şi candidaţi de multă încredere de elevi. Prof. IOAM IL1ESCU
partid a celor mai buni coope
ratori meşteşugari care au do Lucrări ale lui Fr. Engels în lim ba rom înă zZMz
vedit prin fapte ataşamentul lor
In Editura Politică au apărut vo i 1, 2, 3 (în 12.000 exem NOTA
faţă de partid şi care luptă cu pînă acum un număr de 12 lu plare fiecare); „Manifestul O biblioteca dată uitării
abnegaţie pentru traducerea în crări ale lui. F. Engels intr-un Partidului Comunist“ (6 edi
viaţă a politicii partidului şi gu tiraj total de 945.000 exemplare. Cunoştinţele teoretice se aprofundează in orele 'practice. In raionul Ilia sint multe bi unele biblioteci, puţine la nu
Dintre acestea amintim : „An- ţii în 293.000 exem plare); Elevii Maria Boca, Angliei Novac, Vasile Maria şi Ilina Şte blioteci care obţin rezultate fru măr, care nu au reuşit încă să-şi
vernului. ti-Duhring“, ( apărut în trei edi „Despre religie“ (în 15.000 e- fan, din clasa iX-a a Şcolii medii mixte din Simeria, suprave moase. Ele au reuşit să atragă îndeplinească rolul lor.
Pînă în prezent, în rînduriie ţii, intr-un tiraj de 85.000 exem gheaţi de profesoara Marcela Olaru, experimentează principiul
plare) ; „Dezvoltarea socialis xem plare); „Ideologia germa lui Arhimede. un mare număr de cititori de di De exemplu, la biblioteca că
membrilor de partid au fost pri mului de la utopie la ştiinţă“ ferite ocupaţii şi vîrste. minului. cultural din Brîznic, de
miţi meşteşugarii fruntaşi în (două edilii în 83.000 exempla nă“ (in 15.000 exem plare); OS3ÜSS care răspunde învăţătoarea Sil
muncă Nicolae Oprişa, Vaier Mai sînt insă în raionul llia via Bărbănţan, cărţile sînt aşe
Baciu, Victor Benea şi Radu „Despre artă şi literatură" (în zate fără spirit gospodăresc, u-
Dobîrcău, iar în rînduriie candi 25.000 exemplare).
daţilor de partid au fost primiţi
iov. Viorel Iezan, Octavian Ba- re) : „Situaţia clasei muncitoa Sarcina comisiilor permanente Comisile permanente y prijin preţins nele amestecate în rafturi, alte
log şi Gheorghe Hiriza. re din Anglia" (o ediţie în constă în sprijinirea comitete în activitatea le grămadă pe o masă sau pe
30.000 de exemplare; „Originea lor executive ale sfaturilor popu jos. De asemenea, nu există nici
In prezent, biroul organizaţiei familiei, a proprietăţii private lare pentru îndeplinirea cu suc iaţiei şi a lărgirii spaţiului ma Şi comisia permanentă agri tatea cazurilor ele nu desfăşoară o evidenţă a cititorilor, nici. un
de bază mai are 4 c e r e r i a l e şi a statului (patru- ediţii in ces a planurilor economice, pre încă o activitate destul de rod fel de agitaţie vizuală şi altele.
tov. Iosif Dobner, loan Lăzăruţ 180.000 exemplare); „Războiul cum şi pentru îndeplinirea tu gazinelor de desfacere, din oraş. colă de pe lingă Sfatul popular nică. Şi aici o mare lipsă o au
II, loan Ştef şi loan Madincea ţărănesc german“ (trei ediţii in turor sarcinilor ce stau în faţă In urma studiului întreprins, co al comunei Roşcani a luat în sfaturile populare care nu ştiu Dar ce este mai condamnabil Ia
care au cerut să fie primiţi în 72.000 exemplare) : „Dialectica sfaturilor populare. misia a făcut propuneri pentru studiu posibilitatea creării unei să le antreneze în îndeplinirea această bibliotecă este faptul că
rînduriie candidaţilor de partid. naturii“ în 15.000 exemplare. mutarea atelierului de cizmărie grădini pomicole în cadrul înto sarcinilor ce le stau în faţă. Ac nici pînă în prezent nu s-a fă
Urmează că în cel mai scurt Comisiile permanente trebuie al cooperativei meşteşugăreşti vărăşirii din localitate, pe o su tivitatea lor se rezumă la mult cut verificarea cărţilor. In aceas
timp biroul organizaţiei de bază Totodată au apărut U volu să participe la pregătirea proiec din localitate într-un local mai prafaţă de un hectar, şi a unei formalism. Astfel, după întocmi tă privinţă, comitetul comunal
să pună în discuţia adunării ge me cuprinzînd lucrări ale lui telor de măsuri ale sfaturilor corespunzător, iar în locul ate grădini legumicole pe o supra rea unor planuri de muncă for de partid şi sfatul popular co
nerale a comuniştilor şi cererile K. Marx şi F. Engels într-un ti populare cu privire la cele mai lierului să se amenajeze un bu faţă de 0,50 ha. In urma propu male, sarcinile acestor comisii munal trebuie să ia măsuri ne-
acestor tovarăşi. raj total de 179.000 exemplare. importante domenii de activita fet expres. Comitetul executiv al nerilor făcute, Comitetul execu se şi „epuizează“. întîrziate de verificare a acestei
Dintre acestea cităm : Opere te. Prin comisiile permanente se sfatului popular raional a ac tiv al Sfatului popular Roşcani, biblioteci.
HOR IA LAZARUŢ înfăptuieşte controlul sfatului ceptat propunerea comisiei per împreună cu comitetul de con Se impune deci ca comitetele
popular asupra îndeplinirii ho manente şi prin intermediul co ducere al întovărăşirii, au şi Starea bibliotecii din Brîznic
secretarul organizaţiei de bază de tărîrilor şi dispoziţiunilor date mitetului executiv al sfatului luat măsuri pentru săparea gro executive ale sfaturilor populare este o notă slabă şl pentru cei
de către secţiunile comitetului popular orăşenesc, a trecut la pilor unde vor fi plantaţi dife raionale să pună capăt subapre lalţi intelectuali din sat care ma
Ia cooperativa meşteşugărească executiv respectiv, precum şi de traducerea ei în viaţă- rite soiuri de pomi de ia sta cierii rolului comisiilor perma nifestă dezinteres pentru munca
către întreprinderile şi institu ţiunea experimentală Geoagiu. nente. Este necesar ca pe viitor culturală din cadrul căminului,
„Moţul" — Baia de Criş ţiile social-culturale subordonate Activitate pozitivă desfăşoară comitetele executive ale sfaturi învăţătorii şi profesorii din sat
acestora. şi comisia permanentă pentru Şi comisiile permanente din lor populare comunale şi raio vor trebui pe'viitor să-şi dea în
\ C e f e r i ş t i din. t a t ă - n f i u gospodărie şi drumuri de pe Lupeni, Aninoasa şi din alte lo nale să întreţină mai strînse re mai mare măsură concursul
In afară de deputaţi, comisi calităţi din raionul Petroşani laţii de colaborare cu comisiile atît la pregătirea echipei artisti
(Urmare din pag, /•ă) rind 4 macarale electrice ile permanente mai atrag în ac lingă Sfatul popular al comu desfăşoară o activitate rodnică. permanente pentru ca acestea ce, cit şi la atragerea unui cerc
pentru vagoanele de mare tivitatea lor şi un mare număr nei Geoagiu. Aceasta, prin stu să-şi poată îndeplini cu mai larg de cititori din rindul săte
comunistul Gheorghe. Baciu, tonaj. de oameni ai muncii, specializaţi diile întreprinse, a sprijinit co Asemenea exemple care oglia- bune rezultate rolul pentru care nilor din Brîznic, reactivînd bi
fruntaş în 'producţie. Împreu în diferite domenii de activita mitetul executiv în acţiunea de deso aportul pe care-1 pot aduce au fost create. Comitetele exe
nă cu el am vizitat noua ha Înainte de a pleca de la te, cu ajutorul cărora întreprind extindere a reţelei electrice în comisiile permanente la îmbuna cutive sînt obligate a organiza blioteca din cadrul căminului
lă a atelierelor aflată în ulti secţia V-a vagoane, Pavel studii în anumite probleme şi întreaga comună, precum şi în periodic şedinţe de colaborare
ma fază de utilare. Aci, la fie Budeanu, preşedintele comite fac propuneri pentru îmbunătăţi repararea drumurilor Bozeş-Bă- tăţirea activităţii sfaturilor popu cu preşedinţii comisiilor perma cultural şi organizînd cereuri
care vagon se va lucra cu tului sindical de secţie, ne-a rea' muncii sfaturilor populare. cîia, pe o lungime de 6 km. şi lare pot fi date şi din alte lo nente, acordîn’du-le un ajutor
gură de aer fixă pentru cio arătat un şir de vagoane nou Renghet-Mada, pe o lungime de calităţi ale regiunii noastre. To mai calificat.' Comitetelor execu de citit pe "grupuri de case.
canele pneumatice. De aseme vopsite. In regiunea Hunedoara, apor 5 km. tuşi se pune întrebarea : de ce tive le mai revine şi sarcina de
nea, in dreptul fiecărui vagon tul comisiilor permanente în pre unele comitete executive, ca cele a veghea la aplicarea în viaţă a 1is*
sînt trase fire electrice pentru — Priviţi rezultatele con gătirea proiectelor de hotărîri, De asemenea, comisia perma ale sfaturilor populare din ra propunerilor şi recomandărilor
Sudură. Pe cadrul metalic de crete ale muncii noastre — în susţinerea corapoartelor în nentă de gospodărire comunală ionul Elaţeg, din oraşul Deva juste şi realizabile făcute de că i
sub bolta de sticlă va circula a spus el. Trebuiau să iasă sesiuni şi şedinţe de comitete din oraşul Alba Iulia a dat un şi altele, nu acordă sprijin su tre comisiile permanente.
in curind podul rulant, făcînd astăzi 7 vagoane din repara executive, în pregătirea şi pre sprijin preţios comitetului exe ficient şi eu antrenează comisi Comiieiul sindical
astfel posibilă trecerea la e- ţie şi au ieşit 10, iar zilele zentarea de propuneri pentru cutiv în crearea de noi zone ile permanente în acţiunile în IOSIF HAJDU ! al Trustului 4
xecutarea in lanţ a repara acestea vor porni în cursă îmbunătăţirea activităţii în dife verzi, prelungirea de apeducte, treprinse ? Construcţii Hunedoara
ţiilor — metodă care asigură alte 36 vagoane. rite sectoare de activitate, este electrificarea străzilor periferi şeful secţiei organizatorice a
o productiviiale mult sporită. tot mai evident. Astfel, nu de ce, schimbarea circuitului elec .Analizînd activitatea comisi a n u n ţ ¦ă
Pe liniile ferate din ţară mult, comisia permanentă co tric pe unele străzi etc. ilor permanente de la comune, Sfatului popular regional
Şi în celelalte hale se in circulă de altfel multe va merţ şi cooperaţie de pe lîngă trebuie să arătăm că în majori- pierderea a 1.700 (una mie
troduc treptat mijloace tehni goane reparate aci. Ele sint Hunedoara ! şapte sute) bilete de specta
ce modernizate. Astfel, la ha Sfatul popular al raionului Orăş cole ocazionale cu seriile
la nr. 3 s-au introdus de cu- dovada măiestriei harnicilor tie a luat în studiu problema f 5888001 - 5888700 - 9171001-
îmbunătăţirii deservirii popu ţ 9182000, bilete pe care le de-
ceferişti de la Atelierele din
Simeria. Lclară nule şi fără valoare.
