Page 92 - 1958-11
P. 92
Páfc 4 DRTJMTTr 'fifh'r* •rrSwrtrr’ Nr 1226
siLrX-
(Urinare din pag. l-a) va înlocui munca a 6000-8000
muncitori. Preţul de cost al ex
15-18 milioane metri cubi anual. tracţiei de cărbune se va reduce
Funcţioiiînd în agregat cu tran de aproape 20 ori.
sportoare, o asemenea maşină
Aparaiaje noi pentru automatizarea
industriei
•Im U.R.S.S.'se înfăptuieşte u n " ' cu "mijloace tehnice suficiente Sesiunea Sovietului Suprem U.-R.S.S. P R O P U N E
„ al U.R.S.S. Lichidarea regimului de ocupaţie
sistem . unic unional de instru- pentru înfăptuirea vastului pro-
mente:industriale şi mijloace de i gram de automatizare complexă,
automatizare. El se va compune prevăzut în tezele raportului ce
dintr-un număr relativ mic de va' fi prezentat de N. S. Hruş-
blocuri tip ale căror combinaţii ciov la Congresul al XXI-lea al MOSCOVA 27 (Agerpres).— de 22 decembrie 1958 la Mosco în Berlin şi Iransformarea Berlinului
variate vor permite realizarea P.C.U.S. , , TASS transmite: Prlntr-un decret va cea de-a 11-a sesiune a So
celor mai diferite scheme "de co al Prezidiului Soyietului Suprem vietului Suprem al U.R.'S.S. al occidental sntr-un oraş liber,
mandă pentru orice fel de pro O parte a instrumentelor a- al U.R.S.S. s-a convocat pe data celei de-a V-a legislaturi.
ces tehnologic. ¦ . ees-ku sistem unic (instrumente
le pneumatice şi electrice) au şi fiA demilitarizai de sine stătător
După părerea specialiştilor fost realizate de Institutul de au
sovietici acest sistem va pre tomatică şi telemecanică al A- li: Manifestaţie anfifranchisia MOSCOVA 2? (Agerpres).— vietic adresată guvernului Sta în U.R.S.S., P. Reilfy şi pe am
zenta avantaje economice tot a- cademiei de ştiinţe a U.R.S.S. TASS transm ite: La 27 noiem telor Unite aie Americii în pro basadorul Franţei în U.R.S.S.,
Fabricarea lor a şi începţtt la la Bruxelles blema Berlinului. In aceeaşi zi, M. Dejean, şi le-a înmînat note
tît de mari ca proiectarea tip şi uzina de instrumente de măsură brie, ministrul Afacerilor Exter ministrul Afacerilor Externe al analoage ale guvernului sovie
confecţionarea prefabricatelor în termoelectrice din Moscova în BRUXELLES 27 (Agerpres). Spania să se p'ună capăt arestă- ne al U.R.S.S., A. A. Gromîko, U.R.S.S. a primit de asemenea tic adresate guvernelor Marii
construcţiile moderne. Fabrica colaborare cu alte institute de rilor arbitrare, să se desfiinţeze l-a primit pe ambasadorul S.U.A. pe ambasadorul Marii Britanii Britanii şi Franţei.
cercetări. Din sistemul unic vor După cum transmite agenţia tribunalele extraordinare şi să în U.R.S.S., L. E. Thompson şi
ţia in masă a instrumentelor au face parte de asemenea maşinile se respecte drepturile omului. i-a’ înmînat nota guvernului so
directoare şi de calculat.' ¦ :¦*. France Presse, sute de studenţi
tomate. va asigura aproviziona Manifestanţii, care scandau
de la universităţile din Bruxel lozinci ostile la adresa lui Fran
rea întreprinderilor industriale co, au fost împrăştiaţi cu bruta
litate de poliţişti.
Industria construcţiilor ‘fr-,. les au manifestat în ziua de 26
în Tadjikistan <-
noiembrie în faţa ambasadei Notele guvernului sovietic în problema Berlinului
adresate puterilor occidentale
Spaniei. •1
L Manifestanţii cereau ca în
Sn Tadjikistan se construiesc ţie va spori de peste trei ori \ -------------- = = = a MOSCOVA 27 (Agerpres).— ca, în numele color patru puteri, de la Varşovia, vor fi considera
câteva mari întreprinderi in comparaţie cu anul curent. In TASS transm ite: Guvernul să stabilească un contact ofi te de către toţi participanţii la
aţe industriei construcţiilor, prin această perioadă se prevede să In Franţa continuă persecuţiile U.R.S.S. a încunoştiinţat guver cial în această problemă cu gu acest pact ca un act de agre
tre care un combinat de mate se construiască 16 noi Între împotriva algerienilor nul S.U.A. că Uniunea Sovietică vernul R. D. Germane cu care siune împotriva lor a tuturor şi
riale de construcţie, o fabrică de consideră că şi-au pierdut vala a şi avut consultări neoficiale aceste acţiuni vor determina ime
ciment, o fabrică mecanizată de prinderi producătoare de ciment, PARIS 27 (Agerpres). —¦Du intr-o serie de oraşe ale Fran bilitatea acordurile aliate în le preliminare. diat contra-acţiuni corespunză
cărămidă silico-catcară. cărămidă, plăci de tencuială, pă cum relatează ziarele pari ţei, printre care Strass-bourg, gătură cu Germania, adică a- toare.
Potrivit planului de 7 ani, pi- prefabricate, produse de cera ziene, în Franţa continuă perse Saint Etienne şi Lyon. Au fost cordurife care se considerau va Dacă această propunere, sub
nă la sfârşitul anului 1965 pro cuţiile împotriva algerienilor. arestate 326 de persoane bănuite labile pentru primii ani după ca liniază guvernul U.R.S.S., nu Se pot găsi desigur detractori ai
ducţia materialelor de construc mică şi cheramzit, blocuri de pitularea Germaniei şi care au este acceptabilă pentru guvernele Uniunii Sovietice care să încerce
zidărie şi de beton. celor trei puteri occidentale, vor să interpreteze poziţia guvernului
O maşină pentru citirea Ziarul „France Soir“ anunţă că că ar fi sprijinit mişcarea de, e- fost încălcate de puterile occi rămîne fără obiect tratativele în sovietic în problema regimului
de la 17 la 23 noiembrie au liberare naţională a poporului dentale. problema Berlinului între fostele de ocupaţie din Berlin ca o ten
puteri de ocupaţie. dinţă de anexiune din partea
şi transmiterea telegramelor fost efectuate razii poliţieneşti algerian. Noté în această problemă au U.R.S.S. U.R.S.S., ca şi cele
fost adresate de asemenea guver Guvernul sovietic nu intenţio lalte state socialiste, se subli
nează timp de jumătate de an să niază în nota adresată guvernu
nelor Marii Britanii şi Franţei. modifice aranjamentele existente lui S.U.A., nu tinde spre nici o
privitoare la transporturile mili cucerire, ci doreşte numai să se
I a Institutul de electroteh instantaneu suprafeţele negre Pentru însetarea experienţelor Guvernul sovietic propune tare ale S.U.A., Marii Britanii şi pună capăt situaţiei anormale şi
nică din Odessa a fost rea din fiecare zonă, liniile verticale Av*, ou arma nucleară transformarea Berlinului occi Franţei din Berlinul occidental periculoase care s-a creat în Ber
lipită o maşină originală care şi orizontale din literă, distanţa dental într-o unitate politică de în R.F.G. Dacă acest termen nu lin în urma faptului că sectoa
poate, fără participarea omului, dintre linii ş.a.m.d. "'X- Declaraţia F,M.T.D. sine stătătoare — un oraş liber, va fi folosit pentru realizarea u- rele occidentale ale acestui oraş
să citească textul unei telegra demilitarizat. Berlinul occidental nui acord corespunzător, Uni
me şi să-l transmită. După aceste criterii maşina BUDAPESTA 27 (Agerpres). ţelor nucleare. Totuşi, opinia pu ca oraş liber, subliniază gu unea Sovietică va înfăptui mă continuă să fie ocupate cîe
Această , maşină electronică a deosebeşte uşor o literă de alta Secretariatul Federaţiei Mondi blică a fost nevoită să constate vernul sovietic, ar putea să ai surile proiectate pe baza unui a- S.U.A., Marea Britanic şi Fran
iost executată din materiale se Semnalele electronice de ieşire ale a Tineretului Democrat a cu dezamăgire refuzul celorlalte bă un guvern propriu ş i . să-şi cord cu R.D.G. Totodată se ţine ţa. Este necesar să se obţină ca
miconductoare. Un fascicul de care corespund fiecărui senin dat publicităţii o declaraţie în două mari puteri de a urma a- conducă singur economia, tre seama de faptul că Republica Berlinul occidental să înceteze
raze luminoase, emis de tubul conectează în mod automat gru legătură cu conferinţa de la Ge cest exemplu. burile administrative şi de altă Democrată Germană trebuie să de. a mai fi o trambulină pentru
ei electronic, alunecă de-a lun puri întregi de relee electroni neva a celor trei puteri pentru natură. Cele patru puteri care răspundă în întregime în pro o intensă activitate diversionistă
gul textului. Cu ajutorul diferi încetarea experienţelor cu arma In prezent tineretul din toate după cel de-al doilea război blemele referitoare la spaţiul ei, cu caracter de spionaj sau alte
telor dispozitive electronice, fie ce. Iar la borna de ieşire a a nucleară. ţările împreună cu popoarele iu- mondial au participat Ja admi adică să-şi exercite suveranita activităţi subversive împotriva
care cifră sau literă din text se nistrarea comună a Berlinului, tea pe pămînt, pe apă şi în aer. ţărilor socialiste, împotriva R.D.
împarte intr-un mare număr de castor., relee,, este .conectat, un Popoarele lumii, se spune în mu cere sa se pună capat pentru ca şi cele două state germane — Totodată vor înceta toate contac Germane şi U.R.S.S.
zone. Contoare speciale numără declaraţie, urmăresc cu mare totdeauna experienţelor nuclea R. D. Germană şi R. F. Ger tele, existente pînă în prezent, în
dispozitiv in care semnalele e- atenţie tratativele dintre repre re. Exprimînd această cerere ho- mană — şi-ar putea asuma o- problemele referitoare la Berlin Guvernul sovietic, se spune în
lectronice se transformă în im tărîtă a milioanelor de tineri, bjigaţîa de a respecta statutul între reprezentanţii forţelor ar notă, a hotărît ca, în ceea ce
zentanţii U.R.S.S., S.U.A. şi F.M.T.D., în numele celor 85 de Berlinului occidental ca oraş li mate şi alte persoane oficiale î! priveşte, să înfăptuiască mă
pulsii de cod telegrafic. Angliei pentru încetarea experi milioane de membri ai săi, se ber. Guvernul sovietic nu ridică ale Uniunii Sovietice din Ger suri care să urmărească lichida
enţelor cu arma nucleară, trata adresează participanţilor la tra obiecţiuni împotriva participării mania şi reprezentanţii cores rea regimului de ocupaţie din
/ / uterr ile occidentale aii creat edle îinsseell<e tive care se desfăşoară în pre tativele de la Geneva cerîndu-le O.N.U. la respectarea statutului punzători ai forţelor armate şi Berlin, călăuzindu-se după năzu
zent la Geneva. Berlinului occidental ca oraş li alte persoane oficiale ale S.U.A., inţa de a obţine normalizarea
dificultăţi pentru Berlin să adopte hotărîrea necesară cu ber. Marii Britanii şi Franţei. situaţiei din Berlin în interesul
Oamenii din întreaga lume, şi privire la încetarea imediată a păcii europene, în interesul dez
— scrie ziarul norvegian uOrientering“ îndeosebi tineretul, sînt profund In nota adresată în aceeaşi Guvernul sovietic declară că voltării paşnice şi independente
experienţelor nucleare. F.M.T.D. zi guvernului Republicii Demo în soluţionarea unei probleme ca a Germaniei.
•OSLO 27 (Agerpres) TASS nificării Germaniei nu poate fi neliniştiţi de aceste experienţe este convinsă că această hotărî-
primejdioase care ameninţă in re va fi întîmpinată cu bucurie aceea a Berlinului nu au ce cău ir
ta metodele de şantaj şi ame
transmite : Intr-un articol con soluţionată pe baza condiţiilor prezent milioanele de oameni, de toate popoarele şi de întregul crate Germane, guvernul sovie ninţările nesăbuite cu forţa. Nu MOSCOVA 27 (Agerpres).—
sacrat problemei Berlinului, zia puterilor occidentale şi ale Bon precum şi generaţiile viitoare. Ei tineret. Ea va deschide calea tic propune ca între delegaţiile mai nişte nebuni ar putea dez- TASS a n u n ţă : Copil aie notei
rul „Orientering“ subliniază că, lănţui un nou război mondial adresate de guvernul sovietic
încălcînd prevederile acordului nului, ci numai prin tratative au salutat cu bucurie hotărîrea spre dezarmarea generală con guvernamentale aie U.R.S.S. şi pentru a menţine privilegiile o- guvernului S.U.A. au fost tri
de la Potsda'm, puterile occiden R. D. Germane să fie purtate cupanţilor în Berlinul occiden mise guvernelor tuturor ţărilor
tale au creat ele însele dificul directe, între cele două state Uniunii Sovietice ou privire la trolată. Atunci va deveni posi tratative pentru examinarea a- tal. cu care U.R.S.S. întreţine rela
tăţi pentru Berlin. „Hruşciov, bil ca fonduri uriaşe să fie folo mănunţită a problemelor în le ţii diplomatice, precum şi guver
arată ziarul, a formulat argu germane. ,¦^ ^ -; încetarea unilaterală a experien- site pentru îmbunătăţirea vieţii gătură cu măsurile menite să In nota adresată guvernului nelor celorlalte ţări membre ale
mente pline de greutate atunci tineretului şi popoarelor din toa ducă ia lichidarea condiţiilor de S.U.A. se spune printre altele că O.N.U.
:055323 i te ţările. ocupaţie în Berlin. nici Uniunea Sovietică, nici vre
cind le-a învinuit de a fi încăl un stat socialist nu pot şi nu in In aceeaşi zi Mih’ail Pervuhin,
cat toate punctele importante ale „Praîfla“ despre tratativele Secretariatul F.M.T.D. cheamă In afară de aceasta, o notă în tenţionează să-şi renege exis ambasadorul U.R.S.S. ini R.D.G.,
acordului de la Potsdam.' dintre Adenauer si ie Gaulle organizaţiile de tineret naţionale problema Berlinului a fost a- tenţa ca state socialiste. Ele a- a făcut o vizită la Berlin lui
şi internaţionale să se adreseze dresata guvernului Republicii pără cu fermitate drepturile, Otto Grotewohl, primul minis
O asemenea Încălcare a fost MOSCOVA 27 (Agerpres). La cercurile reacţionare franceze a Federale Germane. frontierele de stat, acţionînd tru al R. D. Germane, şi i-a în
înainte' de toate constituirea Re 27 noiembrie, ziarul „Pravda“, tendinţelor revanşarde ale mili- participanţilor la tratative ex- conform devizei — unul pentru mînat o notă a guvernului so
publicii Federale Germane. înar comentînd sfîrşitul tratativelor tariştilor de la Bonn poate duce primîndu-le năzuinţele şi speran După cum se arată în notele toţi şi toţi pentru unul. Orice vietic în această problemă.
marea şi aderarea la N.A.T.O. dintre Adenauer şi De Gaulle, la 'o înrăutăţire a situaţiei inter ţele lor. U.R.S.S. către puterile occiden violare a frontierelor Republicii
au fost un nou pas in aceeaşi scrie că crearea axei „Paris — naţionale. tale, dacă guvernele S1U.Â., Democrate Germane, Poloniei, O notă a guvernului U.R.S.S.
direcţie“. Bonn“ atrage după sine serioa Tineretul din -întreaga lume, Marii Britanii şi Franţei şi-ar Cehoslovaciei, orice acţiuni a- in problema Berlinului a fost
se consecinţe pentru cauza pă După cum arată în continu se spune în declaraţie, priveşte da consimţămîntul la lichidarea gresive împotriva oricărui din de asemenea înmânată la Mos
Ziarul subliniază că înarma cii. Ziarul arată că ştirile sosi are ziarul, afirmaţiile din Fran actualului regim de ocupaţie în statele participante Ia Tratatul cova ambasadorului R.F.G. in
rea atomică va anihila toate te din Paris şi Bonn sînt o măr ţa şi R.F.G. că întîlnirea lui De cu speranţă în viitor şi este con Berlinul occidental şi la crea U.R.S.S.
posibilităţile de unificare a Ger turie a faptului că aceste trata Gaulle cu Adenauer ar pune vins că marile posibilităţi pe rea unui oraş liber pe teritoriul
maniei şi va îngreuna tratative capăt contradicţiilor franco-ger lui, guvernul sovietic ar îi gata
le în această problemă. tive reprezintă un nou pas pe mane sînt vorbării de ochii lu care le oferă omenirii energia
mii. Numai Franţa democrată, atomică vor fi folosite numai în
Ziarul sprijină declaraţia lui calea agravării încordării în continuă „Pravda“, şi Germania scopuri paşnice.
democrată ar putea să găsească
N. S. Hruşciov că problema u- Europa. Sprijinirea de către Cu privire la evoluţia celui de-al treilea
în mod real un limbaj' comun, satelit sovietic şi a rachetei purtătoare o o -o o o «$>•
să găsească calea către o cola
S p e c ta c o le c in e m a to g ra fic e
borare paşnică. Cîrdăşia cercuri MOSCOVA 27 (Agerpres).— toare — de 2.800 de ori.
lor reacţionare din Franţa cu re TASS transm ite: Pînă la 27 no Perioada de revoluţie a sate 29 NOIEAÎBR1E 1958
vanşarzii vest-germani nu repre iembrie ora şase dimineaţa cel litului este în prezent de 102,8
Deva : La ordinele d v s.; PETRO IULIA: Lacul lebedelor; Povestiri din
zintă calea spre pace, ci spre de-al treilea satelit artificial so minute, iar altitudinea maximă Ş A N I: Comoara căpitanului M artensz: R om a;' HAŢEG: Facerea lu m ii;
Gazul doctorului Laurent; BR A D : Se 1LIA: Ştrengăriţa ; LONEA : Taifun
agravarea încordării internaţio vietic a Înconjurat pămîntu! de a orbitei sale — 1.575 km. P a renada mexicană ; SIMERIA : Cei trei la N agasaki; APOLDU DE S U S : Că
din pădure; SEBEŞ : Inima nu uită ; pitanul din Köln ; TEIUŞ : Mazurca
nale. 2.694 de ori, iar racheta purtă- rametrii rachetei port-satelit au ORĂŞT1E: Pe Donul liniştit; ALBA dragostei; ZLATNA : Lizie Mac Kay ;
BARU MARE: Godzila.
suferit modificări mat conside
Inarmarea atomică a Bimdeswehralui rabile. ' Tţ5®
In prezent- perioada de revo
îngreunează tratativele de la Geneva luţie a rachetei port-satelit este IRC A iß* ii O
de 91,25 minute şi această cifră
BONN 27 (Agerpres). In Bundeswehrului îl implică atît continuă să desorească intens, PROGRAMUL" I: 6,15 Emisiune 20,15 Transmisie de la Casa de cul
pentru s a t e ; 6,45 Salut voios de pio tură a studenţilor „Grigore Preoteasa“
cursul unei discuţii organizate pentru poporul german, cît şi apropiindu-se de valoarea criti nier ; 7,30 Muzică distractivă; 8,00 a concertului orchestrei de muzică
Materiale din presă i 9,00 Muzică u- populară şi de estradă R adió; 23,00
de postul vest-german de tele pentru pacea în Europa şi în în că. Variaţia zilnică a perioadei şoară ; .10,30 Muzică-, populară sovie Muzică de dans.
viziune, Strauss, ministrul Apă treaga lume. tică; 11,45 Actualitatea literară în re
rării. de la " Bonn, a cerut din de revoluţie este de 15 secunde, vistele noastre; 12,20 Reportaj; 12,30 PROGRAMUL II: 14,07 Muzică u-
nou ca Bundeswehrul să fie în ¦Brler a opus îndem nurilor-lui' Cîntece de dor şi jocuri populare ro- şoară ; 14,40 Cîntă Traían Uilecan ;
zestrat cu armament atomic. La Strauss de a dota Bundeswehrul u’rmirid să crească intens pe vii m îneşti; 13,05 GdnEert de prînz : 15.00 Prin sălile de concert ale Capi
această discuţie au mai partici cu arma atomică cererea ca gu tor. Altitudinea maximă a orbi 15,10 Muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte talei ; 16,45 Tribuna Radio: 17,15 E-
pat, deputatul social-democrat Moscova J 16,45 Cîntă Mia' Barbu ; inisiune literară: 18,30 Cîntă Eugenia
vernul R. F. Germane să studi tei rachetei port-satelit a scăzut 17,30 Roza vuiturilor; 18,30 Muzică 'Frunză; 18,50 Carnet de reporter:
F. Erler şi W. Friedmann, redac eze cu toată seriozitatea planu cu 1.400 km., fiind egală cu uşoară romînească; 19,05 La ordinea 19.00 Muzică uşoară; 20,05 Concert
rile de destindere a încordării în 480 km. • de muzică populară romînească: 21,00
tor-,şef al ziarului „Suddeutsche Europa. Erler. a arătat de ase Pe baza datelor rezultate din
Tineretul din München (R. F. Germană) a organizat un Zeitung“, care apare la Münc menea că înarmarea atomică- a observaţii şi calcule teoretice, se
„marş al tăcerii“ pe străzile ora şuiui. Ei purtau placarde pe
hen. Bundeswehrului îngreunează tra crede că la începutul lunii de-
Obiectînd lui Strauss, Fried tativele de la Geneva cu privire cembrîe racheta port-satelit va
care figurau numele lagărelor de exterminare create de fascis man a scos în evidenţă marele la încetarea experimentării armei păt-runde în păturile dense ale zilei; 19s15 „Cine ştie, ne scrie“ ; Muzică de dans ; 21,45 Pagini de sa.
mul german, care-şi ridică acum din nou capul in R.F. Germană. pericol pe care planurile de la nucleare şi la preîntîmpinarea atmosferei şi îşi va înceta exis 19,52 Noapte bună, cop ii; 20,05 Gro- liră şi umor; 22,30 Muzică din ope
IN FOT O : „Marşul tăcerii Bonn de înarmare atomică a unui atac prin surprindere,.,. tenta. j nic-a evenimentelor internaţionale; rele.
Redacţia jl administraţia ziarului str. 6 Marile nr. 9, Telefon t 188; 189 ( 75, Taxa plantă în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IM . I.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică n\ MAi" — Deva.