Page 93 - 1958-11

PRO I FJ ARI DIN TOATE TÁKU.R. UNIŢI-VA t COMUNICAI TELEGRAMĂ

O In zilele de 26—28 noiembrie , Primului secretar al Comitetului Central ’ al Partidului
ORGAN A l COMITETULUI REGIONAL P. 1958 a avut loc şedinţa plenară a< Muncitoresc Romîn
C.C. al P.M.R.
Anul X Nr. 1227 Sîmbătă 29 noiembrie Í958 4 pagini 20 bani Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.
Plenara a avut la ordinea de z i( Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare
Noi succese în întrecerea socialistă dezbaterea proiectului planului d e, Romine
stat pe anul 1959. Tovarăşului CHIVU STOICA,
. rrfir-' V Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Repu­
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-, blicii Populare Romîne
HN EIHNUiWE^ ÎNTRECERII Dej, prlm-secretar al C. G. a l, Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER.
P.M.R., a făcut o expunere cu pri-,
Muncitorii şi tehnicienii de la uzina „Victoria" vire la sarcinile organelor şi orga-ţ Bucureşti.
— Călan luptă cu elan sporit pentru consolida­ nizaţiilor de partid, organelor d e( In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al
rea rezultatelor obţinute în cinstea zilei de 7 No­ stat şi economice, organizaţiilor deţ Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
iembrie. 1masă în domeniul dezvoltării eco- , Consiliului de Miniştri al U.R.S.S, şi poporului sovietic, vă expri­
nomiei naţionale în anul viitor. măm dumneavoastră, dragi tovarăşi, şi în persoana dumnea­
Astfel în perioada 1-25 noiembrie, furnaliştii voastră tuturor oamenilor muncii din Republica Populară Ro-
de la furnalul nr. 2 au produs cu 12,7 la sută La dezbateri au luat cuvînful mînă, sincere mulţumiri pentru călduroasele felicitări trimise cu
mai multă fontă decît prevederile planului, iar membri ai Comitetului Central,« prilejul celei de-a 41-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste
cei de la furnalul nr. 1 cu 2 Ia sută. prhn-secretari ai comitetelor regio- < din Octombrie.
nale de partid, miniştri. Subliniem cu bucurie că poporul romîn sub conducerea
Nici turnătorii nu s-au lăsat mai prejos. Ei au Partidului Muncitoresc Romîn merge hotărît pe drumul constru­
depăşit planul de producţie cu 29 la sută. In Plenara a aprobat expunerea fă- < irii socialismului şi exprimăm ferma convingere că prietenia şi
fruntea întrecerii se află tubarii, cu o depăşire cută şi măsurile în vederea creşte- colaborarea frăţească dintre popoarele noastre se vor întări şl
de 53 la sută şi cei de la sortimente tehnico-sa- 1 rli mai accentuate a producţiei in­ dezvolta tot mai mult şi în viitor.
nitare cu 3 la sută. Preţul de cost la fontă lichi­ dustriale, dezvoltării agriculturii so- Ne folosim de acest prilej pentru a ura oamenilor muncii
dă a fost redus cu 44 lei pe tonă. *cialiste şi sporirii producţiei agri­ din Republica Populară Romînă noi succese în construirea so­
cole, valorificării cît tnai intense a' cialismului, în întărirea forţei marelui lagăr al socialismului, în
Muncitorii sectorului semicocs au produs cu • rezervelor interne ale economiei na­ apărarea păcii în lumea întreagă.
aproape 13 la sută mai mult semicocs decît a ţionale şi ridicării nivelului de trai,
fost planificat. al oamenilor munoii. n . h r u şc io v ;\
prim-secretar al Comitetului Central al P.C.US.,
Plenara a stabilit ca pe baza ( preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
dezbaterilor ce au avut loc să se,
aducă planului de stat pe anul 1959, K. VOROŞILOV,
îmbunătăţirile şl completările co­ preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al
respunzătoare.
U.R.S.S.
j: Cooperatori fruntaşi
Moscova, Kremlin, 26 noiembrie 1958.
------------------- = ~ ------— - = -----------------------------------

Pe marginea cifrelor construcţiei comunismului

O ETAPĂ NOUĂ

în v iafa şcolii sovietice

O contribuţie de seamă în obţinerea acestor In. istorica cuvîntare pe care lucite obţinute, oamenii sovie­
rezultate au adus-o prim-topitorii Eronim Tovroi a rostit-o la Congresul al III- tici vor să realizeze şi mai mult.
şi loan Moraru de la furnale şi turnătorii Ludo­ lea al Comsomolului, Vladimir
vic Cojan, Nicolae Racoviceanu şi Miron Ciocîr- Ilici Lenin arăta că tineretul so­ Esenţa programului de res­
lea. In fruntea întrecerii de la sectorul semicocs, vietic nu trebuie să se închidă tructurare a şcolii medii şi supe­
se află brigada condusă de Avram Pruscu. în şcoli, ci trebuie să lege în­ rioare sovietice constă în strin-
treaga învăţătură şi instruire sa legătură a învăţă mint ului cu
IOSIF CRAŞCA primită de munca practică a munca în producţie. In. prima e-
muncitorilor şi ţăranilor. Acest tapă preconizată pentru dezvol­
corespondent principiu al legării invăţămin- tarea învăţămîntului mediu se
tului de munca în producţie a prevede trecerea de la înoăţă-
(•> taifiafliva comuniştilor de !a Gbalar îşi arată roadele GRIGORE KOVAC1 \ continuat să acţioneze perma­ mîntul obligatoriu de 7 ani Ia
nent în orinduirea socialistă so­ cel de 8 ani. Şcoala obligatorie
« Echipa de oţelari de la cuptorul nr. 2 O. S. M. veche din ; muncitor pantofar la cooperativa ¦ vietică. El a fost formulat în de 8 ani va constitui un impor­
* C.S.H., in frunte cu prim-topitorul Alexandru Bulgarii, lucrează cele mai importante documente tant pas înainte în dezvoltarea
>iri contul anului 1959. Măsuri im portante— „Solidaritatea“ Deva, îşi depăşeşte, ale partidului comunist şi a a- invăţămîntului public. Toţi tine­
» IN FOTO : Echipa la locul de muncă. lunar norma în medie cu 108 ‘ vut o mare înrîurire asupra dez­ rii absolvenţi a. 8 clase vor tre­
Ia sută. voltării inuăţămîntului în Uni­ bui să intre în munca de folos
»«•««•««««««««««¦¦««O-»»*«««»*** unea Sovietică. Avînd la bază obştesc, in întreprinderi, colho­
cantităţi sporite de minereu învăţătura leninistă cu privire zuri etc.
Planul arăturilor adinei la legătura ce trebuie să existe
pe regiune a. fost realizat între cunoştinfele teoretice şi Pe această bază, in perioada
cele practice, şcoala sovietică a anilor 1959— 1965 invăţămintul
ţj In urma muncii politice desfăşurată de către organizaţiile de partid şi După cum se Convorbire eu tovarăşul zut că acestora pregătit milioane de cetăţeni va cunoaşte în Uniunea Sovie­
j de sfaturile populare, muncitorii din G.A.S. şi S.A1.T., colectiviştii;’ întovără- instruiţi, culţi, participanţi ac­ tică o înflorire continuă. Numă­
!* şiţil şl ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au intensificat, în ultimul ştie da mina- VASÎLE FLOREA f in urmă, pen- tivi ta construcţia socialistă. Ea rul elevilor din şcolile elemen­
) timp ritmul arăturilor adinei de toamnă.'Ca urmare a acestui fapt planul pe Ohelar un grup. . " tru a-şi mdepli- a educat minunate cadre de sa­ tare şi m.edii va creşte in anul
) regiune a arăturilor adînci a fost realizat pînă în prezent în proporţie de' de comunişti, au™ g<ner, şef«! exploatam ni angajamente- vanţi, ingineri, constructori emi­ 1965 la 38—40 milioane oameni
) 106 la sută. Fruntaşe la această .lucrare sînt raioanele Brad, Orăştie şi' Ha- nenţi, care au adus glorie şi
| ţeg în oare arăturile adînci au fost terminate de către toate sectoarele. trimis Jurnalişti- miniere Ghelar le luate în cin- faimă mondială Uniunii Sovie­ faţă de 30 milioane cit există
tice. După cum se ştie, în în acest an. Va spori considera­
lor hunedoreni o -— ’ • stea zilei de 30 U.R.S.S. a fost creată pentru bil numărul elevilor din şcolile
cu internate, care va fi in anul
’’V.VrtS* ' scrisoare prin care-i asigură că Decembrie, le trebuie o cantitate prima dată în lume o centrală 1965 de cel puţin 2.500.000, fală
pind da sfirşitul anului exploa­ sporifă de minereu şi de calita­ atomo-electrică, de pe pămîntul de 180.000 în anul 1958, adică
Crcsic iiiiiiîril Intovârâşirilor tarea lor le va livra încă 2.900 te mai bună. Aflînd de această sovietic şi-au luat zborul spre va creşte de 14 ori. In perioada
tone de minereu peste, plan.. A- necesitate a furnaliştilor, un cosmos primii satelifi artificiali anilor Î959— 1965 institufiile de
întovărăşirea „1 Mai" din comuna membri cu o suprafaţă de 91 ha. te­ ceastă iniţiativă patriotică a fost grup de comunişti de la mina ai ’pămîntului, invăfămînt superior vor pregăti
Baia de Criş, raionul Brad, avea la ren arabil. îmbrăţişată de toate echipele de noastră a hotărît să iniţieze o 2.300.000 specialişti faţă de
inaugurare doar un număr de 24 mem­ mineri şi angajamentul comu­ mişcare pentru sporirea cantiiâ- Cu toate aceste succese stră­ 1.700.000 specialişti pregătiţi in­
bri şi o suprafaţă de 8,82 ha. teren O situaţie similară există şi în sa­ niştilor a început să prindă via­ ţilor de minereu livrate la Hu­
arabil. In acest an ea s-a dezvoltat tul Rişca, sat aparţinător comunei ţă. Pentru a vedea cum a fost tre anii 1952—1958.
simţitor. Ţăranii muncitori au văzut Baia de Criş. Întovărăşirea „Drum pornită această iniţiativă, cum nedoara. Odată luată această
că cele 24 familii, care şi-au unit pă- nou“ din acest sat, avea la înfiinţare hotărîre, la indicaţia comitetu­ C EMIL PIRLIŢEANU
mîntul Ia un loc şi l-au muncit în co­ doar 11 familii şi o suprafaţă de 6,17 a ajutat conducerea exploatării ( muncitor la cooperativa „Solidari-
mun, au obţinut roaCe mai îmbelşu­ ha. teren arabil. Ih prezent ea are un extinderea ei şi care sini rezul­ lui de partid, s-a organizat o ^ tatea" Devat secţia croitorie,
gate decît individualii, asigurîndu-şi număr de 109 familii cu o suprafaţă consfătuire la care au participat ?lucrează cu multă dragoste şi con-
prin aceasta un trai mai bun. Recol­ de 61,30 ha. ieren arabil. Întovărăşirea tatele pînă acum, un redactor toţi factorii competenţi. In acea­ /¦ ştiinciozitate. El îşi depăşeşte lunar
tele mari obţinute de întovărăşiţi au din satul Ţebea, aparţinător comunei al ziarului nostru a pus mai stă consfătuire s-a căzut de a- v norma în medie cu 118 Ia sută. }
făcut pe mulţi ţărani muncitori să se Bala de Criş, are în prezent un nu­ multe întrebări tovarăşului ing. cord ca mina noastră să livreze
înscrie şi ei în întovărăşire. In mo­ măr de 32 familii şi o suprafaţă de furnaliştilor de la Hunedoara pî­ »Originea religiei“
mentul de faţă întovărăşirea „1 Mai“ 102 ha. teren. Vasile Florea, şeful exploatării. nă la sfîrşitul anului, peste plan,
încă 2.900 tone de minereu, din­ Filiala regională S.R.S.C. va orga­
din Bala de Crîs are un număr de 162 SERG11J MARZAC Publicăm mai jos întrebările şi niza duminică, 30 noiembrie, a. c. la
corespondent orele 18,00, conţerinţa inlilulalâ „Ori.
răspunsurile primite. tre care în luna noiembrie 1.500, ginea religiei", pe care o va ţine lec­ Din partea Comitetului Central al Partidului
ÎNTREBARE : Cititorii ziaru­ iar în luna decembrie 1.400 tone. torul universitar Gh. Puşcaşii. Confe­ Comunist Bulgar, a Prezidiului Adunării Populare
După această consfătuire s-a tre­ rinţa va avea loc in sala jeslivă a
lui nostru ar dori să afle cum cut la popularizarea acestei ini­ Şcolii medii „Decebal" şi va ţi urma­ a Republicii Populare Bulgaria
a pornit iniţiativa de a livra fur­ ţiative şi astfel, într-un timp tă de film. şi a Consiliului de Miniştri:
nalelor hunedorene mai mult mi­

n vis împlinit nereu ? foarte scurt, toate echipele de SOFIA (Agerpres). — A. T. B. ' 'T
RĂSPUNS : In desele noastre mineri s-au angajat să sprijine
P e una din galeriile ori­ A făcut cunoştinţă şi cu căr­ hotărîrea comuniştilor. Comitetul Centra! al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiul Adunării
zontului V, raionul 3, bunele. întrevederi cu conducerea Com­
binatului siderurgic din Hune­ (Continuare in pag. 3-a) Populare a Republicii Populare Bulgaria şi Consiliul de Miniştri anunţă
doara şi cu furnaliştii, am vă-
in întunericul de nepătruns, •ir cu adîncă durere partidul şi pe toţi oamenii muncii că la 27 noiembrie,

se zărea o tuminijă. Pe măsu­ La Ghelar — ca şef de bri­ ora 12,30, a încetat subit din viaţă toVarăşul Gheorghi Damlanov, mem-

ră ce timpul trecea, această gadă — munceşte cu multă tru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar şi preşedintele Prezidiului Adu­

luminiţă jucăuşă creştea in dragoste căci ştie că mun­ In preajma întocmirii planurilor de producţie în G. A, C. nării Populare, conducător eminent al partidului nostru şi ai statului demo­

intensitate. încet, înect, s-a ceşte pentru el şi pentru ai crat-popular. ’•

apropiat. Era o lampă de car­ lui. Drept recompensă, este Gheorghi Damianov şi-a consacrat întreaga viaţă luptei pentru elibera­

bid, purtată de un bărbat slă­ trimis să înveţe. Acum putea C î i e v a obiective de realizat rea poporului de sub jugul capitalismului şi al tnonarho-fascismului, mă­

buţ, cu faţa intens cutată, îm­ să înveţe şi el căci nu mai reţei cauze a partidului comunist, triumfului socialismului în ţara noa­

brăcat intr-o salopetă cenu- era nevoie de bani. Statul stră. .

l sie, cisme de cauciuc. Ară- pune la dispoziţia celor dor­ Bunul gospodar înainte de a Iată numai cîteva din cele ce tunci cînd vor ajunge la greuta­ Gheorghi Damianov a fost discipol şi tovarăş credincios ai ini Gheorghi
începe o treabă chibzuieşte bine. se vor înfăptui aici. Din veni­ tea de 1 kg„ vor fi comerciali­
( ta in jurul a 30 de ani. Era nici de învăţătură toate cele Cîntăreşte ce posibilităţi are, turile obţinute în acest an, co­ zaţi pe piaţă. Dimitrov, unul din cei mai vechi şi încercaţi veterani ai Partidului
forţele de care dispune şi apoi lectiviştii îşi vor construi o ma­
5* inginerul Frecleric Mera. necesare. Aşa-l găsim pe Fre­ «e apucă de lucru. gazie pentru cereale cu o capa­ Ţinînd seama că în anul 1958 Comunist Bulgar, militant activ al mişcării muncitoreşti, şl comuniste
citate de 20 vagoane, un patul ferma de scroafe a adus colecti­
k dy, audiind cursul de mate­ Aşa au procedat şi colectiviş­ pentru porumb cu o capacitate viştilor venituri însemnate, aceş­ internaţionale. Trecînd cu o fermitate de neclintit şi cu bărbăţie prin focul
tii de la G.A.G, „Ogor nou“ din de 5 vagoane şi vor termina tia au hotărît ca în anul 1959,
’Uj toate greutăţile cunos­ matici. superioare, de geolo­ Simeria Veche. De pe acum s-au maternitatea pentru cele 25 pe lîngă cele 25 scroafe pe care răscoalei memorabile din septembrie 1923, Gheorghi Damianov a desfăşu­
cute de Fredy in anii gie, de exploatări miniere, gîndit, au chibzuit ce anume vor scroafe, începută în anul acesta. le au, să mai cumpere încă cinci,
etc., pe băncile Institutului face în anul viitor pentru a-şi iar din producţia ce o vor rea­ rat în anii fascismului şi ai războiului o activitate clocotitoare de revolu­
copilăriei, a crescut, s-a fă­ de minereuri din Timişoara, dezvolta gospodăria în aşa fel In primăvară vor începe lucră­ liza de la ele, intenţionează să
cut „băiat mare“ — aşa cum iar apoi la. Institutul de mine îneît ea să constituie exemplu rile de amenajare a unui eleşteu crească 100 purcei, pînă la greu­ ţionar proletar neînfricat şi de activist al Cominternului. După victoria
ii spunea mama ori de cite din Petroşani. In tot timpul pentru toţi ţăranii muncitori cu pentru peşte, pe o suprafaţă de tatea de 100 kg., şi apoi să-i
ori făcea vreo şotie. A urmat studiilor a primit bursă, uni­ gospodărie individuală din satele circa 2,50 ha„ în care vor fi vîndă statului pe bază de con­ din 9 Septembrie, el şi-a consacrat întreaga energie construcţiei Republicii
şcoala primară — numai ta­ formă, cămin şi cantină. Bi­ învecinate. introduşi puieţii necesari. tract.
tăl său ştie cu ce eforturi. Şi bliotecă avea, profesorii ii stă­ Populare Bulgaria şi a forţelor el armate, unirii oamenilor muncii sub
fiecare an era iot mai greu. teau ta dispoziţie. N-avea alt­ Planurile lor pentru anul ce In ceea ce priveşte sectorul Avînd experienţa anului tre­
ceva de făcut decît să înveţe, urmează sînt îndrăzneţe. Din zootehnic, în anul viitor, pe lin­ cut, cînd grădina de zarzavaturi steagul Frontului Patriotic şi întăririi unităţii moral-politice a poporului.
In asemenea condiţii s-a să nu-i facă de rîs pe cei de cele spuse de preşedintele gos­
hotărît soarta lui Fredy. „Va la Ghelar. Şi nu i-a făcut. In podăriei, tov. Ioan Bîrceanu, am gă cele 20 vaci pentrn lapte pe le-a adus venituri de aproape Credincios măreţelor principii ale marxism-leninismului tovarăşul Gheor­
trebui să lucreze, a 'spus tatăl tot timpul studiilor n-a primit reuşit să reţin doar 'riteva lucruri care le deţin, colectiviştii vor 100.000 lei, în anul următor co­
să aducă si el un ban in ca­ nici un „suficient". pe care —: îmi spunea el — le lectiviştii din Simeria Veche îşi ghi Damianov a fost un luptător neobosit pentru puritatea şi uhitatea de
să". vor realiza colectiviştii în anul mai cumpăra încă 10 vaci. Nu­ vor extinde suprafaţa pe care o
•k 1959. Fără îndoială însă că în vor cultiva cu legume şi zarza granit a rîndurilor partidului, patriot-internaţionalist înflăcărat, apărător
Aşa se face că intr-o dimi­ planul de producţie ce şi-l vor mărul ovinelor va creşte în a-
neaţă, Fredy, — la numai 13 ' anuarie 1954. Seara se întocmi, pe baza propunerilor co­ V. P. neclintit al puternicei şi indestructibilei prietenii bulgaro-sovietice.
ani — cu pacheţelul sub braţ, lectiviştilor, vor prevedea şi alte nul 1959 la 500 faţă de 300 cîte
se îndrepta spre mina din A- lăsase de mult. Cu toate (Continuare în pag, 2 a) Prin devotamentul său nemărginit pentru poport prin minunatele sale ca­
ninoasa. Trebuia să lucreze acestea, pe coridorul Instifu- ta L [: există în prezent.
cu ziua. lităţi de om şi comunist, el şi-a cîştigat respectul sincer şi dragostea fier­
N. ANDRONACHF Se vor creşte 150 pui de gîs-
binte a oamenilor muncii.
că şi 2.000 pui de raţă, care, a*
întreaga activitate bogată a tovarăşului Gheorghi Damianov în slujba

partidului şi poporului va fi o pildă insufleţiloare pentru muncitorii, ţăra­

nii şi pentru toţi oamenii muncii în lupta pentru înflorirea continuă a pa­

triei noastre socialiste.

Comitetul Central al Parti- Prezidiul Adunării Populare
dului Comunist Bulgar a Republicii Populare Bulgaria

A rămas mai mulţi ani aici. (Continuare în pag. 2- ţ Consiliul de Miniştri al Repu­
blicii Populare Bulgaria

¦ n .v - 27 noiembrie 1958.

[